Page 71 - Drumul_socialismului_1988_05
        P. 71
     Pag. S'
     89 • SÎMBĂTĂ, 21 MAI 1988
                                                                                                                                Schimb de experienţă pe probleme ale
                                                                                                     CONCURSUL
                   intreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor!                               FASONATORILOR              activităţii de orientare şcolară şi profesională!
                   (Urmare din pag. 1)    prafaţă,  asigurîndu-se  ast  (ercooperatistă din Grind.    MECANICI                  a elevilor şi pregătirii forţei de muncă
                                          fel  condiţii  pentru  obţine  Unitatea  are  110  hectare
                                          rea   unei   recolte   supe  cultivate  cu  masă-verde  şi   în   pitoreasca   Vale   a   Timp  de  două  zile  în  ju  nomiei  hunedorene,  pregă
      KDUCA-
        I'cntru   Participarea  la  muncă  a   rioare în acest an.   sc  desfăşoară  din  plin  re  bocşelor,  din  preajma  la  deţul  nostru  se  desfăşoară   tirea   cadrelor   ngmereşti
      la  C.A.I*.   cooperatorilor  este  —  cum   Mircea  Jivan,  inginerul   coltarea  şi  însilozarea  a-   cului  Cinciş  (Hunedoara),   un  amplu  schimb  de  ex  pentru minerit.
     îsarul  me-                          şef  al  unităţii,  urmăreşte   cesteia.  Pînă  în  prezent  —   s-a  desfăşurat  cea  de  a
     Ilui>  ;oa-   aprecia  preşedinta  unităţii                                                                           perienţă  organizat  de  Mi  Schimbul  de  experienţa
     t  ext»une-   —  bună,  dar  sînt  şi  oa  îndeaproape  evoluţia  fie  cum   ne   spunea   Maria   17-a  ediţie  a  concursului   nisterul  Educaţiei  şi  învă-   a  programai  ieri  vizite  cu
     le  tise  în   meni  în  sat  ce  nu  au  ieşit   cărei  culturi  semănate  în   Moise,  şefa  fermei  vege  fasonatorilor  mecanici  —   ţămînlului,  Uniunea  Sin  caracter  de  schimb  de  ex
     .asculare“,   încă   ia   activitatea   din   această   primăvară.   Po  tale  —  a  fost  tăiată  pro  faza  pe  I.F.E.T.  Deva.  Au
     erii   din                                                      ducţia  de  pe  mai  mult  de                         dicatelor  din  învăţămînt,   perienţă  la  Institutul  de
      al  llu-   cîmp,  printre  aceştia  nu-   rumbul  a  răsărit  peste  tot,                 participat  39  de  concu  Ştiinţă, Cultură, Presă, Po  mine  Petroşani,  Mina  —«
     il czbnt crea   mărîndu-se  Eugen  Cîrst.ea,   dar,  din  cauză  că  semă  40  de  ha,  iar  viteza  de  lu  renţi,  cîştigători  ai  etapei   ligrafii  şi  Edituri,  cu  spri  scoală  Lupeni.  liceele  in
     ■miiiiieaţlu   Traían  Şuiagă  şi  Francisc   nătoarea  a  fost  defectă,  au   cru  sporeşte  de  la  o  zi  la   de  masă,  care  a  antrenat
     e“.  Aeţiu-                                                     alta.  Cantitatea  însilozată                         jinul  Inspectoratului  şco  dustriale  cu  profil  minier
     ’  de  me-   Coharovici.  Primii  doi  lu  rămas  cîteva  goluri  în  u-                  400  de  muncitori  din  cele   lar  judeţean.  La  această   din  Vulcan  şi  Petroşani,
     uilaş  s-au   crează  iu  Deva,  iar  al  trei  ncle  tarlale.  S-a  alcătuit   a  ajuns,  joi  seara,  la  800   12  sectoare  ale  întreprin  importantă   manifestare   precum  şi  la  Şcoala  gene
