Page 67 - Drumul_socialismului_1988_05

9 488 • VINERI, 20 MAI 1988 Pag. 3

Oameni şi constructori de nădejde „Să ne luminăm trecutul şi să salvăm mărturiile lui“

Activitatea desfăşurată curi tehnico-ştiinţifice prin clasa a Xl-a — instalatori, Societatea de istorie şi Decebal şi Traian, aici tre şi urme de locuire. Ce
IMIJ DE EXPE- de şcolile de toate gra ie­ care elevii se familiarizea­ care în etapa finală a con­ arheologie a judeţului Hu­ s-au luptat pe viaţă şi pe să spunem despre Ţara
CENTROCOOP cursului pe meserii a ob­ nedoara şi-a desfăşurat
a centrală a le solicită eforturi tot mai ză, se introduc în tainele moarte. Din această luptă Haţegului unde la fiecare
el or (le credit susţinute din partea ca­ tehnologiilor moderne. în ţinut locul I şi diploma de activitatea în perioada au ieşit victorioşi ro­ pas ne lovim de mărturii
at, , ** Deva» drelor didactice, sub în­ cadrul acestora s-au fina­ onoare a C.C. al U.T.C., 1080—1914, atunci cînd în manii care au colonizat ale trecutului !“.
ea Ci.’inib de
i a coopcrati- drumarea organelor şi or­ lizat trei referate cu care care confirmă locul de cel istoriografie pozitivismul acest pămînt Dacia şi, în Manifestul a fost pre­
crcdit. Pârtiei* ganizaţiilor de partid. în se va participa la o apro­ mai tînăr instalator din cîştiga un teren conside­ zentat publicului în ziua
ntanţi din ţoa­ direcţia creşterii nivelului piată- sesiune de comuni­ ţară. primul rînd, teritoriul de
le de acest fel rabil. Acest curent punea azi al judeţului Hunedoa- de 16 noiembrie 1879. A-
Astăzi, pe baza calitativ al procesului îu- cări ştiinţifice. Este vorba „Obiectivul nostru — a accent pe faptele „pozi­ sistenţa a fost în unani­
■tici mai vechi slructiv-educativ, legării de temele: „Stocarea ener­ conchis prof. Silviu Vladis­
entrală a coo- tive", confirmate de acti­ mitate de acord cu nece­
r de credit (ie lot: mai stiînse a acestuia giei solare în lichide" lav, directorul liceului — vitatea practică. în numă­ Din activitatea sitatea înfiinţării unei so­
CENTROCOOP cu cercetarea şi producţia. (Mirela Constantinescu, e- rămîne pregătirea temei­
a Deva şedinţa Acest aspect a fost accen­ levă în clasa a XII-a), „E- rul 31/1879 al revistei „Hu­ Societăţii de istorie cietăţi istorice. La o ana­
nai a c.o.m. nică a forţei de muncă nedoara" a fost lansat un liză atentă a textului ma­
t ATIVITATE. în tuat cu putere de secre­ nergia geotermică şi utili- necesară I.A.C.R.S.H. De şi arheologie
lescărcării cu tarul general al parti­ aceea, facem tot ce de­ apel intitulat „Să ne lu­ a judeţului nifestului reiese intenţia
ate a două va* minăm trecutul şi să sal­ de a trezi interesul şi pa­
sosite pentru dului, tovarăşul Nicolae pinde de noi ca cei 626 văm mărturiile lui". Ti­ Hunedoara siunea pentru istopie, pen-ţ
rmizegetusa, au Ceauşescu, în Expunerea Legarea strînsa elevi ai liceului şi cei 105
ilizaţi un nu- la şedinţa Comitetului Po­ a învâţâmîntului tlul este semnificativ, în tru ceea ce reprezintă ea
• (ie locuitori al ai şcolii profesionale să mod cert fiind formulat
iiobiţa-(>rădişte, litic Executiv al C.C. al cu producţia — dobîndească cu adevărat ra, care în timpul stăpî- ca ştiinţă care studiază
i de brigadie* P.C.K. din 29 aprilie a.c., ca un precept pozitivist nirii romane a atins o în­ dezvoltarea societăţii u-
uidru Suciu. imperativ al şcolii tainele şi vocaţia de con­ de studiu al istoriei. Sco­ mane.
