Page 97 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 97
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA ! UI GÇIGI ca i uimim* UUHUUII V ’WB ■ ■ ■ ţ«« m m ■««! ——
a activităţii organizaţiilor de tineret
Folosind o gamă largă ■ cluzie care se desprinde a.c. este un argument î.t*
de forme şi mijloace spe pentru tineretul hunedo- acest sens.
Ijuonui hunidoara cifice, Comitetul judeţean rean este necesitatea im în Valea Jiului, bună
al U.T.C., organele şi or plicării mai responsabile oară, este statornicită prac
ganizaţiile de tineret sînt în ceea ce priveşte reali tica unor brigăzi compacte
amplu angajate în trans zarea importantelor sar de tineri care, în timpul
punerea în practică a im cini di'n minerit, side liber, participă la evacua
portantelor sarcini ce le rurgie. energetică, investi rea cărbunelui şi a fieru
revin din Expunerea se ţii, construcţii etc. lui vechi de pe căile de
Din această perspectivă,
ORGAftl fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P C cretarului general al parti strădaniile şi ■ eforturile transport, recuperarea u-
nor ansamble şi suban-
dului, tovarăşul Nicolae samble miniere şi a lemnu
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U P E T E A Ceauşeseu, la şedinţa Co noastre au fost şi sînt o- lui de mină, acţiuni de
rientate cu precădere spre
mitetului Politic Executiv .
întărirea răspunderii tu reparare a locomotivelor şi
al C.G. al P.C.R. din 29 turor organelor şi organi vagoneţilor etc. O seamă
DUMINICĂ, 29 MAI 1988 pagini aprilie a.c. O primă con zaţiilor U.T.C. în îndepli de rezultate bune au fost
nirea rolului cu care au obţinute şi în activitatea
fost investite. Au fost'do de creaţie ştiinţifică şi
10 500 tone bîndite o serie de rezul tehnică, temele finalizate
In lumina orientărilor si sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşeseu cărbune tate bune In această direc în acest an în diferite do
ţie, tinerii aflîndu-se în menii ale activităţii eco
peste plan prima linie a bătăliei pen nomice soldîndu-se cu o
tru a da economiei naţio eficienţă economică de
în întrecerea socia nale cantităţi sporite de
listă pentru mai mult cărbune, minereuri, e* DAN BETEA,
cărbune, ce se desfă nergie, oţel şi laminate secretar
Maximă răspundere faţă de şoară între colectivele ş.a. Realizarea organizaţiei al Comitetului judeţean
planului
întreprinderii miniere
al U.T.C.
al
economic
Petrila, cele mai bune judeţene în proporţie dc
rezultate le înregistrea 50 la sută pînă la 1 Mai (Continuare în pag. a 3-a)
calitatea produselor noastre ză cel al sectorului I,
condus de ing. Nicolae
Inginerul Gheorghe Re acţiunile noastre de con cu caracteristici tehnico- Vulpe. De la începu
siga, inspector şef al trol sînt axate pe înde calitative superioare. Sub tul anului, şi pînă la
Inspectoratului judeţean plinirea riguroasă a mă liniez că pe ansamblul e- zi, sporul de producţie
pentru controlul calităţii surilor din programele de conomiei judeţului ponde realizat de acest destoi
produselor, ne-a declarat : îmbunătăţire a calităţii rea produselor de nivel nic colectiv de mineri
— în magistrala Expune produselor. în spiritul in tehnic şi calitativ mon se ridică la 10 500 tone.
re prezentată de secretarul dicaţiilor şi orientărilor dial a ajuns la 81,9 la De menţionat că toate
general al partidului, tova formulate de tovarăşul sută, cu cîteva procente brigăzile se prezintă cu
răşul Nicolae Ceauşeseu, Nicolae Ceauşeseu, au spo peste ceea ce se planifi planul depăşit, plusuri
la şedinţa Comitetului rit competenţa, exigenţa case pentru această pe mai mari înregistrînd
Politic Executiv al C. C. controlului de calitate, rioadă. Multe unităţi eco cele conduse de Ştefan
al P.C.R. din 29 aprilie pentru ca pe poarta uni nomice au fost dotate cu Purece, Gheorghe Ţîr-
a.c., s-a subliniat, între tăţilor economice hunedo- aparatură de măsură şi covnicu, Francisc Olasz,
altele, necesitatea ridică rene să iasă numai măr _ control, standuri de probă Ion Ciobotaru, Ştefan
rii necontenite a nivelului furi do cea mai bună cali ’ etc., ceea ce asigură o mai Doroftc şi II ie Lcpă- *
tehnic şi calitativ al pro tate. Avînd în vedere bună verificare a produse datu.
