Page 73 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 73
k .. ^ * u R & I
Pentru ca siderurgiştii să aibă zilnic
calcar destui, de cea mai bună calitate
Sus, în „cariera albă" — Deci, ar veni 1 600 calcar de cea mai bună
fe
de la Grăciuneşti munca tone pe schimb. Cît s-a calitate, a intervenit mais
nu conteneşte nici o cli făcut în schimbul de noap trul principal specialist
pă. Siderurgiştii de la Hu te ? Garol Hentchy. Ne mai în
nedoara şi Călan au tre — Aproape 1 500 de to curcă transportul. Auto si
buinţă de tot mai mult ne. O mică restanţă pe pe calea ferată...
calcar, zi şi noapte, iar care nu numai că o vom — Astăzi transportăm cu
minerii, forezorii, artifi - recupera, dar luăm şi un 11 autobasculante de 10
ciorii şi. excavatoriştii, şo bun avans acum, în schim tone — precizează tovară
şul loan Duna, şeful nulo-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN H UNED0ARA Al P C I 31 ferii şi lucrătorii de la ca bul de dimineaţă şi în cel coloanei de transport Cr-ă-
de după-amiază, în aşa fel
lea ferată cărora li s-a în
ciuneşti a autobazei clin
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E 1 3 3 7 IB 1 credinţat „misiunea calcar“ ca sarcinile zilei să fie Brad. La şase maşini nu
îndeplinite şi depăşite.
depun eforturi pentru a-.şi
onora exemplar sarcinile.
Ne-am început .şi noi o
Anui XL, nr. 9 490 DUMINICA, 22 MAI 1988 4 pagini - 50 bani zi de muncă o dată cu W o o U c m rm c A
muncitorii din schimbul
de dimineaţă de la carie rea liza tă exem p lm // d e M
ră. Ea apelul maistrului
principal loan Legrand au
în lumina, orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspuns prezent minerii — No mobilizăm toate avem anvelope, l'nlmic
Spirit revoluţionar, iniţiativă creatoare In activitatea Constantin Aniţă, Anghel forţele pentru a creşte să primim... a l t e .'Uitli
— Vedem şi
mereu producţia de calcar
Buta, Gheorghe Josan, fo
tuturor colectivelor de oameni ai muncii rezorii Nicolae Mihăilă şi necesar siderurgiştilor dc basculante care st au pe
loan Ursa, cu formaţiile la combinatele din Hune dreapta. De cc ?
lor, excavatoriştii Nicolae doara şi Călan. Acum, in — A lui Gheorghe Ho
Sevastiţa şi Iustin Borza, perioada de primăvară- ţiei este defectă de astă-
Preocupare permanentă pentru ceilalţi tovarăşi de mun vară este momentul să le noapte. O reparăm. Ea fel
că din schimbul lor. Eu- asigurăm nu numai nece şi a lui loan Muntean.
crul a fost preluat din sarul zilnic, ci şi stocuri — De regulă fac 14
îmbunătăţirea si perfecţionarea metodelor mers, fără nici o stagna pentru la iarnă — subli curse pe zi. Din carieră la
re sau întrerupere, fieca nia inginerul Mircea Bor- staţia de concasare. De di
re om fiind la datorie a- dean, şeful atelierului de mineaţă mi s-a defectat
de muncă în conducerea întregii activităţi colo unde îşi are răspun calcar Crăciuneşti. maşina Ne străduim să o
facem cit mai repede —
derea în muncă pentru
— Dar după patru luni
producţia de calcar. şi jumătate din acest an, spunea şoferul Nicolae Ho
Secretarul general al a rolului conducător, atît desfăşoară activitatea în — Care este planul de producţia fizică de calcar ţiei — deoarece de cît cal
p a r t i d u l u i , tovarăşul la nivelul minei, cît .şi la 32 cursuri, accentul punîn- producţie astăzi la calcar? este realizată numai în car transportăm depinde
Nicolae Ceauşescu, subli al fiecărui sector sau for du-se pe creşterea eficien — 4 800 de tone — ne procent de 94,45 la sută. retribuţia.