     cuiere.   lea  n-are  nici  o  ocupaţie.   o formaţie de cooperatori  tone  şi  se  preconizează  că   derii.  Au  luat  parte,  de   participă  inspectorii  gene  rală  nr.  6  Petroşani.  Azî,
      OMULUI,   Conducerea   cooperativei,   —  din  care  au  făcut  parte   va  ajunge  la  2  000  tone.   asemenea,  reprezentanţi  ai   rali  ai  inspectoratelor  şco  vor  fi  vizitate  Şcoala  ge
     CRICAŢIKI   consiliul  popular  comunal   Piana  Nanei,  Norica  Cim-   Această   activitate   este   şcolii   profesionale   fores  lare  judeţene,  preşedinţii   nerală  nr.  7  şi  Liceul  in
     dea  Jiului   trebuie  să-i  determine  pe   poner  şi  alţii  —,  care  au   realizată  de  mecanizatorii   tiere  de  la  Sibi.şel  (Orăş-
     ţia  a  IX-a                         completat   manual   toate   Nicolae  Dcheleanu,  Ionela                         comisiilor  judeţene  pen  dustrial  nr.  4  Deva.  în
     îifcstărilor   toţi  locuitorii  satului,  fără                                            tie)  şi  ai  clasei  cu  profil   tru  activitatea  sindicatelor   încheierea  schimbului  de
     iee,   cui  excepţie,  să  ia  parte  la   golurile.   Ieri   a   început   Anucuţa,   Petru   Buicar,   de   mecanizator   forestier   din  învăţămînt,  reprezen  experienţă,  la  Liceul  in
     va  sporti-   activitatea din agricultură.  şi  prima  praşilă  mecanică   Octavian   Crişan   şi   A-   din  cadrul  Liceului  indus
      de  (  ou                                                     drian  Sabău  care  dovedesc                          tanţi  ai  Ministerului  Mi  dustrial  nr.  4  Deva  vor
     ai   l’etro-   Cooperativa  agricolă  de   la  porumb  —  lucrare  e-                      trial nr. 3 Deva.          nelor.                     avea  loc  dezbateri  vizînd
     ie  politică   producţie  din  Dobra,  Pri  fectuată de Marius Datca  hărnicie  şi  răspundere  în   Cu  acest  prilej  a  fost   Cu  prilejul  deschiderii,   orientarea  şcolară  şi  pro-’
     distă,  sul)   ma  praşilă  manuală  la   —  şi  la  sfeclă  —  activita  muncă.  Terenul  eliberat  se   testat  un  nou  tip  de  fe
     lă  omului,                          te  ce  o  executa  Ioviţă   fertilizează   cu   îngrăşă                        celor  prezenţi  le-au  fost   fesională,   ridicarea   cali
                                                                                                                                                                   1
     a|ici  sale“,   sfeclă  se  apropie  de  sfîr-                                             răstrău mecanic românesc   prezentate   aspecte   ale   tăţii  pregătiri   forţei  de
     eosebit  de   şit.  La  efectuarea  acestei   Muntean.          minte  naturale,  se  ară  şi   —  FM 60   — cu perfor  muncii  de  orientare  şco  muncă,  în  special  a  celei’
     iude   un   lucrări se realizează o bună   La  cooperativa  agricolă   se  seamănă  cu  porumb.   manţe  superioare,  care  a
     de  ac|iuui                          din   Dobra   se   lucrează   Pînă  în  pi-ezent,  sămînţa                       lară  şi  profesională,  de   necesare  industriei  carbo-
     n  primele   mobilizare  a  cooperatori                                                   intrat  deja  în  dotarea  uni  pregătire  a  forţei  de  muncă   nifere,  potrivii  exigenţelor;
     irut  de  o   lor.  Brigadiera  Elena  Şin-   intens  şi  la  recoltarea  şi   a  fost  încorporată  în  sol   tăţilor  forestiere  de  ex  atît  de  necesare  economiei   formulate  de  secretarul  ge-.'
     nţie   din   dea  evidenţia  hărnicia  şi   insilozarca  orzului  masă-   pe  mai  mult  de  30  de  hec  ploatare şi transport.
