Page 101 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 101
IfejE C-T y g I ^
Ă
ÎN ZIARUL DE AZI t Cu privire ia convocarea
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢl-Vfl!
■ Afirmarea unui stil consfătuirii Comitetului Politic
ţ\ de muncă dinamic,
mobilizator
■ S-a încheiat con Consultativ al statelor participante
w m § ¡¡ i fu w m m . ¡n cursul interjudeţean
de interpretare in
strumentală „Bucu la Tratatul de la Varşovia
0( pregătirea specialiş în conformitate cu în sfătuirea Comitetului Po
riile muzicii"
„Acţionăm pentru o
în
calitate
nouă
S I A L I S M l T 11 tilor necesari mine ţelegerea realizată, la ju litic Consultativ al state
ritului" mătatea lunii iulie a.c. va lor participante In Tra
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C ■ Sport avea loc la Varşovia con tatul de la Varşovia.
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N
DE PRIMĂVARĂ
Anul XL, nr. 9 497 MARŢI, 31 MAI 1988 4 pagini - 50 bani fii/*
In lumina orientărilor şl sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşeşcu
Spirit revoluţkmar, iniţiativă creatoare In activitatea Răspundere maximă pentru întreţinerea culturilor,
tuturor ccJeCţiveipr de oameni ai muncii
recoltarea şi depozitarea furajelor!
Măsuri eficiente pentru devansarea
duşi dc brigadierul loan
în
i t ă
u
din
ţ i l e
n
contractelor încheiate cu partenerii externi G.U.A.S.C. Pui se acţio furajelor. O formaţie de Vasiu au prăşit manual
rîndul
mecanizatori,
din
11 hectare.
cărora am reţinut nume
nează cu hotărîre şi răs
pundere sporite la între le lui Grigore Borza, loan Sub coordonarea. nemij
mestru al anului în curs ţinerea culturilor şi recol Durcan şi loan Vinars, a locită a lui Gheorghe
„Trebuie în mod deosebit să se ia măsuri evidenţiază o creştere ac tarea furajelor. „Astfel — reuşit să recolteze secara .Prip, preşedintele unităţii,
de a devansa o serie de contracte existente, centuată a ritmicităţii şi aflăm do la inginerul loan masă-verde de pe 40 de mecanizatorii Emil Micio-
calităţii în confecţionarea hectare. Au fost realizate
ca ceea ce era prevăzut pentru luna iunie să Medrea, directorul S.M.A. ■şoni, Trandafir Sălăşan şi
produselor destinate pieţei 850 tone de siloz de bună alţii au recoltat secara
se realizeze în luna mai. Noi trebuie să fim externe. Practic, pe rela Haţeg — rebilonatul I şi calitate. în acelaşi timp masă-verde de pe 30 de
cu producţia de export în devans cu cel pu ţia C.T.S. am reuşit, încă II al cartofilor a fost fi s-a cosit şi lucerna de pe ha, realizînd 500 tone de
ţin 15 zile". de luna trecută, să devan nalizat în numeroase coo siloz, în amestec cu paie.
săm contractele care a- perative agricole de pro
NICOLAE CEAUŞEŞCU veau ca termen de livra ducţie. In aceste zile s-a C.U.A.S.G. PUI Şi aici s-a intrat operativ
re luna iunie a.c. In pre trecut, unde a fost nece la pregătirea patului, ger
zent, avîndu-i în frunte minativ şi însămînţarea
In convorbirea purtată comitetul de partid şi con pe cei peste 600 de comu sar, la întreţinerea ma porumbului pe suprafeţe
de eurînd cu tovarăşa Fe- siliul oamenilor muncii, nişti, oamenii muncii din nuală a culturii. De ase .10 ha. Pe terenul eliberat le eliberate. Ion Muntea-
lioia Andreşoi, secretarul a căror materializare am întreprinderea noastră se menea s-a ' trecut' cu forţe de masă-verde s-a intrat nu, Viorel Tănăsoni, cu
comitetului de partid al urmărit-o cu consecvenţă străduiesc să încununeze umane şi mecanice spori imediat, lucrîndu-se în discurile şi Mircea Pînza-
întreprinderii „Vidra" O- şi responsabilitate. cu aceleaşi succese şi co te la praşila .porumbului. flux la pregătirea patului ru, cil. semănătoarea, au
răştie, am insistat asupra — Despre ce fel de mă menzile care ne-au fost Cum ne aflăm la vremea germinativ şi semănatul pregătit, pînă ieri, şi pus
modului în care comuniş suri este vorba? repartizate, pe relaţia de recoltării nutreţurilor mn- porumbului şi castraveţi sămînţa în brazdă pe 20
tii, toţi oamenii muncii vize convertibile. Noile re să-verde, se acţionează din lor, lucrări pe care le-a de ha.