cooperatorii ca- care a evidenţiat rolul de­ de toate gradele structori de care are alî- florire rapidă. Fără glas,
irticipat la ac- terminant al ştiinţei şi în- ta nevoie municipiul şi pul deja mărturisit al vii­ dar totuşi semnificative, Societatea dc istorie şi
•spectivă s-au văţămîntului în întreaga toarei societăţi a fost „sal­ sînt mărturiile trecutului arheologie a judeţului Hu­
Mi hai Vasioni, judeţul nostru într-o pe­
onuţ, Marioara dezvoltare economico-so- zarea ei în instalaţiile din rioadă de mari împliniri, varea mărturiilor trecutu­ aici în Hunedoara: inscrip­ nedoara, înfiinţată în anul
)priţa Zgîrcea, cială. construcţii" (Ştefana Vaţa, lui judeţului Hunedoara, ţiile de la Veţel şi Min­ 1880, a avut un rol în­
mica, Marioara Sub semnul unui astfel specifice „Epocii Nicolae
precum şi alţi clasa a Xlt-a), „Instalaţie Ceauşescu". Depunem, în aducerea la lumină a is­ tia... pe malul Cernei sînt semnat în cercetarea Isto­
ai satului cum de deziderat, elevii de la de stocare cu pat de roci" toriei încă necunoscute mărturii ale Hunedoarei rică dar şi în salvarea u-
ii Todoni, Nelu Liceul industrial nr. 3 Hu­ (Daniela Sologiuc, clasa a acelaşi timp, eforturi pen­
liron şi lancu nedoara cu profil de con­ tru ridicarea nivelului la cum trebuie a acestui ţi­ voievodale, iar la Ghelari nor valoroase piese şi mo­
şi alţii. XII-a). învăţătură, a prestigiului nut". Grija pentru izvoa­ exploatări ancestrale ale numente istorico, mărturii
strucţii, învaţă şi muncesc „Ştiţi — a adăugat ele­ şcolii ai cărei absolvenţi rele istorice ale acestui fierului; pe Valea minu­
într-un climat de respon­ va Cristina Cociorvă, din nată a Streiului (Sargetia) ale unui trecut glorios al
EVIZIUNE sabilitate şi angajare, de clasa a Xl-a — noi, ele­ să devină oameni cu ade­ pămînt românesc a reieşit poporului român.
dăruire cu gîndul ia v>- vii, ne pregătim astfel în- vărat". (IOAN VLAD, co­ şi din textul manifestului: apar mărturii de impor­ Prof. GHEORGHE FIRCZAK
toarea lor profesiune „Pre­ cît, la absolvire, să fim respondent). „Cei doi uriaşi ai istoriei. tanţă istorică, aşezări, pie­
0 Telejurnal •
dezbatere : Ex- gătirea în„ meserii ];n ra­ capabili să ne asumăm şi
tovarăşului mura construcţiilor, ne in­ să rezolvăm problemele
Ceauşescu, cu forma ing. Delia Gaiţa, di­ complexe ale meseriei
1 unele proble- rectorul adjunct al liceu­ noastre. Ştim că relaţia
:onducerli acti- lui, constituie o preocu­ dintre calitatea muncii şi
calitatea vieţii îşi găseşte
:onomico-socia- pare statornică a cadrelor
temei şi în modul în care
îuncii ideologl- didactice şi specialiştilor, noi reuşim să ne impli­
litico-educative, în acest sens, instituţia căm, să fim competitivi,
ţi situaţiei noastră beneficiază de 8 să ridicăm mereu gradul
>nal. Aplica- ateliere şcoală care asigu­ pregătirii profesionale".
