Page 67 - Drumul_socialismului_1988_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI h

naltelor antistatale ale a-
19 18 (I) gitatorilor panslavi şi da-
co-români". • Faludi Fc-
Răsloind lisele aproape veau dreptul să practice renc, în Nemeş Asszony,
uitate pe temeiul cărora meserii, să deschidă pră­ 1748: „însuşi Dumnezeu
am construit, in urmă cu vălii cu uşa la stradă, să ne-a separat pe noi: mun­ * 33,00
vreo doisprezece ani, ro­ tăbăcească piei şi să-şi ca şi lipsurile pentru io­ La Ifirşit
manul HERALZII, am avut iacă sicrie, pentru ca me­ bagi, belşugul şi viaţa fe­ nă: * Mi
surpriza să constat că o seriaşii saşi să nu albă ricită pentru nobili" • Sze- cu Ansar
parte din ele pot oieri o nici o concurenţă, o Avo­ csenyi Islvăn (1791-1860): al Uniuni
Imagine semnificativă, deşi catul N. Opreanu din Si- „Să facem şi din pietre Comunist
fragmentară, asupra eve­ nicolau a fost pedepsit maghiari !" • In 1878, ba­ nirii, cetă
nimentelor care au culmi­ pentru că a pus la poartă ronul Bănly, prim-minis- Din unive
in
25
tru:
„Domnule,
dacă
armindenaş
la
Gînduri pentru revitalizarea activităţii corale hunedorene nat cu Marea Unire de Fiind „un legate funde de roşii care de ani nu vă vom maghia­ animat '
Pastel liri-.
Decembrie
erau
1918.
şi
1
riza,
neamul
elocvente prin ele insele, albastre. Veşlejindu-se, să mai existe !". nostru nu are cop: Ipo
de
nevoie
E nevoie de muncă şi perseverenţă neavind selectez citeva comen­ frunzele verzi ale crengii In martie 1916, ziarul lui * Nu-
ştiu cînta
dintre
tarii,
aceste fişe, cuprinzînd de­ „Românul" (Arad) este gînd şi f<
talii mai puţin cunoscute, LenTAVuQ suspendat ca urmare a re­ dia lunii
- Marin Dirvă, dirijaţi de cei tineri, vocalize pentru partea celor chemaţi să fa­ transcriindu-le ca atare : fuzului lui Goldiş de a 14,45 Săp
mai mulţi ani două coruri interpretare şi obişnuirea că această activitate. E ne­ Intii citeva premise. • M2MD semna declaraţia de iide- tică • 15,
cu tradiţie in viaţa cultura­ urechii cu armonia muzi­ voie de multă dăruire în Dr. loan Raţiu, ia procesul litate faţă de guvernul programuii
lă a judeţului: cel clin Ghe­ cală. Memorandului: „Existenţa devin galbene şi tricolorul Tisza • Pe baza listelor lejurnal i«
ţari şi al sindicatului Com­ — După ce criterii vă a- această muncă, 'de grijă unui popor se afirmă, nu român era perfect" • Art. de suspecţi, chiar in pri­ tricolor, bi
binatului siderurgic Hune­ legefi repertoriul ? pentru a crea un climat să­ se discută I" • Procurorul 20 al Legii lui Apponyi mele zile ale intrării Ro­ • 19,35
doara, care in ediţia a Vl-a — în alegerea repertoriu­ nătos în formaţie, o sudu­ Jesenski, In ziua pronunţă­ (1907) prevedea că învă­ mâniei în război, toate dia • 20,
a Festivalului naţional „Cin- lui nu trebuie să uităm că ră a colectivului, ai cărei rii sentinţei, în acelaşi pro­ ţătorii, indiferent de ca­ persoanele înscrise în a- mint strat
tarea României" a ocupai trăim într-o ţară cu un tre­ membri trebuie selectaţi cu ces, către Teodor Mitrali: racterul şcolii şi de iaptul cests liste au fost ridicate Spectacol
locul II pe ţară. Vorbiţi-ne cut glorios, că trebuie să atenţie. Apoi, e necesară „Voi sînteţi osindiţi, dar că beneficiau sau nu de de la casele lor şi trans­ la cal • 21,
portate în
de
lagărul
erau
ajutor
la
stat,
de
o-
despre experienţa dumnea­ milităm pentru păstrarea şi procesul tot noi l-am pier­ bligaţi a dezvolta şi în­ Şopron. Pe lingă internă­ tic: „Să r
