Page 86 - Drumul_socialismului_1988_04
        P. 86
     Pag. 2                                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI
                                                                              Noul sistem de
                     Fiecare localitate, unitate, ioc de muncă —
                 BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE                    formare a preţurilor                                                      clor, iar bibliotecara Lu- ţ
                                                                                                                                                   cia Jarnea a abordat as
                                                                                                                                                   pecte ale ideologiei ge
                                                                      (Urmare din pag. 1)     producţiei  întocmite  pe  ra                       neraţiei paşoptiste.
                         O IMPORTANTĂ LUCRARE                                                 muri,   întreprinderi   şi   pe                                                      es mui
                                                                                                                                                     ®  „Biblioteca  vă  infor
                        EDILITAR-GOSPODĂREASCĂ                                                produs,  precum  şi  respec                         mează“  a  fost  tema  u-   GINEA T,
                                                                                                                                                                              deschis Si
                                                                                                    normativelor
                                                                                              tarea
                           SI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE                      duselor   exportate   să   fie   micd-financiare,   care  econo-   •  Dezbatere.  La Casa  nei  acţiuni  organizate  do   tura* «duc;
                                                                                                                                                                              pe - /urgii
                                                                                                                   au
                                                                   mai  mare  faţă  de  cea  sta
                          A'CIRCULAŢIEI RUflERE                    bilită  pentru  consumul  in  fost  extinse  la  majoritatea   de  cultură  din   Geoagiu-  către   Biblioteca   judeţea  nizată de
                                                                                                                                                                              mu nai de
                                                                                                                           Băi  a  avut  loc
                                                                                                                                           dezbate-  nă  la  Termocentrala  Min
                                                                   tern:  cu  10  la  sută  pentru   produselor   din   economie                                              ti că şi ci
               în  municipiul  Dev-a,  in  Notăm  prezenţa  pe  şan  livrările  pe  relaţia  DC  şi   asigură   condiţiile   necesare   rea  „E  p  oca   Nicolae  tia.   In   cadrul   manifes  tă. în cad)
                                                                                                                                                                              nifestări,
                                                                                                                                           perioada  tării,  care  a  suscitat  un
             tr-un  timp  record  de  cinci   tierul  bunei  gospodăriri  a   cu  6  la  sută  pe  CTS  «   pentru   buna   aplicare   a   Ceau.şescu   —   .şi echili-       pronta om
                                                                                                                                 intense
                                                                                                                           unei
             zile,  s-a  realizat  o  impor  numeroşi  oameni  ai  mun  Pentru  materii  prime,  pre  noilor  preţuri  de  produc  braţe   dezvoltări   a   tu  real   interes   din   partea   X Mai, sîi
                                                                                                                                                   specialiştilor,  a  altor  oa
              tantă   lucrare   edilitar-gos-   cii  de  la  Direcţia  jude  cum   şi   pentru   produsele   ţie,  pentru  reducerea  cos  turor   zoifclor   patriei".  meni  ai  muncii  de  aici,   se organiz;
                                                                                                                                                                              dezbateri,
             podărească  şi  de  îmbună  ţeană  do  drumuri  şi  po  din   industria   orizontală,   turilor  de  producţie  şi  ob  Aspecte  ale  ‘amplei  dez           cetăţenilor
              tăţire   a   circulaţiei   ru  duri,   între   care   sing.   rentabilitatea  este  de   6  la   ţinerea,  pe  această  cale,  a   voltări   a   României   so  prof.   Mya   Goschlcr   a   ştiinţifică,
                                                                                                                                                                              ţinute» de
              tiere   pe   strada   Avram   Marin  Josan,  şeful  lucră  sută,   la   care   se   adaugă   unei   înalte   rentabilităţi.   cialiste  în  perioada  des  prezentat   „Surse   şi   in  tice locali’
              lancu  şi  la  intersecţia   j-   rii,   Nicolae   Gruici,   şeful   încă  6  la  sută  dacă  pro  Ţinind   seama   do   faptul     strumente   de   informare
             cesteia  cu  bulevardul  Do-   Secţiei   drumuri   şi   poduri   dusele  respective  sînt  des  că  aceste  măsuri  se  apli  chisă   de   Congresul   al  în   domeniul   energeticii",
             ccbal.   Coordonată   îndea  Păuliş,  sing.  Lucian  Negu-   tinate   indirect   exportului   că   în   mod   experimental   IX-lea   al   partidului   au  prof.   Gabriela   Marcu
              proape   de   către   consiliile   lcscu,   maistrul   loan   An-   •  Produsele  destinate  con  în  anul  1088,  urmînd  ca   înfăţişat  Viorel  Jude,  di  a  adus  în  atenţie  „Cărţi
              populare  judeţean  şi  mu  dreoiu,   muncitorii   asfalta-   sumului   intern   şi   expor  pe   baza   concluziilor   le  rectorul  casei  de  cultură  în  sprijinul  ridicării  pre
              nicipal   Deva,   lucrarea   a   lori  Gheorghe  Chira,  Con  tului  indirect,  care  în  pre  gea   să   fie   definitiva  şi   loan   Lai,   directorul   gătirii   profesionale",  prof.
