Page 98 - Drumul_socialismului_1988_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. <

In lumina orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşă! Nicolae Ceauşescu
Ş coala, cu generoa- pentru a-i evidenţia pe cei transformate de fiecare
Spirit revoluţionar, iniţiative creatoare în activitatea sele-i rosturi in- mai buni. dată in autentice cursuri
s structiv-educative, a-
Aflată de curind la con­
tuturor colectivelor de oameni ai muncii dună zilnic, in clasele şi ducerea şcol/, tinăra pro­ pentru şi cunoaşterea locuri
lor
florei
îndrăgirea
cabinetele sale, 400 de fesoară Clara Rujoiu şi-a „Noi am învăţat de la ta
Maximă Sporirea producţiilor elevi. Sînt, in majoritate, pus mari nădejdi în spri­ varăşa învăţătoare Magda
fii de mineri, iar legătura
lena Farago să iubim fio
colectivului
jinul
pe
care
cu mina, cu oamenii ei a primit mandat să-l rile de cîmp şi de atunci
răspundere de legume se menţine firesc în şcoa­ coordoneze. îşi cunoaşte premianţii coroniţele pentru O UM
Împletim
clasei
lă.
numai
minie­
„întreprinderea
• 11,30 l
ră este unitatea noastră colectivul, face parte din din margarete" - ne spun lor. Telef
el de nouă ani, de cînd a
(Urmare din pag. 1} (Urmare din pag. 1} angajate la întreţinerea, patronatoare — ne spună revenit acasă din amfitea­ pionierii clasei a IV-a A. ghiozdan.
executarea tratamentelor praf. Clara Rujoiu, direc­ trele facultăţii, şi o bună înv. Magdalena Farago Episodul 3 t
membrii colectivului au fitosanitare şi irigarea lor. torul Şcolii generale Ani- parte din colege sînt lo­ i-a învăţat să iubească ţa satului •
înţeles deplin şi au primit Octavian Podosu: Vor­ noasa, ea însăşi fiică de calnice, la rindul lor fiice frumosul, arta, artă cu • 13,05 Albu
riio beneficiarilor din (ară cu satisfacţie aceste noi bind de realizările obţi­ miner din această cente­ ori soţii de mineri. Cine a care a adus şcolii, din • Acordeor
şi dc peste hotare. orientări şi idei cuprinse nute în munca, so cuvine nară aşezare muncito­ învăţat limba şi literatura prima ediţie a Festivalului Laureaţi ai
— Cum în domeniul ca­ în importantul document rească. Cu sprijinul între­ română cu prof. Cornelia naţional ,,Cîntarea Româ­ naţional „C
lităţii se pun exigenţe spo­ programatic, o dovadă a să subliniem colectivele prinderii am montat, zi­ niei“, lauri pentru locul mâniei" *
fermelor care înregistrea­
rite, vă rugăm să vă re­ faptului că ele au pă­ ză cele mai bune rezul­ lele trecute, noul gard me­ intii pe ţară. Dragostea frumuseţe
feriţi Ia perfecţionarea în truns în sufletele şi con - tate. Este vorba de cele talic, confecţionat cu pentru temeinica pregătire bănăţene *
continuare a activităţii de ştiinţele noastre fiind şi din fermele nr. 1, 2, 3 sere- elevii, în atelierul şcoală. Lecţia de a elevilor — manitestată de pul păcii, c
control calitativ. numeroasele propuneri me­ solarii, fermele nr. 6 Sime- Ne ajutăm. După cum > învăţătoarele Elena Mara- copil... * t
— Neajunsurile care au nite să ducă la mai buna ria, 7 Rapoltu Mare şi. vedeţi, ne aflăm intr-o cu, Zoi ţa Prisecan, Mag­ mate * Mo
mai existat în activitatea organizare a activităţii, ti Băcia. De asemenea, amplă acţiune de prime­ dalena Farago, Didina ric * Secve
noastră, a aparatului pro­ folosirea mai eficientă a precizez că o contribuţie nire, atît a interioarelor, patriotism Botgros, Nagy Gizela, e- medii cinemt