nia în Expunerea la şedin maţie de lucru. ţei învăţămîntului, a în răspunde subinginerul Ni — In silozurile staţiei de G. IGNAT
ţa Comitetului Politic E- Organizaţia noastră cu tregii munci ideologice. colae Nedea, care coordo concasare avem în stoc
xecutiv al C.G. al P.C.R. prinde în rândurile sale O atenţie deosebită acor nează munca în carieră. mai bine dc 5 000 ione dc (Continuare in pag. a 3-a)
din 29 aprilie a.c. necesi peste 1100 membri de dăm planificării şi orga
tatea de a se acţiona cu partid, reprezentând 38 la nizării activităţii, mani
hotărîrc pentru lichidarea sulă din efectivul minei. festând cea mai marc grijă
în col mai scurt timp a Un element care eviden pentru cuprinderea pro
stărilor negative din toate ţiază caracterul ei munci blemelor majore, curente
domeniile, să se asigure toresc, legătura sa strînsă şi de perspectivă alo mi
perfecţionarea activităţii cu masa minerilor îl con nei şi sectoarelor. Accen
de conducere şi planifica stituie faptul că peste 90 tuăm această latură deoa
re, să crească rolul con la sută din membrii de rece numai o planificare
ducător al partidului în partid sînt muncitori şi judicioasă ne asigură o-
toate sectoarele vieţii eco maiştri care activează ne ricn tarea corespunzătoare
nomice si sociale. mijlocit în producţie, în a activităţii practice, ne
Tinînd seama de aceste deosebi la locurile de ajută să concentrăm for
cerinţe primordiale. Co muncă din subteran, ceea ţele şi efectivele de partid
mitetul de partid al în ce-i sporeşte puterea de acolo unde şi cînd este
treprinderii miniere Petri- acţiune şi mobilizare. mai important.
la acordă o atenţie deose O dată cu sporirea nu Din multitudinea de pro
bită întăririi continue a merică şi asigurarea unei bleme care s-aii situat în
forţei organelor şi organi compoziţii corespunzătoare centrul preocupărilor or
zaţiilor sale. Acest lucru, a organizaţiei, comitetul ganizaţiei de partid şi în
în principal, ,po seama îm do partid se preocupă sus tregului colectiv dc mun
bunătăţirii vieţii interne ţinut de creşterea ei ca că în această perioadă a
do organizaţie, adaptării litativă. In acest sens « se fost şi rămîne îndeplinirea
în permanenţă a structu desfăşoară o intensă mun integrală a planului pro
rii organizatorice la con că pentru ridicarea conti ducţiei dc cărbune.
diţiile şi sarcinile econo- nuă a pregătirii ideologi Pe baza unei planificări
mico-sociale, creşterii nu ce şi politice, a nivelului TRAIAN CHELBA,
mărului şi calităţii mem tehnic şi profesional, pen secretarul
brilor de partid, activiză tru lărgirea orizontului de Comitetului de partid Aspect din hala circu Însemnări \
rii tuturor comuniştilor — cunoştinţe. în sistemul în al întreprinderii miniere larelor pentru croi a ... ^
Sec(iei de industrializare
elemente de care depinde văţământului politico-ideo Petrila u lemnului Orăştio.
în măsură hotărâtoare e- logic sînt cuprinşi aproa Cită vreme ii trebuie u- platforma locului nestins ^
xereilarea cu competenţă pe 1 200 cursanţi, care îşi (Continuare în pag. a 3-a) nui colectiv de muncă pen să vadă oţelul pe care II i
tru o se închega, pentru a plămădeşte colectivul de >
se întări şi cimenta ca o... astăzi al oţelarllor de Io ţ
adevărată familie ? Este o O.S.M. II. Cu ochii urne■ 1
AGRICOLA DE ii putem da un răspuns e- aminte, dar şi de dragul \
greu ziţi de nostalgia aducerilor
întrebare
căreia
cu
oţelului, virstnicii şi tinerii ^
xact.
— Cred că nu greşesc oţelari erau cu adevărat i
dacă spun că depinde de un minunat colectiv, o „la- ’
oamenii care îl alcătuiesc miile". Ds inimă şl sullet.