             concentrat,   în   ansamblu,   stantin   Ilinca,   Nicolae   zent  au  o  rentabilitate  de   tă   .şi   supusă   aprobării   şcolii  din  localitate.  Co  Mihaela  Tarnovschi  a  în  •  20,0C
              forţe  umane  şi  utilaje  din   Dabu,   Grigore   Rus,   Ion   pînă  la  6  sută,  îşi  menţin   Marii   Adunări   Naţionale   municările  au  fost  înso  făţişat  cîteva  noi  apariţii   20,20 Prio
             cadrul   Direcţiei   judeţene   Ghiurcă,   Cosma   Cătinca-   rentabilitatea actuală.  pînă   la   finele   lui   1988,   ţite  de  proiecţia  unor  fil  editoriale   intrate   de   cu-   mie  •  20,
              de  drumuri  şi  poduri,  Sec  nu, Aloisiu Stoica.    Pentru   colectivele   uni  este  necesar  ca  toţi  facto  me  documentare  —  „Sa  rînd  în  fondul  Bibliote  „Căsnicia
              torului  de  gospodărie  co                         tăţilor  economice  sînt  pre  rii  de  răspundere  cu  atri  tul   de   lingă   inimă   —  cii judeţene.  de  I.  D.
                                          în  paralel,  a  fost  trans
              munală  şi  locativă  din  ca  portat   pămînt   în   spaţiile   văzute,  ca  o  consecinţă  a   buţii  în  acest  domeniu  să   Scornicesti",   „Ecouri   în   mieră  tv.
              drul   consiliului   popular   destinate   zonelor   florale,   noului   sistem   do   formare   acţioneze   cu   consecvenţă   cîmpia plinii".  •  Consfătuire.  O  ma  jurnal  •
              municipal,  S.  I.  R.  D.  S.  C.,   s-au   plantat   panseluţe   şi   a  preţurilor,  o  serie  de  a-   pentru   a   asigura   reuşita   nifestare   de  o  deosebită   rea progr
              I.J.T.L.,   G.I.G.C.L.   şi   arbori   ornamentali,   s-au   vantaje,  dintre  care  amin  deplină  a  acestei  noi  per  •   Concurs  „Cine  ştie,  amploare  pe  tema  „Me
              I.T.A.                    montat  indicatoare  de  cir  tim:  •  Beneficiile  realiza  fecţionări   a   mecanismului   răspunde".   „Contribuţia  todica  informării  şi  do
               O  dată  cu  modernizarea   culaţie.   Zi-lumină   au   fost   te   suplimentar,   pe   seama   economico-financiar   prin   secretarului   general   al  cumentării   tehnico-ştiin-
              şi   lărgirea   străzii   Avram                      reducerii  costurilor  do  pro  îmbunătăţirea   sistemului   partidului,   t o v a r ă ş u l    ţifice  în  domeniul  meta
              lancu,  pe  o  lungime  de   prezenţi   la   înfrumuseţa  ducţie   peste   sarcina   pla  de   formare   a   preţurilor,   Nicolae   Coauşescu,   la  lurgiei"   a   av'at   loc   ia
              360  metri,  inclusiv  a  in  rea  zonei  factorii  cu  res  nificată,   rămîn   la   dispo  să   urmărească   permanent   dezvoltarea   creatoare   a  Olubul   „Siderurgistul"
              tersecţiilor,   după   proiec  ponsabilităţi   în   domeniu   ziţia   întreprinderii   respec-   şi   să   soluţioneze   proble  concepţiei   cu   privire   la  din  Hunedoara.  Cu  acest   DEVA  :
              tul  ing.  Aurel  Popa  din   din   cadrul   consiliului   live  •  în  primul  an  aces  mele  care  apar  în  proce  rolul  şi  locul  P.G.R.  în   prilej  au  prezentat  comu-  ţ   via   (Tai
             cadrul  I.P.I-I.,  s,a  realizat   popular municipal.  te  beneficii  rămîn  la  dis  sul  de  experimentare.  Co  societatea   noastră   socia  nicări  ing.  Maria  Sav.u  —  i   neaşteptat
                                                                                                                                                                              NEDOARd