priu, precum, şi a compar­ pământului, sporirea pro­ deosebită la executarea la ' cit şi a exterioarelor şco­ nergia molipsitoare a în­ Un compoz
timentelor C.T.G. din în­ ducţiilor de legume la lii. Clădirea necesită o văţătoarei Euirosina Ba- terpret : M
treprinderi, le-am anali­ hectar. Iar o altă dovadă timp şi de calitate a tu­ permanentă întreţinere şi n'/ai, secretarul organiza­ • Telesport
zat cu maximă' răspun­ este dăruirea şi răspun­ turor lucrărilor îşi aduc ne străduim să creăm cli­ Costinaş are bucuria de a ţiei de partid din şcoală, rampei muzi
dere, am stabilit căi de derea cu care se angajează permanent mecanizatorii matul ambiant cerut dc şi-o ii insuşit pentru via­ răspunderea, angajarea tru scurt *
acţiune pentru înlăturarea în muncă majoritatea co­ Nicolae Nicolaescu,- Ion desfăşurarea in bune con­ ţă ca un bun de mare profesorilor Ana Vulpe, C. flori * Set
lor, încît să putem răs­ muniştilor, ceilalţi lucră­ Filiinon, Ion Secheleanu, diţii a procesului instruc- preţ prin care a învăţat Costinaş, M. Şortan, Au­ spectatorulu
punde pe deplin noilor tori din asociaţia noastră. Iuliu Huţuţuc, Silviu Mo­ tiv-educativ. Pionierii parti­ şi să-şi iubească pămîn- relia Ponorică, Constantin închiderea
exigenţe puse în faţa Toate acestea au dus şi rar şi Avram Simedrea. cipă cu hărnicie şi serio­ tul străbun, patria, neamul, Pătrăşcoiu, Cornelia Şte­ • 19,00 T«
noastră. Mă voi opri 1a duc, fireşte, la rezultate Ing. Emil Gavrilă: Pen­ zitate la acţiunile de în­ partidul. Exigenţele profe­ fan, înv. Elena Predoşan 19.20 Cintar
eîteva direcţii în acest mai bune în fiecare fermă. tru noi, comuniştii, pentru frumuseţare, atît în şcoa­ sorului de istorie Maria ş.a., sînt argumente ale ei. Omagiul
sens: • întărirea con­ Ing. loan Căliman : In­ ceilalţi lucrători din fer­ lă cit şi în comună. Zile­ Şortan, secretarul organi­ efortului comun pe care ducătorului i
trolului tehnic de calitate tr-adevăr, rezultatele înre­ ma nr. 3, orientările şi le trecute am organizat zaţiei de partid din insti­ colectivul şcolii şi condu­ Film artistic
pe toate schimburile, mai gistrate pînă acum de co­ indicaţiile cuprinse în o acţiune de acest iei în tuţiile comunei, sînt te­ cerea sa îl depun pentru 21,40 Feerie
cu seamă în schimburile lectivul nostru, - stadiile Expunerea secretarului ge­ comună, iar aici, în lato meiuri pentru preţuirea de ca unitatea de invăţămîni ţă • 21,50
de după-amiază şi de avansate în care ne aflăm neral al partidului, tova­ şî în curtea şcolii am către elevi a trecutului po­ să-şi reciştige prestigiul s 22,00 Inel
noapte; • organizarea pe cu toate lucrările, dove­ răşul Nicolae Ceauşescu, plantat puieţi de pin". porului, pentru cunoaşte­ de care s-a bucurat ani granv '
flux a controlului şi supra- desc că lucrătorii asocia­ constituie un puternic im­ - Numeroase detaşa­ rea prezentului socialist, a in şir pentru roadele■ din LU
controlului la producţia ţiei, mobilizaţi de indica­ bold la o muncă mai mente de pionieri şî-au ctitoriilor fără precedent
destinată exportului; • a- ţiile, îndemnurile şi o- •intensă şi-responsabilă. Am realizat dc pe acum anga­ din anii Epocii Nicolae procesul instructiv-educa- • 20,00 T
sigurarea cu cadre com­ rientările t o v a r ă ş u l u i înţeles că nu este sufi­ jamentul de muncă .pa­ Ceauşescu. Reuniunile din liv şi din activitatea cul­ 20.20 Ştiinţa