     or muncii.                                                      tare din suprafaţa eliberată.                         naţionale.  în  cuvinte  calde   neral  al  partidului,  tovară-j
                răspunderea  cu  caro  mun  verde,  activitate  în  care                         în  urma  susţinerii  pro  li  s-a  vorbit  despre  Valea   şui  Nicolae  Ceauşescu,  ÎH;
                cesc  Victoria  Neag,  Ro  sînt  angrenaţi  mecanizato  Unitatea   are   importante   belor,  primele  trei  locuri   Jiului  în  perspectiva  dez  magistrala  Expunere  pre
                man  Tripa,  I.ucreţia  Ne  rii   Viorel   Datca,   Tacob   suprafeţe  cultivate  cu  tri  au  fost  ocupate  în  ordine   voltării   economico-sociale   zentată  la  şedinţa  Comite-
                                                                                                                                                                              1
     mm         gru,  Olivia  Cioroagă,  Ioa-   Popa,   Tiberiu   Dorea   şi   foi  şi  iucernă.  Culturile   de:  Mircea  Oncu,  S.F.E.   a  României  socialiste,  des  tului  Politic  Executiv  al
                nichie  Curui  şi  muiţi  alţii.   Daniel  Magda.  Producţia   sînt  frumoase,  promit  o   Baia de Criş — 1176 punc  pre  industria  carboniferă   C.C.  al  P.C.R  din  29  a-
                Conducerea  cooperativei  şi   se  însilozează  în  condiţii   producţie  mare  la  hectar   te,  Vasile  Breda,'  S.F.E.   ca sector de bază al eco   * 20  prilie  a.c.  *
                brigadierii urmăresc îndea  bune,  sub  îndrumarea  ing.   şi  s-au  făcut  toate  pregă  Hunedoara  —  1136  puncte
     x • 13,05   proape  calitatea  lucrării,   Adrian  Micuţ,  şeful  fermei   tirile  în  vederea  recoltă
     óptáminó                             zootehrfice.               rii,  lucrare  ce  va  începe   şi Ion Mihalca, S.F.E. Ilia
     imina po-   păstrarea   unei   densităţi   Asociaţia  economică  in-  în aceste zile.      —  1101 puncte.                   Sesiune de comunicări ştiinţifice
                optime la unitatea de su-
      Inchide-                                                                                    Primul  clasat  va  repre
     li • 19,00                                                                                 zenta  I.F.E.T.  Deva  la  faza   Cu prilejul aniversării a  municarea  „Legătura  ar
     9,20 Tele-                                                                                 pe  ţară  a  fasonatorilor  me  20  de  ani  de  la  darea  în   terelor  uterine  in  inariLa-
     •   19,50                                                                                  canici,  care  va  fi  organi  folosinţă   a   complexului   hemoragii  obstctricale“,  uti
        euitat •                                                                                zată  în  frumoasa  zonă  a   spitalicesc  de  la  Hune  grup  de  medici  de  la  Ti-'
      ştie. „Co-                                                                                Păltinişului,  în  cursul  lu  doara,  în  municipiul  si-   mişoara,  în  frunte  cu  de,'
                                                                                                nii iunie a.c.
        Produc-                                                                                                            derurgiştilor au început ieri   I.  Munteanu,  cu  comuni-!
                                                                                                                                                                              1
         rik din                                                                                                           şi  continuă  astăzi  lucrările   carea   „Ameliorarea   indi-
        PI .erâ                                                                                                            sesiunii  jubiliare  de  co  cilor   de   fertilitate   prirr
      Telejurnal                                                                                       Programul           municări  ştiinţifice  organi  tratamentul  chirurgical  aî!
       erea pro-                                                                                                           zate  de  spitalul  municipal,   sterilităţii   feminine",   dr.j
                                                                                                    de organizare          cu  sprijinul  Direcţiei  sa  1.  Sabău  din  Timişoara
                                                                                                                            nitare  judeţene  şl  al  fi  cu  comunicarea  intitulatul
                                                                                                    şi modernizare         lialei U.S.S.M. Hunedoara —   „Inlcr-relaţia   imunologică
     ■se. •■sa                                                                                                              Deva.                      mamă-făt".
                                                                                                      (Urmare din pag. 1)    La  sesiune,  alături  de   Comunicarea ,, E x p 1 o r ă ri
     m a m a                                                                                                                cadre  medicale  ale  spita  neinvazive  şi  invazive  în
                                                                                                 tone),  importantă  nu  este   lului  gazdă  a  manifestării,   decizia  tratamentului  me
     n<* păcati?                                                                                 suma,  ci  eficienţa  acţiu  participă  prestigioase  per  dical  şi  (sau)  chirurgical
     Impui  iu-                                                                                  nilor  de  modernizare.  Du  sonalităţi  din  centrele  u-   al   valvularilor"   are   ea
     [Unl:doa-
     I  ni  —  se                                                       La  C.A.P.  Lăpuşnlc  se   pă  experimentările  de  ri  niversitare   Cluj-Napoca,   autori  pe  dr.  Nicolae  Stăn-
     im  —  A)  :   Careurile calităţii - mai activ                    însilozează  furajele  masă-   goare,  ei  au  trecut  cu  de  Timişoara şi Tîrgu Mureş.  cioiu  şi  un  grup  de  cola
     Modern  —                                                         verde.   Nutreţurile   verzi   plină  încredere  la  meca  Sînt  prezenţi  în  program   boratori  de  la  Cluj-Napoca,.