ă a principiilor ră instruirea practică a e-
i de retribuire; levilor din treapta I, cei Şi tinerii ştiu să-şi res­
global - reali- clin treapta a doua dobîn- pecte cuvântul. Hotăiârea
:erinţe • 20,45 dind tainele viitoarei pro­ lor se regăseşte în rezul­
larea lecţie a fesiuni pe şantierele Hu­ tatele obţinute în produc­
i de tară. Do nedoarei. Pentru o legare ţie. „în cadrul brigăzii
r 21,00 Ca- mai strînsă a învăţămintu- noastre — ne relata i.ng.
sndial * 21,15 lui cu producţia, discipli­ Anderca Albu, adjunctul
tiinţific : „Unl- nele de specialitate şi teh­ şefului brigăzii 64 din
rterie, viaţă" o nologice se predau în tim­ I.A.C.R.S.H. — lucrează
zureaţi ai Fes- pul perioadei de practică mulţi absolvenţi ai liceu­
naţional „Cin- lui industrial nr. 3. Ei sînt
măniel" • 21,15 atît în cabinele şi labo­ integraţi în echipe de zi­
al • 22,00 în- ratoare, cit şi la locurile dari, dulgheri, instalatori,
i programului. de practică ale elevilor. sudori unde dovedesc pri­
Se pune accentul pe însu­ cepere, competenţă profe­
şirea de către tineri a unor sională. Planul de produc­
tehnologii noi, apli.ate in ţie oferă fecăruia un spa­
cadrul întreprinderii pa ro­ ţiu amplu de manifestare
1
ii at oare“. a hărniciei, iniţiativei". O
: Şapte pacato
; Anotimpul iu­ Sub semnul creativităţii, dovadă elocventă a bunei
rta); nu MODO A* al promovării noului, in lor pregătiri o constituie
gabonduJ — se-
(Modern — A) ; cadrul liceului îşi desfă­ şi succesul obţinut de ele­
•eră (Modern — şoară activitatea trei cer- vul Alexandru Costa din
emporal la cl i i i -
(flacăra) ; PE-
JJ: C à feri-
arîiik. Pădurea
(7 Noiembrie) ;
(Unirea); LU- Un imens covor floral, Faţa proaspătă a hotelu­ derne, intr-o arhitectură o suprafaţă de 8 000 mp, „Cap Aurora", „Saturn", In VENUS surprinde
rotul se plăteşte cu o neasemuită paletă de rilor „Lotus", „Sulina", variată, cu o plajă de 4 alte dotări turistice — toa­ situate la 10, 3, 2, 1 kilo­ intimitatea şi bunul gust
1); VULCAN: A
triant ă (Lucea fă- frumuseţi la această vre­ „Neptun“, „Doina", „Flo­ kilometri lungime şi cu te puternice argumente in metri de staţiunea-mamă Conferite de îmbinarea ar­
)N1;a : Recital in me de mai, oglindit gene­ ra" şl Meridian", amena­ lăţimi intre 25 şi 100 me­ favoarea unei vacanţe plă­ Mangalia) - se prezintă monioasă a arhitecturii
cu pitici (Mine- ros în limpezimea Mării jarea primelor ceainării la tri, staţiunea Eforie Nord, cute în această staţiune — ca o veritabilă oază de li­ construcţiilor - hotelurile
NINO ASA; Dra nişte şl frumuseţe, cu per­ „Dana", „Raluca", „Adria
la Las Vcgas Negre - tulburător de... hotelul „Naţional" şi la situată la 15 kilometri sud decan de vîrstâ al litora­
jresc); u mc ANI: albastră şi ae liniştită -, grădina japoneză, plajele de Constanţa şi avînd în lului românesc, dar extrem manenţă in activitatea tu­ na", „Silvia", „Carmen",