Fiecare oră bună de lucru — folosită din plin — zicea tînărul inginer noastră oameni vrednici I
- Am lăsat in urma ^
Nicolae Păcurar, şeful sec
ţiei O.S.M. II de la C.S. la oţel. De fapt, ¡-am lă-
la întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor ! Hunedoara. Colectivul nos sat pc copiii noştri — spu- . 1
tru de oţelari a împlinit nea ¡ostul prirn-topitor Mi- >
Ea Cooperativa agricolă oade — recoltarea şi pu mălaie din suprafaţă, rea- Doinei Muntean, loan Bo- zilele trecute trei decenii hai Tirpescu, care acum ţ
de .producţie din Sîntan- nerea la păstrare a nutre lizîndu-so circa 500 tone ca, loan Grişan şi alţii. de la întemeiere. Eu am treizeci de ani a elaborat i
drei s-a încheiat. prima ţurilor, Din cele 22 de ha siloz. Masa-verde se însi- Imediat după eliberarea venit aici doar de zece şarja cu numărul 1. Atit
prăşită manuală şi meca ocupate cu furaje masă- lozează în amestec cu paie. TRAIAN BONDOR ani. Dar l-am găsit conso de mult imi place cum )
nică la sfecla de zahăr, verde a fost tăiată produc în această activitate sînt lidat, unit, puternic. Şi cu muncesc, cum se ajută unii l
cultură ce ocupă o supra ţia de pc mai mult de ju- angrenaţi mecanizatorii (Continuare în pag, a 3-a) tot ce mi-a stat şi îmi stă pe alţii ! Ca intr-o adevă- i
faţă de 70 de ha. Briga in putinţă — nu numai de rată familie... 1
diera Sidonia Muntean a cind am fost numit in înainte de a pleca dc i
ţinut să le evidenţieze pe fruntea lui — am încercai la oţelă.rie am poposit ci- i
cooperatoarele Victoria O- S'-sV să-t întăresc. Vedeţi, oje- leva clipe in biroul şefului ]
prea, Aurica Vasiu, Lu- larii au un fel de a fi, zic de secţie, acolo unde se \
crcţia Vasiu, Sofica Bădău, eu, mai aparte. Nu aşteap ţin zilnic operativele de i
Maria Bădău şi pc altele, tă să fie solicitaţi, ştiu ei lucru. Am citit acolo trei !
caro au lucrat cu multă cind trebuie sărit in spri inscripţii, scrise cu litere j
hărnicie şi pricepere. jinul omului ajuns la ne mari, frumoase : ..înainte ^
în aceste zile se desfă voie, indiferent în ce îm de a spune că nu poţi - i
şoară din plin prima pră prejurare şi la care oră încearcă !". „Nici un ingi- >
şită mecanică la porumb, din zi şi noapte. Succesul ner nu-şi merită acest ţ
mocan Izatorul Alexandru unuia ii bucură şi-i lumi titlu dacă nu este nevoit l
Doteşan rcalizînd lucrarea nează pe toţi, necazurile să-şi spele mîinile de cel ]
pe aproape jumătate din îl întristează. Dar pun puţin trei ori pe zi !", l
suprafaţa ocupată cu a- inima şi umărul, tăria lot „Străduieşte-te mereu să ţ
ccastă cultură. Activitatea de neclintit pentru a le în creezi la locul tău de mun- r
este coordonată îndeaproa vinge. Şi înving... că o atmosferă ca şi a- '
pe do Angelica Codreanu, ...Era in ziua cind se îm casă — caldă, prieteneas- ţ
şofa fermei vegetale, care plineau trei decenii de la că !". i
urmăreşte să se facă o lu elaborarea primei şarje la îndemnuri ds sullet. Ca }
crare de bună calitate. cuptorul 7 de la O.S.M. II. intr-o familie de oameni )
Pe agenda de lucru a O „familie" de oţelari din dogoriţi de arşiţa locului i
cooperatorilor, mecanizato cea a veteranilor, oameni pentru a da mai mult oţel i
rilor şi specialiştilor din de mare destoinicie, astăzi patriei. 1
Sint andrei sc înscrie şi o Pa A.'E.I. Cîrlnd se realizează din orz masă-verde — siloz, de bună calitate. cu timplele ninse de tre *
altă activitate de maximă Foto NICOLAE GHEORGHIU cerea anilor, sosise pe GH. I. NEGREA i
importantă a acestei peri
a