     il  la  di  ri                                                   sînt  amestecate  cu  paie   nizarea  rambleicrii  usca
     ra);   PE-                                                        şi  bine  tocate  în  vederea                        cu  comunicări  de  înaltă   iar  cea  intitulată  „Aspecto
     L'atâ  £cri-      şi responsabil implicate                        obţinerii   unui   siloz   <le   te,  la  folosirea  instalaţiei   valoare  ştiinţifică  prof.  dr.   ale  metabolismului  lipooro-
       Pâdurca                                                         calitate.                 de  săpat  suitori,  la  intro  docent  Roman  Vlaicu,  din   teinelor"  _  pe  dr  Con-
     oiembrie)  ;
     •a)  ;  LU-                                                                                 ducerea   elementelor   de   Cluj-Napoca,  cu  comunica  -stantin  Dogaru  de  la  Ti
     io  plăteşte     în rezolvarea problemelor                                                  susţinere  mecanică  in  a-   rea „Perspective actuale ale   mişoara.
     LCAN:   A                                                           H   STRADA   moderni   batâje.  Şi  tot  pentru  ei,   tratamentului  cu  nitrogli  Clinica   de   chirurgie
      (Luceafă-                                                         zata.   In   zona   centrală   cantităţile  suplimentare  de
      llecital  în   Iniţiat  de  comisia  econo  llzarea  unor  produse  de   a  oraşului  nou  călan  au                 cerină",  prof.  dr.  docent   cardiovasculară  din  Tîrgu
     ici (Mi ii ti-   mică  a  Consiliului  muni  înalt  nivel  calitativ.  Da  fost   finalizate   lucrările   minereu  de  fier  reprezintă   P.  Rădulescu  şi  un  grup   Mureş,  reprezentată  de  un
     SA:   Ura-                                                         de  modernizare  a  stră  cea  mai  grăitoare  dovadă  a   de  colaboratori  de  la  Ti  grup  de  mediei  în  frunte
        s Vegas   cipal  Deva  al  sindicatelor,   că  în  perioada  scursă  din   zii   independenţei.   Este   faptului  că  programul  de
       UlUCANl:   schimbul  de  experienţă  pe   acest  an,  în  majoritatea   vorba  de  crearea  a  două                  mişoara,  cu  comunicarea   cu  dr.  R.  Deac.  este  pre
     ¡anda rme-   seama  activităţii  cercurilor   unităţilor  municipiului  s-a   sensuri  de  circulaţie  prin   organizare  şi  modernizare   „Implicaţii  mecano  şi  bio-   zentă  în  manifestarea  şti
        ; ^  r <A D :                                                   Implementarea  In  aceas  constituie  un  preţios  în  structurii  peretelui  abdo  inţifică  cu  o  gală  de  filme
          »rii-   calităţii  a  adus  în  atenţ.e   reuşit  o  îmbunătăţire  a   tă  arteră  a  unui  scuar   dreptar  •  pentru  sporirea
     ta   ?ie) :   una  dintre  problemele  ma  muncii,  aceasta  reflectă  şi   verde,  plantat  cu  pomi  şl             minal  în  patologia  even-   Şti i n ţlfice î n mă n uncheato
     ide   eşti.   jore  ale  muncii  de  zi  cu   o  contribuţie  sporită  a  ce  flori.       continuă  a  rezultate  or  în   traţiilor",   prof.   dr.   M.   sub   genericul   „Perfor
     tria)  ; Ha*                                                                                producţie.                 Teodorescu  şi  colaboratorii   manţe  româneşti  in  chi
     iben  (Fla  zi  a  organelor  şi  organiza  lor  41  de  cercuri  ale  ca                                           de la Timişoara, cu co
     »GIU-BAI  :   ţiilor  sindicale  pentru  ridi  lităţii  care  funcţionează  în                                                                   rurgia cardiovasculară".