petente a controlului ca­ Nicolae Ceauşescu, se stră­ cient să ne facem datoria triotică asumat pentru a- cercul de dezbateri politi- tural-artistică. Şi-l va re- • 20,50 Tezt
litativ de ia recepţia ma­ duiesc să execute toate oricum, ci cit mai bine, nul 1988 şi aş remarca co-ideologice sint emoţio­ cîştiga prin răspunderea în concert «
teriilor prime şi materia­ lucrările în perioadele cu o eficienţă mereu mai responsabilitatea celor din nante lecţii de patriotism, fiecărui cadru didactic in cident ’88 -
lelor în unităţi, pe fluxul optime şi de calitate. Ast­ sporită. Pînă la această clasele a Vl-a A, a iii-a A aşa cum sînt multe acţiuni parte şi a întregului co­ tar • 21,35
de fabricaţie, pînă la ex­ fel, în cele trei ferme de dată am finalizat toate şi a IV-a A — subliniază organizate de şcoală - de lectiv, prin colaborarea comunist, a
pedierea produselor finite, scre-solarii toate supra­ plantările planificate în prof. Ana Vulpe, director la întilnirile cu părinţii cu părinţii şi întreprinde­ nar - în tui
cu mai' multă atenţie la feţele planificate a fi solarii şi sere, precum şi- adjunct cu munca educa­ la ieşirea din mină, la rea patronatoare, prin res­ lor de munci
ambalarea lor ; • ridicarea cultivate cu tomate, cas­ culturile din prima epocă tivă. Aceste detaşamente, primirea cravatei roşii cu pectul acordat fiecărei ore portarii in •
permanentă a gradului de traveţi şi castraveţi cor­ din cîmp. La cele din ca şi cele ale claselor tricolor în mijlocul mineri­ dc curs, prin grija de a 21,50 Ti'Şur
pregătire procesională de nisón au fost ocupate, epoca a II-a (ardeioase şi IIA şi B, III B, IV B, IA lor de frunte, de la plan­ face din obiectul de învă- închiderea p
specialitate a lucrătorilor culturile .¿respective aflîn- tomate)_ plantările sînt în şi IB, VIB au încheiat şi tarea de pomi la dezbate­ ţămînt ca şi din acţiunea
din rarpura controlului du-se ■ în stadii bune de prag de finalizare. Dintre trimestrul al ll-lea cu o rile din cercul „Prietenii dc muncă şi educaţie ce­
tehnic de calitate, pentru dezvoltare. Precizez că au lucrătorii care au dove­ promovabilitate de sută la adevărului ştiinţific", de tăţenească o autentică şi riNEM
a .răspunde exemplar ce­ început recoltările. La sa­ dit hărnicie şi răspun­ sută. Dc altfel, după cum la zilele record în colec­ emoţionantă lecţie de pa­
rinţelor majore ce ni s-au lată, do pildă, au fost li­ dere permanentă în mun­ aţi observat, reamenajăm tarea materialelor refoio- triotism. DEVA : EX
pus în faţă. Am exprimat-, vrate 220 tone, cu 50 tone că amintesc pe Maria To- panoul „Onoare hărniciei sibile la simplele drumeţii dirigcnţle (P
de fapt, angajarea fermă, peste prevederile’ planului. muţa, Elena Birta, Stela şi sirguinţei pioniereşti" in împrejurimile localităţii, LUCIA LICIU ba Grecul —
(Arta);
IIU
responsabilă a întregului Am livrat deja aproape Moruzi, Marin Ştefan şi Secretul lui
personal din domeniul 100 tone de castraveţi şi Elena Lingurar. (Modern — A)
controlului calităţii de a 25 tone de roşii. în a- Ing. Ioan Căliman : Din ble pentru tr
B); şapte pa
se implica direct şi eu celaşi timp, am produs magistralul document pro­ »1 Luna culturii cinematografice hunedorene“ ra); PETROŞ
răspundere pentru ca pro­ şi livrat unităţilor agrico­ gramatic reiese cu preg­ se plăteşte (Pi