ducţiei în toate sectoa cerinţele creşterii compe lor finite, prevenirea şi Rezultatele pozitive
rele. Ca urmare, pentru titivităţii acestora pe pia depistarea deficienţelor obţinute au la bază or
ţoale colectivele munci ţa externă — mă refer calitative pe fluxurile de ganizarea judicioasă a
toreşti, calitatea produse îndeosebi la oţel, trico producţie. în aceeaşi pe muncii pe sector, bri
lor, marca fabricii sînt a- taje, încălţăminte, blă rioadă au fost înfiinţate găzi şi schimburi, fo
devărate repere de pres nărie, materiale de con alte 12 laboratoare, s-au losirea raţională a uti
tigiu şi onoare. strucţie, produse din mase autorizat 170 de persoane lajelor, instalaţiilor şi
— Cum se acţionează plastice etc. — s-a trecut din activitatea de control echipamentelor din do
în unităţile economice din la o mai judicioasă or şi metrologie, am verifi tare, angajarea exem
judeţul nostru pentru ca ganizare a controlului- cat 7 745 aparate de mă plară în muncă • a în
produsele să cîştige tot tehnic de calitate pe flu sură şi control. Toate a- tregului colectiv. în
mai multe aprecieri ? xurile dc producţie. cestea au făcut ca nive cele două zile care au
— Problemele calităţii — Am putea prezenta şi lul tehnic şi calitativ al rămas pînă la sfîrşilul
produselor, necesitatea ri cîtcva rezultate dobîndite produselor realizate în u- lunii, minerii din secto
dicării permanente a gra în ultima vreme ? nităţile economice din rul I al I.M. Petrila
dului lor de competitivi — Desigur. Au fost judeţul nostru să crească, şi-âu propus să ridice
tate, mai cu seamă a ce omologate şi s-au introdus să se bucure de aprecie- sporul de producţie ob
Una diiKre recentele inve stiţil finalizate in centrala o-
lor destinate exportului, în fabricaţie, anul acesta, ţinut de la începutul loctro-termică numărul 2 de iu C.S.V. Călan este staţia do
ne preocupă în mod deo 557 de sortimente noi, cu GH. I. NEGREA anului la 11 000 tone prelratare a apei. Operatoa rea Vaierla Kece şl Inginerul
sebit. Activitatea ce se 133 mai multe decît se de cărbune. Marcel Ursu urmăresc func ţionarea instalaţiilor do au
desfăşoară în întreprinderi, prevăzuse iniţial, toate (Continuare în pag. a 2-a) tomatizare.
însemnări
Implicare responsabilă, muncă susţinută pentru
„Marca fabricii — sporirea producţiilor de legume
mîndria noastră...“ în magistrala Expunere producţiilor, pentru înde viaţă a orientărilor se cerea colectivă a unităţii,
de la şedinţa Comitetului plinirea în cit mai scurt cretarului general al parti a specialiştilor din ferme.