     ului  —  şe  carea  nivelului  tehnic'  şi   întreprinderi.
     ii  s  a  iii 1
     T,G  :  Tar-   calitativ  al  produselor.  Au   Referatele prezentate de                                                   Simpozion naţional de numismatică
     tn tlţfl   (D :l-   participat  preşedinţi  ni  co  şefi ai compartimentelor   AZI Şl MÎINE - ZILE RECORD
       Seorctul   mitetelor  sindicalelor  din   C.T.C. au reliefat, apoi, o
      (('imuna)  :   unităţile economice, ros-  seamă de metode şi forme      ÎN ACŢIUNEA DE COLECTARE Şl                    La  Deva  s-a  deschis,   ţară,  reprezentanţi  ai  insti
      »portul  —                                                                                                            ieri,  al  V-lea  Simpozion   tutelor  şi  muzeelor  -de  is
     isi  de  cui*
      A  :  Serré                                                             RECUPERARE A MATERIALELOR                    naţional  de  numismatică   torie.
      is   (Mure              Schimb de experienţâ în                                                                       organizat de Societatea nu  Lucrările   simpozionului
     'uihul de                                                                          REFOLOSIBILE                        mismatică  română.  Comi  se   desfăşoară   în   plen,
                                  municipiul Deva                                                                           tetul  judeţean  de  cultură   precum şi în cadrul a două.
                                                                                                                            şi  educaţie  socialistă  şi   secţiuni  —  „Numismatica
                                                                           Zilele  de  sîmbătă  şi  duminică  sînt  declarate  „zile   Muzeul   judeţean.   Mani  antică,  bizantină  şi  medie
                •ponsabili  ai  cercurilor  cu-   de  acţiune,  preocupări  şi   record"  în  acţiunea  de  colectare  şi  recuperare  a  ma  festarea,  care  de-a  lungul   vală"   (secţiunea   i)   şi
     MttSBBBB   lilăţii,  şefi  de  comparti  căutări  ale  cercurilor  pen  terialelor  refolosibile,  corelate  cu  acţiunea  de  cu  anilor  a  scos  în  evidenţă   „Ştiinţe  înrudite,  numisma
                mente C.T.C., alte cadre.  tru  îmbunătăţirea  calităţii   răţenie,  înfrumuseţare  şi  bună  gospodărire  a  locali  valoarea  de  document  is
                                                                                                                                                       tică  modernă,  medalistică
     nit* urii «lin  Schimbul  de  experienţă   cimentului,  produselor  din   tăţilor şi unităţilor socialiste.            toric  a  monedei  şi  rolul   şi   insignografie"   (secţiu
      ni,   i(it  a  reliefat  rolul  şi  im  prefabricate  şi  celor   de  I.J.R.V.M.R.  va  asigura  ca  în  .  ziua  de  21  mai  în  pe  care  ştiinţa  numismati  nea  a  H-a)  —  continuînd
      '.IO.     portanţa  acestor  organisme   mătase etc.                                                                  că  românească  îl  are  în   azi.  De  un  real  interes
     : ti. 20,  »t,  în  actualele  condiţii  ale   Raportate  însă  la   ce-  tre  orele  13—19  şi  în  22  mai  între  orele  8—14,  cen
      S"¿, :îl.                            rinţele  exprimate  de   se-  trele  de  colectare  să  fie  deschise,  avind  pregătite  toa-   reconstituirea istoriei noas  s-a  bucurat  expoziţia  de
      • eistigurf:  revoluţiei  ştiinţifice  şi  teh                  t.e  condiţiile  pentru  preluarea  cantităţilor  de  materia  tre   naţionale,   reuneşte   numismatică  deschisă  la
                nice,  ale  accentuării  latu  cretarul  general  al  parti  le  refolosibile  colectate  şi  predate  de  cetăţeni  şi  uni  specialişti din întreaga  Palatul culturii.
                rilor  intensiv-calitative  in   dului,   tovarăşul   Nicolae   tăţile  socialiste.  Uzina  nr.  8  de  la  C.S.  Hunedoara,         1
                economia  hunedoreană.  în   Ceauşescu,  la  şedinţa  Co  precum  şi  baza  de  preluare  de  la  Simeria  vor  fi   •A
                acest  context,  a  fost  subli  mitetului  Politic  Executiv   pregătite să preia cantităţile de materiale recuperate.