ml şi iaiularmo- se intinde diafan la picioa­ „etalon" din dreptul hote­ apropiere lacul Techirghiol de nouă şi îmbietoare. ristică de odihnă şi trata­ „Felicia", „Lidia", „Zamfi­
ltetezat); BRÂU: ment, cu cea mai mare ra", ,,Florica", „Nina" —
de aur — sorjj- rele vizitatorilor Litoralu­ lului „Bucureşti" şi al ba­ - cu ştiutele lui beneficii NEPTUN - purtînd nu­
(St caua roşie) ; lui prin toată salba sa de rului „Metod y". terapeutice —, poate riva­ mele zeului mării şi al a- capacitate de cazare (pe­ cu cadrul natural deose­
ARZ A : Aţipi staţiuni, una mai mindrâ Mamaia - staţiune pen­ liza cu staţiuni recunoscu­ pelor din mitologia grea­ ste 36 000 locuri in hote­ bit, cu aranjamente peisa­
oare (Minerul) , luri, vile, căsuţe, popasuri gistice de un rafinat bun
L: Unde eşti. ca alta, abia ieşite din tru toata vlrstele — vă aş­ te din Europa şi din lume. că — valorifică din plin
*... (Patria); Ba, creuzetul împrospătării teaptă cu drag... turistice) şi cu două sana­ gust.
■e curcubeu (Fia* Cine nu a poposii de EFORIE NORD - staţiu­ torii balneare. In CAP AURORA - cea
IlAŢECI: Tarzan. mult pe superba rivieră ne balneoclimaterică per­ Personalitatea şi atrac­ mai tînără staţiune de pe
nainiuţă (Dacia) ; litoralul românesc - im­
Secretul lui \r- românească a Mării Ne­ manentă, prin modernul Chemarea Litoralului (II) ţia staţiunii - a staţiuni­
CALAN: Aoropor- gre va li plăcut impresio­ complex sanatoriol compus lor — sînt conferite de presionează faţadele pas­
seriile l-II (Casa nat de oazele de odihnă plajele întinse, cu nisip telate ale hotelurilor cu
ură); SIMKRT.A : din hotelurile „Dellinul", nume de pietre preţioase
I lui Nemeşi« şi de sănătate de aici, „Meduza" şi „Steaua de ioarte fin, de falezele înal­
il) . ILIA : Cuibul care captează la cel mai mare" şi policlinica bal­ Ea oferă zilnic plajă, apă, ambianţa deosebită a me­ te, de-a lungul cărora, „Onix", „Coral", „Dia­
;pi (Lumina). înalt nivel atenţia turismu­ neară „Grand" (dotate cu soare, distracţii, tratament diului înconjurător - la­ printre arbori şi grădini mant", „Rubin", „ Salir",
lui estival in România. mijloace moderne de in­ balnear. Cine doreşte se curile de pe malul mării apar siluetele elegante ale „Agat", ,,Cristal", „Topaz",
Acestea se numesc : vestigaţii funcţionale şi de poate convinge... şi pădurea Comorova. Far­ construcţiilor moderne, cu „Opal" şi cu condiţii ex­
EfWEAl^ mamaia - veritabilă tratament) - poate asi­ eforie sud - cea moi mecul staţiunii este con­ balcoane larg deschise că­ celente de confort şl a-
perlă a Litoralului româ­ gura zilnic tratamente fi- veche staţiune de pe lito­ ferit şi de casele de odih­ tre soare. grement, ca şi aleile şl
u a/.i: \ W- mea \n nesc, cu o plajă amena­ ziobalneare unui număr ralul Mării Negre, aflată nă cu elemente ale arhi­ In MANGALIA domină spaţiile verzi, dotarea tu­
lă, cu cerul tempo- jată in lungime de 15 ki­ de peste 2 000 de pacienţi. la 19 kilometri sud de Con­ tecturii tradiţionale româ­ complexul hotelie cu ace­ ristică bogată.
