Page 70 - Drumul_socialismului_1988_11
        P. 70
     70 de a m     de Ia făurirea statului
                                                                                                                        rsafioiial urai 2: ar româr»
                                                                                                     M iş c a r e a  m u n c it o r e a s c ă  s i s o c ia lis t ă
                                                                                               în  R o m â n ia - c o n t in u a t o a r e a  m a r ilo r  t r a d iţ ii
                                                                                                    d e  lu p t ă  a le  p o p o r u lu i r o m â n  p e n t r u
                                                                                                     Mişcarea   muncitorească   reşti,  acolo  unde  se  deci  pentru   a-şi   apăra   inde
                                                                                                   şi  socialistă  din  România   dea  soarta  Unirii,  masele   pendenţa".
                       Anul XL, nr. 9 645    DUMINICĂ, 20 NOIEMBRIE 1988    4 pagini — 50 bani     a  fost,  încă  de  La  apariţie,   muncitoare,   împreună   cu   în   articolul   „România
                                                                                                   prezentă  în  toate  acţiunile   alte  categorii  de  orăşeni,   faţă  cu  principiile  naţio
                                                                                                   hotărâtoare  ale  istoriei  po  cu  miile  de  ţărani,  au  a-   nalităţilor"  publicat  în  nr.
                                                                                                   porului  român.  Ea  a  în  vut  un  rol  hotăritor  în   2  al  revistei  „Dacia  vii
                                                                                                   scris,  ca  unul  din  ţelurile   susţinerea  alegerii  lui  A.  I.   toare",   socialiştii   români
                                                                                                    principale   ale   programu  Cuza,  în  realizarea  mare  îşi   expun   cu   claritate
                                                                                                   lui   revoluţionar,   unitatea   lui  ideal.  N.  T.  Orăşanu   punctul  de  vedere  referi
                                                                                                    şi   independenţa   naţională.   relatează  în  pagini  emo  tor   la   formarea   statului
                                                                                                   De  aceea,  marile  înfăp  ţionante   participarea   ma  naţional  unitar  român,  si
                                                                                                    tuiri  ale  veacului,  ce  vi  selor  de  ţărani  şi  lucrători,   tuîndu-se  astfel  pe  poziţii
                                                                                                   zau  independenţa  şi  uni  meseriaşi,  calfe  şi  ucenici   revoluţionare,  dovedind  că
                                                                                                    tatea  naţională,  cit  şi  e-   la  înfăptuirea  Unirii.  „A-   au  pătruns  în  esenţa  fe
                                                                                                   manci  parca  socială,  în  ceştia   —   spune   el   —   nomenului  istoric  caracte
                                                                                                    corporează  organic  şi  con  ...erau...  mare  vie  ale  că  ristic   Balcanilor   de   la
                                                                                                    tribuţia   clasei   muncitoare   rei  valuri  abia  se  puteau   sfârşit  şi  început  de  veac
                                                                                                    şi a mişcării socialiste.  mişca  şi  care  ameninţa  să   —  formarea  statelor  naţio
                                                                                                     în   revoluţia   din   1821   se  prăvălească  pe  uşă  şi   nale  unitare.  „Ne-am  unit
                                                                                                                                                    ca
                                                                                                                                           Cameră,
                            Angajare exemplară, unanimă                                             înregistrăm   participarea   fereastră   în   drepturile  şi   la  1859  fiindcă  toţi  eram
                                                                                                                                                         români.  Această  unire  e
                                                                                                                                    susţie
                                                                                                                              să-şi
                                                                                                    lucrătorilor,  a  calfelor  şi
                                                                                                                              principiul  său,  fură  cei  ce
                                                                                                                                                                     Peste
                                                                                                                                                                           Carpaţi
                                                                                                                                                         incompletă.