satelor
să­
Statutul
voastră dirijorală, înflorirea cuceririlor noastre multă muncă, începînd cu dut" m prevedea că românii tări in spiritul elevilor sen­ rile forjate in lagăre, au­ dragoste c
seşti
— Activitatea corului sin­ revoluţionare, să contribuim „alfabetul" în muzică şi timentul de alipire către torităţile habsburglce au ducţie a
să-şi
fe­
dicatului C.S.H. o conduc la crea-rea unui viitor şi mai coirtinuînd cu formarea u- n-au voie stradă iacă impu­ patria maghiară şi con­ schingiuit în bătăi, au a- me Patru,
ghe
Vi;
restre
şi
spre
din 1972. Locul II pe ţară luminos. Deci, repertoriul nei culturi muzicale, care neau chiar dimensiunile ştiinţa apartenenţei la na­ restat şi au executat chiar Bleontz,
în Festivalul naţional „Cîn­ nostru este format, în pri­ să-ţi permită abordarea u- celor dinspre curte. Au ţiunea maghiară • intre fără judecată mii dc locui­ Tora Vas
tarea României" a fost ob­ mul rind, din cîntece patrio­ nor piese mai, dificile, care, fost comune in care acest 1908—1910 au fost desfiin­ tori • şi Clopotele, în Ardeal, na Buruia
apoi
in
teritoriile
româ­
ţinut de acest cor, cu a- tice. Avem, de asemenea, printr-o bună interpretare statut s-a aplicat pînă ţate 420 de şcoli româneşti neşti ocupate, sint cobori- drioscu, I
companiament de orchestră, piese reprezentative pentru să coteze bine formaţia. prin anii 80 ai veacului • In 1910, presa oficială te şi topite pentru a se cea, Dro
după multă muncă. Fiecărei specificul formaţiei, dedica­ trecut • Pină la începutul d e s p r e şcolile confe­ turna din ele tunuri. Cornel F
piese corale, pentru că or­ te muncii de zi cu zi: „Dragi Interviu realizat de sec. XVIII, românii din sionale ale popoarelor din RADU CI03ANU Tp*ra„îoyi<
„Cuiburi
ale
u-
Imperiu:
*
rs
chestra nu este simfonică şi furnailişti şi oţelari", de Mir- VIORICA ROMAN Jara Bârsei şi Şchei nu a- glie, u-Jori
nu dispune de .toate instru­ cea Neagu, „Oţel, cărbune Ajurnal i
mentele, îi fac orchestraţiile
şi lumină", de Vasile Vasi- -----*, CRONICA FILMULUI ignţă, bi
de acompaniament pe in­ sit ! 9 22
lache jr. pe versurile poe­
strumente şi pe oameni. tului Eugen Evu, „Sub ce­ progiuniu!
Scopul ? Să sune bine, plă­ rul mindrei Hunedoare", de Două filme de
cut. Şi am reuşit, fapt re­ Candin Negulescu; prelu­ animaţie româneşti
marcat şi dc juriul fazei crări folclorice (chiar ope­ MI
naţionale a festivalului. Pen­ reta in stil popular „La şe­ pentru copii
tru actuala ediţie a Festi­ zătoare", de Tiberiu Bredi- U li V A
valului naţional „Cîntarea ceaau). Şi, desigur, avem şi Lun.g-melrajele de ani IM n terci
In fiecare
României" pregătesc şi co­ bucăţi corale din muzica niaţie, avînd locul lor bine fi ie .(Ari;
stabilit pe ..piaţa" filmelor
rul din Ghelari, cu acompa­ clasică românească şi uni­ şi în cultura cinematogra­ jandaf:
niament de fanfară, care versală. Lucrăm în prezent fică, clacă provoacă atin­ ia sporit
HUNEDO,'
in
fainii
va aniversa 80 de ani de bijuteria muzicală „Steluţa" gerea acelui prag al emo­ A); Detaş
activitate şi pe care îl di­ de Fr. IHubic. ţiei artistice care trans­ cord ia (A
formă scenele desenate în
Agentul sl
rijez din 1965. Acord mul­ — Cum vedeţi depăşirea scene veridice, devin fil­ pltroşa
tă atenţie, de asemenea, impasului in activitatea u- me necesare pentru toate (Parîng); (
familie