dusele fabricate în unită­ le din judeţ şi fermelor nanţă necesitatea valori­ ■ Dialog cinematografic. semnificative din viaţa sa­ do la 1848 in Transilvania. daţi din viitt
<
I-H
T olei
ţile economice ale jude­ proprii din cîmp peste 10 ficării depline şi cu efi­ In cadrul „Lunii culturii tului românesc contempo­ ■ Medalion cinematogra­ curi . dml
ţului Hunedoara să fie milioane fire de răsaduri. cienţă maximă a fondului cinematografice liunedore- ran oglindite în film" a fie. Prin intermediul unei ETTPEîn, : A
întotdeauna de cea mai In cele cinci ferme din funciar. Ge am întreprins ne", la sala „Unirea" din fost tema expunerii pre­ teme generoase, la Cămi­ riantă (Cultul
GAN : Anotif
bună calitate. cîmp s-a terminat plan­ în această direcţie ?* Am Petroşani a avut loc dia­ zentate in Căminul cultu­ nul . cultural din Bo.şorod (Luceafărul);
tarea în condiţii de cali­ cuprins în circuitul arabil, logul cinematografic pe ral din Baia de Criş. Ac­ a fost programat medalio­ Jandarmul ş
riţele
(Mineri
tate a culturilor de varză cultivînd cu legume, toa­ tema „Din marile ctitorii ţiunea, la care au parti­ nul „Clasici ai literaturii I.A : Ciulear
timpurie şi .de vară. car­ te suprafeţele din incinta ale E p o c i i Nicolae cipat un mare număr de române pe ecran — Liviu pitoresc);
tofi, tomate timpurii, co­ complexului de sere (spa­ Ceauşescu". în- cuvinte locuitori ai comunei, a Rebreanu". în cadrul ma­ •T r e n u l
nopidă, ceapă uscată, ră- ţiile libere dintre sere şi calde, profesorii Maria fost urmată de proiecţia nifestării au prezentat — seriile I-IJ
URIC
rcsc);
dăcinoase, fasole, castra­ solarii, celelalte terenuri Rusu şi Rodica Vincze au filmului artistic „Primă­ comunicări tovarăşii Vio- citai în grădii
veţi etc. pe toate supra­ înainte nevalorificate co­ prezentat realizările obţi­ vara bobocilor". rel Jianu, directorul între­ (Retezat); Bl
feţele prevăzute. Iu pre­ respunzător), precum şi nute de poporul român în ■ Simpozion. Cinemato­ prinderii cinematografice liberă Ş T (Stea
I E
A
R

O
zent se efectuează pe ul­ cele clin livezile de pomi perioada deschisă de Con­ graful „Steaua roşie" din judeţene, prof. Gabriela ascunsă (Pati
timele suprafeţe- plantarea fructiferi. Astfel, între gresul al IX-lea al parti­ Brad a fost gazda parti­ Marcu, de la Biblioteca Cliaplin (Flacă
ardeiului, vindtelor şi ro­ rîndurile de pomi am in­ dului. în continuare au cipanţilor la simpozionul judeţeană, prof. Veronicn G1U-BAI: Ho
(Casa de cult
şiilor de toamnă. Şi la tercalat . culturi . de varza, fost prezentate filmele do­ organizat sub genericul Picioruşi. A rulat filmul TEG : Gucoat
culturile din cîmp . sta­ sfeclă roşie, dovleci, pe­ cumentare „Geneze", „Trep­ „Cinstire gloriosului nostru artistic „Ciuleandra". (Dacia); BRă
diile de dezvoltare sînt peni, cartofi ete., suprafaţa te”, „Ultimul prag", „23 trecut". Manifestarea, de­ a La cinematograful „Mo­ arme — serill
din cele mai bune, în astfel valorificată ridi- mai 198-1". dicată împlinirii a 140 de dern." din Hunedoara a LAN : Evadat
tor — seriilo
prezent toate forţele fiind cîndu-se ia 70 de hectare. ■ Expunere. „Momente ani de la Revoluţia din avut loc o Gală a filmu­ de cultură); i
1848, a continuat cu pro­ lui cu tematică sportivă. Anotimpul îv
iecţia filmului de lung Cu acest prilej, în faţa a reşul); ILI/