                                                                                                    meseriaşilor,  susţinând  pro
                                                                                                    gramul  social  şi  naţional   luară  partea  cea  mai  ac  trei   milioane   de   români
                          pentru realizarea unor producţii                                          formulat  de  Tudor  Vladi-   tivă în înfăptuirea Unirii".  zi:  ca  noi.  Sint  români
                                                                                                                                                         oare  vorbesc  aceeaşi  lim
                                                                                                                                La  9  Mai  1877  —  atunci
                                                                                                    mirescu.  La  1848  proleta
                                                                                                    riatul   român,   alături   de  ■  cînd  Mihaii  Kogălnioeanu   bă  şi  au  aceleaşi  senti
                               sporite de energie electrică                                         celelalte  forţe  sociale  par  rostea  istoricele  cuvinte  s   mente  ca  noi,  vom  spune
                                                                                                                               „Sin-tem  independenţi,  sîn-
                                                                                                                                                         dar  verde  şi  lămurit  cu
                                                                                                    ticipă  la  înfăptuirea  revo
                                                                                                    luţiei.  El  este  prezent  la   lem  naţiune  de  sine  stă  getarea  noastră:  Voim  Da
                                                                                                    Izlaz,  Bucureşti  şi  Iaşi,  la   tătoare",  gazeta  „Socialis  cia  aşa  cum  ea  fu,  fiindcă
                     Adunarea  generală  a  re  să   corelaţie   cu   aceasta,   —  Aşa  cum  ne-a  cerut   Blaj  şi  Lugoj.  De  aseme  mul",  skitotizînd  atitudinea   istoria   şi   dreptul,   tradi-
                   prezentanţilor   oamenilor   au  fost  depăşite  şi  con  secretarul  general  al  parti  nea,  o  viguroasă  prezenţă   socialiştilor   români   faţă   ţiunea  şi  plebiscitul,  tre
                   muncii  de  la  întreprinde  sumurile  proprii  de  com  dului   —   arăta   maistrul   a  clasei  muncitoare,  ală  de  războiul  de  indepen  cutul  şi  prezentul  ne  dau
                   rea eleetroeen'trale Deva                             principal  Ioan  Damian  —   turi  de  întregul  popor,  o   denţă,  în  numărul  său  din   dreptul de a aspira la o
                   —     consacrată   adoptării   bustibil   şi  energie  elec  şi   colectivul   secţiei   de   înregistrează   momentele   26  mai  1877,  spunea:  „Azi
                   sarcinilor  ce  revin  unităţii   trică.              exploatare   din   care   fac   eroice  care  au  condus  la   e  timpul  cînd  românii,  în   Prof. OVID1U POPESCU
                   din   planul   naţional   unic   Oamenii  Mintiei  şi  Pa-   parte  acţionează  pe  urmă  Unirea   Principatelor   din   avîntul  şi  entuziasmul  su-
                   de   dezvoltare   economico-   roşeniului  —  unităţi  ce  pot   toarele   linii   principale:   24 ianuarie 1859. La Bucu  venirilor trecute, iau arma  (Continuare in ooţ> o 2 a)
                   soeinlă   a   României   pe   fi  numite  „stele"  de  primă   menţinerea   în   funcţiune,
                   1989  —  şi-a  desfăşurat  lu  mărime  în  energetica  ro  la  parametrii  proiectaţi,  a
                   crările  sub  semnul  indica  mânească  —  nu  au  uitat   tuturor  agregatelor,  depis
                   ţiilor,  tezelor  şi  orientări  nici o clipă că ani la rînd  tarea   defecţiunilor,   redu
                   lor  stabilite  de  secretarul                        cerea   consumurilor   pro
                   general  al  partidului,  to                         prii   tehnologice,   verificări
                                               AUTOCONDUCEREA            periodice   profilactice   ş.a
                   varăşul  Nicolae  Ceausescu,                          Pe  lingă  măsurile  cuprin
                   în  aprilie  a.c.,  precum  şi   MUNCITOREASCĂ        se  în  programele  de  îmbu
                   la  şedinţa  Comitetului  Po                         nătăţire   a   activităţii   pe
                   litic  Executiv  al  C.C.  al   ÎN A  C  Ţ  I U  N  E  1989,   propun   menţinerea
                   P.C.R.  din  28  octombrie,                           în  funcţiune  a  miorohidro-
                   unde   au   fost   analizate,                         cemtralei   de   la   C.T.E.