J
Înainte de a vorbi des colectiv de muncă vrednic } Politic Executiv ai C. C. timp a obiectivelor no i dului. Orientările şi indicaţiile
pre cantitatea, şi calitatea şl Inimos, mereu in cău- i al P.C.R. din 29 aprilie revoluţii agrare. Dialogul Octavian Podosu: Pot magistral formulate în
produselor pe care le li tarea noului, receptiv ta ţ a.c., tovarăşul Nicolae purtat cu Octavian Podo- afirma că o dată cu pu Expunere au fost larg dez
vrează zilnic la combina nou. Media de virstă nu i Ceauşeseu, secretarul ge su, secretarul organizaţiei blicarea ei în presă Ex bătute în cadrul organi
tele siderurgice de la depăşeşte 34 de ani. De ! neral al partidului, refe- de partid de la A.E.S.C. punerea t o v a r ă ş u l u i zaţiei de partid. în între
Hunedoara, Galaţi, Cimpîa aici, de la recepţia in ) rindu-se la sarcinile şi Sîntandrei, Ioan Călîman, Nicolae Ceauşeseu cu pri gul nostru colectiv, ele
Târzii etc., am vorbit des fabrică a argilei de Şun- ţ perspectivele dezvoltării a- inginerul şef al unităţii vire la unele probleme constituindu-se în direcţii
pre oamenii fabricii Dar culuş - materia noastră t griculturii, a evidenţiat şi inginerul Emil Gavrilă, ale conducerii activităţii concrete de acţiune, într-
nu in birou, cl pe fluxul primă de bază, pînă la ex- ) principalele direcţii de şeful fermei ur. 3 sere- economico-sociale, ale mun un ghid permanent de
procesului de muncă, aco pedlerea produselor finite, \ acţiune în viitor, rolul salarii, ne-a relevat modul cii ideologice şi politico- muncă pentru comunişti,
lo unde omul îşi afirmă a- peste tot muncesc oameni 1 important ce revine sec în care biroul organiza educative şi ale situaţiei pentru toţi lucrătorii noş
devăratele calităţi, valen tineri, harnici, dornici de } torului socialist al agri ţiei de partid, conducerea internaţionale se află per tri. Doresc să arăt că toţi-
ţele lui de inimă şl suflet allrmare. Prin calitatea V culturii, modul în care colectivă a asociaţiei, toţi manent pe masa de lu
pentru treaba ce i-a fost muncii lor, ,,Marca fabrl- l comuniştii, toţi lucrătorii specialiştii şi lucrătorii cru a membrilor biroului MIRCEA LEPĂDATU
încredinţată. cil F.P.R. - Baru" este / ogoarelor trebuie să ac de aici acţionează pentru organizaţiei noastre de
— Tovarăşe Inginer Sil una cunoscută şl recunos- J ţioneze pentru sporirea traducerea neabătută in partid, a celor din condu (Continuare in pag. a 2-a)
viu Popa sinteţi un om ti- cută. Intr-un fel, nu gre- )
năr, dar vl s-a încredinţat şese dacă spun, şl pro
o sarcină mare — cea de dusele muncii noastre con
director al Fabricii de tribuie la calitatea mereu
produse refractare de mal bună a metalului ro
aici, de la Baru. Spune- mânesc. Şi eu şl alţi
adeseori Î
fi-ne cum funcţionează, fa tovarăşi de muncă de-ai
brica, cum decurge pro mei mergem pe
ducţia zilnică ? ta oţeiânlle şl furnalele
— Sintem o unitate cu de 'a Hunedoara, de la !
tradiţie in produse re Galaţi, pe la Cimpla Tur- 1
fractare, dar, in acelaşi zii... NI se umplu inimile ţ
timp, o unitate tînără, ex de bucurie cind aflăm că I
tinsă şi modernizată în produsele noastre sînt de )
ultimii ani. Livrăm lunar calitate bună, vin şi ele )
la C. S. Hunedoara peste în sprijinul creşterii pro- 1
360 tone de cilindri bară- ducţlel de metal a ţării. }
dop. De fapt-, sîntem sin Animaţi de asemenea gin- 1
duri muncim zl şi noapte, ţ
gurii care fabricăm acest
produs. Apoi că'ămizi re pentru ca marca fabricii l
noastre să dobindească J
fractare diferite, plăci ter-
moizolante, prafuri exo- mereu noi străluciri, înde- \
plinîndu-ne astfel o mare i
terme pentru siderurgist'i
de la Hunedoara, de la ¡răspundere muncitorească, )
Galaţi, Cimpla Turzii, Re comunistă. 1
şiţa, Tîrgovîşte... Avem un G. IGNAT I.ocuinţc moderne, spaţioase, pentru oamenii muncii din Hunedoara.
Foto NICOLAE GHEORGH1U