pregătirii coriştilor, cu care nor formaţii corale, revita­ vîrstele .şi grăunte semă­ Zîmbet ci­
rca) ; LUJ
fac multe vocalize pentru lizarea acesteia in judeţ ? nat în sufletele copiilor de cântecelor
întinderea vocii, mai ales la — Prin perseverenţă din a-zi pentru ca mîi-ne roa­ VULCAN:
dele să fie cît mai bogate za strAbi
r „iv • •> \î,
„Ncvăceştii" este un "fi
film de aventuri realizat n p
prin prelucrarea baladelor la tineri
populare despre Novac şi 'stncitori
Laureaţii noştri timpul spectacolului prezentat pe scena Centrului de cui tură creaţie „Cîntarea Gruia lui Novac, capti­ „.luncilor:
Ano:
:
(impui vocal folcloric „Miiioriţn“ al Casei de cultură „Cuil>îşev“ din Doneţk, in
României" Deva. vant ca desfăşurare, ele­ Cetatea a
zat) ; BR
Arta populară, avln- Peşlişu Mic, care a ocu­ gant şi decorativ în desen. samurai
du-.şi rădăoiiii'iile în cele pai loctil f în faza repu­ Mesageri ai cîntecuiui şt dansului din Doneţk Bine ritmat, modern fără (Steaua i
mai îndepărtate orizon­ blicană, fiind distins cu ostentaţie, filmul alternea­ TIE: Rez
(Patria);
turi aie vieţii materiale şi premiul special din par­ ză registrul realist cu, cel seriile I-
spirituale din spaţiul car- tea Uniunii Artiştilor Plas­ In codru:! relaţiilor de presionat prin ritmul foarte zele publicului, de o sim­ fantastic, subliniază cu GEOAGITJ
p a t o- d ar oi b i a no - p o n t ic, re­ tici pe anul 1986. prietenie statornicite între variat şi adesea alert al patie aparte din partea discreţie legătura- Novă- portul
judeţul nostru şi regiunea
presărate cu
dansurilor,
(Centrul
acestuia bucur-îndu-se mi­
prezintă una din compo­ în vîrstă do 67 de ani, Doneţk din R.S.S. Ucrai­ elemente spectaculoase, cuţa de 10 an.i Oxana Ka- ceştiîor cu păunului şi se creaţie „
nentele do bază ale artei Aurel Costa a învăţat de neană - U.R.S.S., ansam­ prin diversitatea costume­ ritnicova, mezina grupei. apropie de poezia popu­ nici"); u
fericită
(
româneşti. înscriindu-se u- la bunicul său tainele pre­ blul de dansuri . populare lor şi larga lor paletă Spectacolul prezentat pe lară prin. mijlocirea fabu­ Răzbunai-'
niitar în cadrul culturii lucrării artistice a lemnu­ „Cărbunaşul", grupul vo­ colcristică, prin tinereţea scenele aşezămintelor de losului popular, nu folclo- CÂLAN :
populare, arta populară de lui. S-a remarcat prin o- cal folcloric „Mineriţa" interpreţilor. Ritmul vioi, cultură hunedorene a fost rizînd. Primul lumg-metraj Sfîntului?
tură şl c
pe plaiurile hunedorene biectcle din lemn cosito­ ale Casei de cultură „Cui- tineresc, graţia au carac­ reuşit şi atractiv prin pi­ românesc pe temă istorică, României ‘
şe individualizează prln- rit, un meşteşug artistic bîşev" din Doneţk şi gru­ terizat prezenţa sa în spec­ torescul şi varietatea dan­ si primul din filmogra- Sania allf
Cif
tUA:
tr-un specific aparte, ju­ caracteristic zonei etno­ pa de circ a Casei de cul­ tacol începînd cu primul surilor (coregraf Pavel fia regizorului Constantin cu — se
deţul nostru fiind unul grafice a Ţinutului Pădu­ tură „ Maici kpvski" din Ma- dans şi continuînd cu Truş) şi costumelor popu­ Păun, este o reuşită care mina).
dintre cele mai bogate, şi reţilor. Deosebite rămîn, keevka au fost oaspeţii cel popular carpatin „Ki- lare, sonoritatea deosebită se-cuvine văzută si aplau­
originale din acest punct prin frumuseţea lor, fu­ ansamblului folcloric „Ar­ riceanca", ;liric ucrainean, a grupului vocal (pregătit dată.