                   prioritar,  problemele  ener_                         Mintia  —  pentru  comple
                     :
                   got ce  ale  ţării.  Informa    1. E. DEVA           tarea consumului propriu
                   rea  prezentată  în  faţa  fo                        de energie electrică ______ şi
                   rumului  democratic  şi  re  au  purtat  cu  mîndrie  şi   policalificarea   electricie
                   voluţionar  al  energetic  e-   dăruire   patriotică   „fanio  nilor  pentru  a  creşte  pu
                   nilor  de  la  Mintia,  Pa.ro-                        terea  lor  de  acţiune  în
                                              nul"  producţiei  de  energie   orice   situaţii   profesionale
                   şeni  şi  Gurabarza  a  scos   electrică,  -existînd  perioa
                   în   evidenţă   principalele   de  lungi  eînd  au  livrat  în   deosebite care mai apar.
                                                                          în  acelaşi  ton  critic  şi
                   Lipsuri  manifestate  în  ac  sistemul   naţional   chiar   autoexigent,   cu   propuneri
                   tivitatea   desfăşurată   pe   peste  20  la  sută  diin  elec  concrete  —  au  vorbit  toţi
                   cele  10  luni  din  1988  şi   tricitatea   necesară   ţării.   enargetieienii   înscrişi   la
                   măsurile   necesare   pentru   Tocmai  de  aceea  i-a  apă  discuţii.   Desprindem,   în
                   îndeplinirea   sarcinilor   pî-                       continuare,  cîteva  idei  ca
                   nă  la  finele  acestui  an  şi   sat  „umbra"  lăsată  peste   re  ni  s-au  părut  mai  inte
                   pe  1989.  Dintre  neîmplini-   acele   rezultate  remarcabi  resante :   • Completarea
                   riile  acumulate  pe  perioa  le  de  realizările  mici  ale   stocurilor  cu  piese  nece
                   da  care  a  trecut  din  acest   acestui  an.  Cu  atît  mai   sare   pentru   modernizarea
                   an  cel  mai  mult  i-a  ne  mult  s-au  simţit  în  cuvin  agregatelor   energetice   cu
                   mulţumit pe oameni —       tele  celor  înscrişi  la  dis  ocazia   reparaţiilor  viitoare   Atelierul   confecţii   me  ÎN ZIARUL DE AZI :
                   —  aşa  cum  a  rezultat  din   cuţii  un  fel  de  amărăciu  şi  adoptarea  unei  strategii   talice  al  I.P.I.C.C.F.  Deva.
                                                                                                     Lăcătuşul
                                                                                                              Anghel
                                                                                                                     Mogn,
                                                                                                                                   ® Fierul vechi — colectat, sortat, expediat operativ
                   discuţiile  purtate  în  adu  ne,  dar  şi  o  dorinţă  pu  mai  bune  în  legătură  cu   împreună   cu   sudorul   oţelăriilor  !  jŢj La fondul de stat şi de autoaprovizio-
                                                                                                                     verifi
                   nare  —  nerealizarea  pro  ternică,  unanimă,  de  a  re  acestea (Nicolae Panta, şef  Cornel   Bugaicluc   dimen  nare — produse cit mai multe ! ^jj „Oriunde am cîntat,
                                                                                                             o
                                                                                                                dată
                                                                                                     că
                                                                                                         încă
                   ducţiei  fizice  do  energie   dresa  situaţia  economică  a   MARIN NEG OIŢĂ     siunile   unei   rine   pentru   n-am  uitat  că  sint  româncă..."  H  Ecran  0  Buletin
                   electrică  şi,  îndeosebi,  a   termocentralelor,   de   a                        cuptoarele  do  50  tone  de   rutier
                                                                                                     la otelu Roşu.