din această unitate acţio glementări privind perfec plin la cosit şi însilozat". e x e c u t a t mecanizatorul O mobilizare bună şi
nează în vederea materia La întreprinderea ţionarea sistemului de re Gu bune rezultate se loan Ta.şcm muncă spornică am înttî-
lizării importantelor sar „Vidra" Orâştie Şi la C.A.P. Silvaş s-a riit la C.A.P. Livadea. Du
cini formulate de tovară tribuire pentru stimularea munceşte la G.A.P. Haţeg. finalizat rebilonatul H la pă ce mecanizatorul Vasi-
şul Nicolae Ceauşeşcu, se producţiei de export şi a Aici, mecanizatorul ' Vio cartofi pe • întreaga supra le Popa a încheiat a doua
cretarul general al pa'rti- — Pe baza propunerilor exportului au declanşat rel- Vlăiconi a încheiat şi faţă .plantată, cum, de alt
ambiţii sporite, au ampli
• dului, la .şedinţele Comi formulate .în adunările ficat holărîrea colectivu cel de al doilea rebilonat fel, s-a executat si praşi rebilonarc a cartofilor pe
toate cote 35 do ha ocu
tetului Politic Executiva! generale ale organizaţii lui nostru de a ridica ne pe cele 40 de ba ocupate la manuală la sfeclă fu pate, cooperatorii din bri
C.C. al P.C.R. clin 29 a- lor noastre de partid şi contenit, prin produsele cu cartofi. In acelaşi timp, rajeră. A început praşila gada condusă de Letiţia
prilie şi G mai a.c., „pri ale reprezentanţilor oame Alexandru Brezean II a mecanică .şi manuală la Brotei au trecut la efee-
vind realizarea exemplară nilor muncii clin între ce le fabricăm, prestigiul prăşit mecanic 20 de ha porumb. Pînă ieri, meca
a sarcinilor de plan la prindere, în perioada ca firmei „Favior" în ţară şi plantate cu legume. MIRCEA LEPADATU
producţia de export. " \ re a trecut clin acest al în întreaga lume. nizatorul Viorel Puşcaş a
treilea an al cincinalului Convorbire consemnată de Gu aceeaşi răspundere efectuat lucrarea pe 20 do
— De la bun începui MIRCEA DIACONU se acţionează la recoltarea ha, iar cooperatorii con (Continuare în pag. a 2-a)
doresc să subliniez faptul 198G—1990 am trecut la
că îndeplinirea obligaţii modernizarea unor tehno
lor ce ne'revin în relaţii logii şi fluxuri de fabri
le cu partenerii externi caţie, am îmbunătăţit ac? Situaţia sociai-politică şi economică a României
nu constituie o problemă tivita tea ele sortare a pici
de campanie pentru co lor (pe scopuri de fabri
lectivul întreprinderii noas caţie .şi destinaţii). De o în perioada premergătoare naţionalizării
tre. Onorării contractelor eficienţă sporită s-a dove
i se acordă permanent cea dit a fi reorganizarea pro
mai mare atenţie — pre cesului de croire a con principalelor mijloace de producţie
ciza interlocutoarea. fecţiilor din blană. în a-
celaşi context se înscrie
— Prin ce se concreti realizarea, prin auioutila-
zează această constanţă a re, a 59 «maşini de cusut Revoluţia de eliberare cratică, la 6 martie 1945, lirea direcţiilor de dezvol Comunist Român şi Parti
preocupărilor ? naţională şi socială, anti a constituit o mare victo tare a ţării, un rol hotă- dul Social Democrat, in
blănărie şi punerea în fascistă şi antiimperialistă rie a luptei revoluţionare rîtor l-a avut Conferinţa cadrul Frontului Unic
— Iii primul j'înd, prin funcţiune a unui uscător dc la 23 August 1944 a a maseloi-, mareînd in Naţională a Partidului Co Muncitoresc, si crearea
rezultatele obţinute în la secţia de prelucrare deschis în istoria Româ staurarea puterii populare munist Român din 16—21 treptată a condiţiilor pen
cele patru luni şi două piei ovine, cu o suprafa niei o epocă de profunde şi trecerea la înfăptuirea octombrie 1945, care a sta tru unificarea celor două
decade clin acest an: de ţă do 1 700 mp şi o capa* transformări înnoitoare. programului de transfor bilit că „la baza acţiunii partide.