ioros Local vor stanţa, se bucură de o a- neşti - cu streşini, c'ane laşi nume. Pentru acest se In JUPITER se remarcă
ploi. ea re voi avea lometri şi o capacitate de La dispoziţia turiştilor stau
raeter de aversă, cazare de 35 000 locuri in 48 de hoteluri, însumind şezare deosebit de priel­ şi detalii decorative de zon estival au lost reno­ in primul tind hotelurile
:.e izolat de descăr- hoteluri şi vile .şi circa 1000 peste 9 600 locuri, intre nică, avind profit mixt - lemn -, ca şi de moder­ vate şi modernizate hote­ „Cozia" şi „Tismana",
Mectriee. Vin tul va in popasuri turistice. Flan­ de curo balneară şi de o- nele hoteluri „ Apollo", lurile „Astra", „Orion", prin construcţia for speci­
slab lu moderat, care „Europa", „Lira", „U- fică, complexul „Scoica",
.râturile m i n i m e cată de ţărmul mării şi de nion", „Brad", ,,Bran’, dihnă. Cazarea se asigură „Belvedere", „Panoramic", „Zenit", „Zefir", aflate in­
i cuprinse între ;» cel al lacului Ovidiu, sta­ „Bega", „Neptun", „Putna" in 35 hoteluri cu o capa­ „Mioriţa", „Romanţa" şl tr-un cadru natural deose­ barul de noapte „Paradis*
grade, iar ceh* ma- ţiunea nepereche la Ma­ citate de peste 4 800 lo­ altele din cele 37, cu cir­ bit. şi restaurantul „Meteor",
între 23 si 28 de - încălzite şi deschise in
rea noastră, Mamaia îşi toate anotimpurile -, 21 curi, 100 vile cu 3 781 lo­ ca 15 000 focuri de caza­ In SATURN lasă ima­ care dispun de discoteci
munte : vremea va scaldă generos in aceste vile, cu apartamente sau curi şl patru popasuri tu­ re, de vegetaţia bogată, gini de neuitat construc­ şi săli de dans, justificate
general caldă, cu ape limpezi chipul zvelt camere cu 1-2 paturi (260 ristice însumind mai mult cu arbuşti ornamentali şl ţiile elegante din beton motive pentru opţiunile ti­
temporar noros. nerilor turişti.
vor cădea ploi, conferit de hotelurile locuri), trei popasuri turis­ de 3 000 locuri, ronduri cochete cu flori in' şi sticlă, cum sînt hotelu­
vor avea caracter „Parc” şi „Perla", de toa­ tice (753 locuri), căsuţe Nou la Eforie Sud: re­ toate nuanţele, drnd sta­ rile „Cerna", „Balada", Dar litoralul olerá şi
/ersă, însoţite de te cele 55 asemenea paraţii, modernizări, intl- ţiunii un aer romantic par­ „Hora", „Atena" - reno­ multe surprize plăcute pe
rcări electrice. Vin­ (414 locuri). care le vor descoperi sin­
ii sufla moderat, cu construcţii, invitindu-şi ire­ Imens parc, cu o vege­ mizări la restaurantul ticular. vate şi modernizate, gră­
îificări de 45—55 zistibil oaspeţii la odihnă taţie exuberantă, cu ar­ „Splendid", la barul „Gro­ MANGALIA — oraş înflo­ dinile cu multă verdeaţă, guri, la faţa locului, cei
* din sectorul şi recreere, promiţindu-le bori bătrini şi arbuşti de­ ta nimfelor", la piscina ritor şi staţiune balneară parcurile de distracţii şl care vor merge in acest
o multitudine de servicii, corativi — care ii conferă „Flamingo", montarea de de renume Internaţional agrement, terenurile de an la Mare...
de bucurii şi satisfacţii. şi atributul de staţiune- instalaţii solare pentru sau cinci staţiuni intr-una sport şi, bineînţeles, plaja
Ce oferă nou Mamaia ? gradină, cu construcţii mo.- prepararea apei calde pe singură („lupiter", „Venus", dumitru gheonea
I