                   cantităţii   planificate   pe   spori  producţia  de  energie
                   bază de cărbune. în slrîn-  electrică.                 (Continuore in pag. a 2-a)  Foto N. GHEORGHIU
                     Se  ştie  bine  că  ridica                                                    profesionale,   realizată   în   î     CETĂŢENI Şl CETĂŢENE !
                   rea   pregătirii   profesionale   început promiţător                             cadrul   învăţămîmtului   a-   l
                   a  lucrătorilor  din  agricul                                                   grozootehndc   —   arăta        Âsiăzi, 20 noiembrie 1988, pârtiei         .
                   tură  osto  o  condiţie  esen  Cooperativa   agricolă   de                      Gheorghe  Taşcov,  ingine  î
                   ţială  pentru  obţinerea  u-                          o  producţie  medie  de  4  500   rul şef al unităţii.  păţi  cu  toţii  la  ampla  acţiune  organizată  ţ
                                              producţie  din  Lăpuşnic  a
                   nor   producţii   superioare,   obţinut  în  1988  producţii   kg  la  ha,  la  porumb  —   —  La  Lăpuşnic  —  ştim
                                                                         5 560 kg, la sfeclă — 52 000
                   atît  în  sectorul  vegetal,  cit   superioare la principalele                   din  anii  trecuţi  —  s-a  ma  pentru  colectarea  şi  predarea  materialelor  \
                   şi  în  cel  a.l  creşterii  ani                     kg-                        nifestat  o  preocupare  deo  refolosibile,  precum  şi  la  gospodărirea  şi j
                   malelor.  în  acest  context,
                   un  rol  de  seamă  îl  are  în-                                                 sebită   pentru   creşterea   t
                   văţămîntul   agrozootehnic       ÎNVĂŢĂMÎNTUL AGROZOOTEHNIC -                    pregătirii   profesionale   a   i  înfrumuseţarea localităţilor.
                   de  masă.  Joi,  17  noiem          ŞCOALĂ A UNOR PRODUCŢII                     cooperatorilor.   Cum   este
                                                                                                    organizat
                                                                                                              învăţămîntul
                                                                                                                          a-
                   brie  a.c.,  a  avut  loc  dez                                                  gi ozootehnic în acest an ?  \ Consiliile populare, unităţile I.J.R.V.M.R.
                   baterea   primei   teme   din           AGRICOLE SUPERIOARE
                   programul   întocmit   pentru                                                     —  Avem  trei  cercuri.  U-   |  din  teritoriu  vor  asigura  organizarea  în-1
                   noul  an  de  învâţămînt  a-                                                     n.ul  —  ce  cuprinde  40  de
                   grozootehnic.   Prezenţi   la   culturi,  situîndu-se  pe  un   —  La  baza  obţinerii  a-   cooperatori   —   cu   profil   ţ  tregii  acţiuni  şi  preluarea  materialelor  re-  ţ
                   C.A.P.  Lăpuşnic,  am  con  loc   fruntaş   în   întrecerea   cestor  rezultate  a  stat  hăr  vegetal,  altul  pentru  legu
                   semnat   aspecte   concrete   socialistă  ce  se  desfăşoară   nicia  oamenilor  —  coope  micultori, cu 20 de cursanţi.  ) cuperate la centrele de colectare, între o-}
                   ale  modului  cum  este  or
                   ganizat   şi   se   desfăşoară   între   unităţile   cooperatis  ratori  şi  mecanizatori  —   TRAIAN BONDOR  rele 8—14.
                   învăţămîntul   agrozooteh  te  ale  judeţului  nostru.  La   ca  şi  ridicarea  continuă  a
                   nic.                       orz, de pildă, s-a realizat  pregătirii kxr politico şl  (Continuare in pag. a 2 o)