     Al==       niată  răspunderea  deosebi  al  C.C.  al  P.C.R.  din  29                                                   fn  continuare,  accent  deosebit
                tă  a  sindicatelor  în  antre  aprilie  a.c.,  aceste  preocu  Comitetele  şi  birourile  executive  ale  consiliilor
                narea lor mai activă, în re  pări  nu  răspund  pe  deplin   populare  municipale,  orăşeneşti  şi  comunale,  împre  pe aprovizionarea cu materiale
    :  vreim'a  a   zolvarea  multiplelor  pro  exigenţelor puse în faţa co  ună  cu  unităţile  din  teritoriu  aparţinînd  I.J.R.V.M.R.,
   nul   va   fi   bleme  cu  care  se  confrun  lectivelor  muncitoreşti  din   yor  organiza  în  cartiere,  străzi  şi  sate,  noi  centre  de   (Urmare din pag. 1)  „Aceasta  este  cea  mal
   •u   minunări   tă  colectivele  muncitoreşti.   municipiul  Deva   preluare selectivă a materialelor refolosibile.                                mare  problemă  cu  care  ne
   upă-ailiia/a  şi
   d  pe  a  locui  i   S-a   arătat   că   aceste   Reliefindu-se  acest  lucru,                                           ţii  !  Există  acum  o  eviden  confruntăm  în  prezent  —
    averse   de   cercuri  reprezintă  una  din   în  cadrul  schimbului  de                                                ţă  precisă  a  stadiului  fie  sublinia  dirigintele  de  şan
   >ţi  tc  si  de   modalităţile  principale  prin   experienţă   s-a   subliniat   CETĂŢENI Şl CETĂŢENE !                 cărei  lucrări,  a  măsurăto  tier  George  Şerban.  „Ur
   ;loctric(\  mal                                                                                                          rilor  efectuate,  zilnic,  în
     zonele   de   care  sindicatele  îşi  înde  necesitatea   perfecţionării                                                                        genţa  întîi  este  la  rîndu-
   te.  Vîntul  va   plinesc  obligaţiile  cuprin  ini  regii  activităţi  a  sindi  Participaţi cu toţii la ampla acţiune organi  zeci  şi  zeci  de  puncte  ale   rile  2—6.  Apoi,  după  „ros
     la  moderat   se  în  Legea  calităţii  pro  catelor  pentru  ca,  intr-a                                            bateriei   de   cocsificare   tui  de  alunecare"  (porţiu
    sudic.  Tem-   duselor.  De  aici  şi  necesi  devăr,   cercurile   calităţii   zată sîmbătă şi duminică pentru colectarea şi re  Deci,  se  lucrează  calitativ   nea  aflată  între  rîndurila
   Mnimc  vor  fi
   ire  10  şi  Îs   tatea  de  a  acţiona  perma  să-.şi găsească pregnant lo  cuperarea materialelor refolosibile şi buna gos  şi   sînt   depuse   eforturi   6  şi  7)  am  face  măsurăto
    cele  maxime   nent,  prin  forme  şi  mijloa  cul  in  realizarea  unor  pro                                         pentru susţinerea unui ritm   rile  de  rigoare  şi  am  trece
   27 d«* grade                                                        podărire  şi  înfrumuseţare  a  cartierelor,  străzi
                ce  proprii,  mereu  îmbună  duse  de  înalt  nivel  cali                                                 de  muncă  dinamic,  efi  la  înzidirea  din  plin  cu
                tăţite  pentru  antrenarea   tativ şi tehnic.          lor,  dovedind  astfel  o  înaltă  conştiinţă  patrio  cient.  Dar,  înainte  dc  ori  cărămidă  silică  Deci,  de  la
                şi   creşterea   răspunderii                                                                                ce,  trebuie  menţionat  că   rândul  6  în  sus  am  avea
                muncitorilor,  cadrelor  toh-       ILEANA VOICA,      tică si cetăţenească !                               pe  şantier  sînt  aşteptate   un  ritm  mai  bun  şi  s-ar
          &U3   nico-inglnereşli,  a  tuturor   Consiliul municipal Deva                                                    încă  multe  cantităţi  do  că  putea  récupéra  din  rea»
                celor  cu  atribuţii  in  rea-      al sindicatelor                                                         rămidă !                   tanţele acumulate". .   ;