lui Neniesis i
Creşterea rolului educativ metraj „Avram Iancu", o- numeroşi tineri a fost pre­
zentată .pelicula „Recor­
personalitatea
glindind
conducătorului revoluţi ei duri, locuri, amintiri". IlVREMI
(Urmare din pag. 1) organelor şi organizaţiilor din subordine. Se mani­
1 U.T.G. şi A.S.C. există încă festă încă o slabă exi-
aproape 3 milioane, lei. o serie de lipsuri şi nea­ ’ genţă faţă de nivelul şi Pentru azi:
Există, de asemenea, se­ junsuri. Acestea se regă­ conţinutul activităţilor ini­ fi în genert
rioase procupări pentru sesc, în principal, în acti­ ţiate, iar în munca unor cu cerul temi
sporirea aportului tineri­ vitatea. politico-educativă organizaţii şi cadre şi-au Local vor cât
caracter de a
lor la materailizareâ cr- desfăşurată. Cu toate că făcut loc automulţuinirea ţite* °o desci
bieclivelor de ordin inten- au fost iniţiate numeroase şi suficienţa, sentimentul triefe şi izola
siv-calitalive stabilite pen­ acţiuni cu caracter cul- că au făcut totul, că nu mal ales di
Vîntul va su
tru prezent şi perspectivă tural-educativ, eficienţa lor mai trebuie să-şi perfec­ moderat dir
colectivelor muncitoreşti. a fost şi este încă scăzută, ţioneze metodele dc lucru: sud-estic. Te
minime vor :
Importante forţe sînt an­ datorită superficialităţii şi Iată de ce, comitetul între 10 şi 15
trenate apoi pe şantierele formalismului manifestat judeţean, organele şi or­ cele maxime
de muncă patriotică ale în pregătirea şi realizarea ganizaţiile de tineret îşi 27 grade.
tineretului de la A.G.H. acestora. Este necesar să vor îmbunătăţi continuu I.n munte:
Rîu Mare-Retezat, Petro­ subliniem în acest context activitatea, vor manifesta fi în genera
şani, Deva şi Hunedoara, că nu toate organizaţiile o atitudine fermă faţă de cu cerul ten
undo volumul lucrărilor U.T.G. acţionează cu răs­ lipsurile şi neajunsurile ros. Local
efectuate este de peste 1,5 punderea cuvenită pentru care îşi fac loc intr-un averse dc pic
te de descarc
milioane lei. eliminarea festivismului, domeniu sau altul. în a- ce şi izolat d
Raportîndu-ne însă ia nu imprimă activităţii po- cest scop' materializarea mal ales dv
cerinţele şi exigenţele re­ litico-educative un spirit tuturor măsurilor stabilite Vîntul va sui
moderat cu i
ieşite din Expunerea se­ novator; revoluţionar, ceea cu prilejul dezbaterilor din locale de <10—Di
cretarului general al parti­ ce îi diminuează simţitor fiecare organizaţie repre­ sectorul sucl-e
dului, tovarăşul Nicolae eficienţa. zintă o condiţie esenţială Fabrica tic încălţăminte „Corvinul“ din Hunedoara. ceaţă. (Metc
serviciu: Al. I
Ceauşescu, la şedinţa Co­ Neajunsuri există şi în pentru perfecţionarea con­ Maistrul Constantin Grădina ru, împreună cu mecanicul
.jScâri“ ale devenirii mitetului Politic Executiv stilul de muncă al comi­ tinuă a activităţii, pentru Nicolae Voronea, au conceput şi realizat un dispozitiv deo­
urbanistice. sebit de simplu, dar şi etici ent pentru aşezarea bombeu-
al C.G. al P.C.R. din 29 tetelor municipale, oră­ sporirea rolului educativ lui şi a ştaifului la încălţămintea Lux. Noul dispozitiv %
aprilie ac., trebuie să şeneşti şi comunale ale al organizaţiilor de tine­ asigură o mal sporită produ ctivitale şi mai ¡des o cali­
spunem că în activitatea U.T.G., al organizaţiilor ret. tate foarte bună a executării operaţiei respective.