păşirea producţiei marfă citate de uscare de 13 000 Sub conducerea Partidului mare democratică şi revo de refacere si reconstrui în perioada ce a urmat,
cu. şase milioane lei, rea bucăţi piei. Comunist Român, masele luţionară a societăţii noas re a ţării trebuie să stea viaţa politică a ţării -a fost
lizarea productivităţii mun — Care sînt avantajele populare au devenit prin tre. Cursul revoluţiei a in refacerea, şi dezvoltarea dominată de -lupta forţe
cii în proporţie de 101,2G producţiei pentru export cipala forţă sociai-politică, trat astfel în!r-o fază nonă-, industriei grele", care lor democratico in frunte
la sută şi înregistrarea în urma aplicării acestor a cărei acţiune a determi superioară, în care oame- „constituie pivotul in ju- cu P.C.R. pentru înfrîn-
unui spor de ¡peşte G00 000 noi soluţii tehnice ? nat cursul evenimentelor gerea reacţiunii şi cî.şliga-
ruble la export pe relaţia — Datele statistice, di ulterioare. 11 iunie W48 • 11 iunie 1983 rea victoriei în alegerile
C.T.S., realizări ce au la namica producţiei realiza Una din problemele cele parlamentaro, fixate pen
bază măsurile adoptate de te în acest al doilea tri- mai grele puse în faţa po- tru luna noiembrie 1946.
'poruiui român şi care ce 40 deaiii de măreţe înfăptuiri socialiste, de Ua aceste alegeri, din .19
rea o soluţionare grabni progres eeoiionueo-soeiai in toate domeniile noiembrie 194G, forţele de
că o constituia situaţia • mocratice '- au obţinut o
dezastruoasă în care se victorie categorică asupra
afla economia naţională aii muncii aveau să folo rul căruia întreaga eco partidelor '„istorice", con
datorită ocupaţiei şi jafu sească puterea de stat pen nomie se va dezvolta în duse de Maniu şi Brătia-
lui hitlerist, a distrugeri tru zdrobirea definitivă a condiţii noi". nu, ceea ce oglindea pe
lor provocate dc război., reacţiunii, pentru apărarea Alături de problemele ■de o parte baza social-po-
lia acestea s-a adăugat şi şi lărgirea- drepturilor şi economice. Conferinţa a litică largă pe care se spri
li ber-lăţilor - democratice, acordat o mare atenţie
sabotajul reacţiunii inter pentru înfăptuirea pînă la problemelor întăririi poli jinea guvernul, iar pe de
ne. Situaţia economică era capăt a transformărilor altă’ parte compromiterea
agravată de creşterea pro economice şi sociale cu tice a regimului democra şi izolarea de mase a par
cesului inflaţionist. de caracter burghezo-demo- tic, roiului stalului în via tidelor burghezo reacţio
greutăţile deosebit de cratic si pregătirea condi ţa economică şi social-po- nare.
mari întîmpinale în pro ţiilor trecerii la revoluţia litică a ţării, intensificării Realizările de însomnă-
curarea de materii prime,- luptei împotriva reacţiu ,1'ate istorică obţinute do
socialistă'. O importanţă nii, victoriei forţelor 'de
de blocarea valutei şi 'de deosebită, cu consecinţe po.porul român în perioa
vizelor României în ţări ie holărîtoare, a avut-o re mocratice în alegerile par da do după 23 August
capitaliste occidentale. Tot forma agrară înfăptuită lamentare ce urmau să 1944 au creat condiţii fa
odată, obligaţiile de război pc calc revoluţionară in aibă loc. întăririi conti vorabile intensificării ac
ce reveneau ţării precum baza legii din 23 martie nue a unităţii do "acţiune a ţiunilor în vederea trece
şi unele despăgubiri ce 1945, în condiţiile unei-, clasei muncitoare. Confe rii la revoluţia socialistă,
trebuia să le achite.făceau ascuţile lupte de clasă. rinţa Naţională a P.C.R. în acest cadru, un- loc
să sporească eforturile la ' Reforma agrară a - dus la a fixat ca obiectiv do ma deosebii dc important a
care era supusă economia desfiinţarea celei mai reac ximă importanţă realiza
României. ţionare clase din Româ rea unităţii politice şi or- Prof. VIOREL VÂNĂTORI»,
lutreirrliulcrca «le bere Haţeg, secţia fierbere, Pe plan politic, forma nia — moşierimea ganizalori.ee a clasei mun Arhivele Statului Deva
maistrul Ion Buturoiu veri flcă buna funcţionare a ca- rea ¡primului guvern do In consolidarea regim» citoare, prin întărirea co
zânelor «le plămădire.
largă concentrare demo lui democrat şi în slabi - laborării dintre Partidul (Continuare în pag. a 2-a)