de vedere. Fie că este vor­ sele de amici, cuţitele cu deleana" a,l . sindicatului , sau cele satirice „Mergea de Liudmila ' Arhimandrito- Exerciţiu dp imaginaţie,
ba de Ţara Zara-ndului, teacă, dudele de ace, ca­ din Combinatul siderurgic .fetiţa după apă", „Moşne­ va) şi evoluţiile pline dc ..Fiul stelelor" (autor Mir-
Zona Orăştiei, Valea Jiu­ raba şi pipa cimpoaielor, Hunedoara. Timp de o gii", „Scene din trecut" virtuozitate ale grupei de cea Toia) este o poveste
lui, Valea Mureşului, Ţa­ bilele cositorite; dar şi o- săptămînăj mesagerii cîn­ şi „Scene din lupta nanai- circ (instructor Raisa Bat- interesantă şi plină de sur­
ra Haţegului sau Ţinutul biectele necositorite: cău- tecuiui ;. şi . dansului din nă", ulti-mele conferind rakovo). prize care combină într-o
spectacolului o notă de
Pădurenilor, toate aceste cele şi bîtele păstoreşti. , ţara vecină şi. prietenă du umor foarte apreciată de Mesagerii cîntecuiui şi viziune originală „morga"
prezentat spectacole în mai
zone etnofoîclorice suscită Aurel Costa, deşi mai pu­ multe .localităţi hunedore- public. dansului din Doneţk, invi­ scientistă a literaturii de
taţii ansamblului hunedo-
un interes deosebit prin ţin cunoscut, în acest do­ n-e- Peste tot, la Ghelari, Momentele muzicale, cu rean „Ardeleana", au dă­ gen cu umorul pămîntean.
creatorii populari, care meniu, confecţionează şi Hunedoara, Deva şau Pe­ ecouri din îndepărtata ste­ ruit publicului comori din Marele succes de public
continuă peste veacuri instrumente muzicale: cla­ troşani, formaţiile -sovie­ pă rusească, interpretele folclorul ucrainean, au dat de care s-au bucurat „No-
străvechi’ meşteşuguri ar­ rinete, cimpoaie. Obiecte tice s-au bucurat de suc­ de! grupul vocal folcloric o replică de înaltă ţinută văceştii" .şi „Fiul stelelor"
tistice. de antă populară, creaţii ces, cîşligînd admiraţia „Minerita", au înălţat imn artistică turneului pe care de la punerea lor în circu­
în cadrul generos oferit ale acestui originali artist publicului pentru evoluţiile de slavă muncii dătătoare ansamblul prieten din ju­ laţie pînă acum nu atestă
de Festivalul naţional popular au fost prezente lor spectaculoase, e- de pîine şi bunăstare, deţul nostru l-a făcut în doar calităţile acestor pe­ Pentru
„Cînilarea României", de în numeroase expoziţii ju­ Pe scena Centrului de plaiurilor natale. Landă această toamnă în regiu­ licule, ci şi disponibilităţi­ schi ml
variabil,
la o ediţie la alta a spo­ deţene, republicane şi cultură, şi creaţie „Cîn­ : muncii şi hărniciei oame­ nea Doneţk. Spectacolele le creatorilor de la Stu­ Local vo
prezentate pe scenele hu­
nilor, iubirii, a adus prin
dioul An.imafilm de a crea
rit numărul creatorilor tarea României" Deva, oas­ taţii sub
chiar peste hotare. peţii. sovietici şi-au des­ cîntecele ,sa|e -şi _ solista nedorene au contribuit nu filme care să producă şi ie, lapov
populari din judeţul nos­ La actuala ediţie, a chis spectacolul cu mo-, vocală Liudmila Nagullna. numai la o mai bună cu­ să modeleze prin emoţie, ninsoare,
tru, astfel că numai în e- meniul muzica-l-corc'gra-fic Impresionante - au . 'fost noaştere a folclorului u- să conducă .* imaginaţia slab la i
VJf-a, a Festivalului na­ râturile
diţia a Vl-a peste 100 de ţional „Cîntarea Româ­ „Ucraina vă salută", sus­ evoluţiile pline de elastici­ crainea.n, oî şi la consoli­ printre simboluri şi meta­ cuprinse
titluri de laureat au în­ niei" el ya participa cu ţinut de ansamblul de tate ale grupei „ de 'circ a darea relaţiilor' de priete­ fore desenate fără a ne­ plus un
maximo
nie dintre judeţul nostru
Casei de cultură „Maia-
dansuri
„Cărbunaşul"
şi
cununat. pe iot atâţia crea­ ko-vski" din oraşul Make- şi regiunea din ţara ve­ glija' acţiunea ori a baga­ grade. ■ I
noi piese, care vor proba grupul vocal folcloric „Mi­ teliza încărcătura de sen­ se va pi
tori. între aceştia, de a- neriţa". . In . întreaga sa evka. Fiecare element din cină. izolat cc
încă o dală forţa- latentu­ suri, de a fi, în acelaşi (Meteoro
precieri unanime s-a evoluţie ansamblul de dan­ cele două momente de circ timp. si inocenţi .şi gravi.
lui sân a fost subliniat de aplau­ VIOLETA PADUREANU Al. I’roi
:
bu: urat Alin.'! Cost.- I n suri ..Că-bunasul" a im­
satul Dumbrava, con,una Prof. IOAN SICOE GHEORGHE POGAN