             o  bună  legătură  rutieră  în  S-a  reuşit  ca  în  numai   poziţie  integral,  iar  în  ur  lectivele   muncitoreşti   din   listă"  a  fost  tema  con  'Ministerul   Metalurgiei,   J   SOH'”*V  I-]
              tre  bulevardul  Decebal  cu   câteva  zile,  printr-un  efort   mătorii  patru  ani  —  80  la   judeţul   nostru,   toate   uni  cursului  „Cine  ştie,  răs  ing.  Aurel  Danilov  —  )   A   ¡.nor
             străzile   Dr.   Petru   Groza   de  voinţă,  prin  responsa  sută   din   volumul   lor   •   tăţile   economice   hunedo-   punde"  organizat  de  în  J.N.I.D.,  ing.  Alexandru  L   (ft„  tn •
             şi  Aurel  Vlaicu.  Au  fost   bilitate   civică   şi   simţ   Beneficiile   respective   se   rene   sînt   conştiente   că   treprinderea   cinemato  Todor  —  Centrul  de  cer-  /   dc   gradul
                                                                                                                                                                                   (Fiat
                                                                                                                                                                              I-II
             concentrate   aici   formaţii   gospodăresc  —  această  zo  utilizează potrivit legii.  măsurile   stabilite   asigură   grafică  judeţeană  şi  cine  cotări  siderurgice  I-Iune-   1   ŞANI:   M<
             de  lucru  din  cadrul  sec  nă   a   oraşului   să   capete   înfăptuirea   programelor   o   cointeresare   sporită   în   matograful   „Dacia"   din   doara,  prof.  Maria  Razba  l   riilc   I-II
             ţiilor   de   drumuri   din   un aspect nou, modern.  de  perfecţionare  a  organi  creşterea   eficienţei   econo  Haţeg.   Manifestarea   a   —   Biblioteca   judeţeană   t   rele   (7  prem
                                                                                                                                                                              I-II
                                                                                                                                                                                     N
             Orăştie,  Hunedoara  şi  De                          zării şi de modernizare a  mice şi a rentabilităţii.    fost  întregită  cu  imagini   Deva,  dr.  ing.  Alexan-  ?   raonul   —
             va.                                  ESTERA SiNA                                                                                      dru  Pop  —  Institutul  ju-  1   nirea);   j
                                                                                                                           ale   filmului   documentar   deţean  de  proiectări.  Au  ţ   aur,  na  ga
                 Comuna Burjuc. DUMINICĂ, NUMEROŞI                                                                         „Partidul.   Patria.   Po  fost  organizate,  de  ase-  i   VULCAN:
                                                                                                                                                                                   (Lut
                                                                                                                                                                              gara
                                                                                                                           porul".
                       CETĂŢENI AU PARTICIPAT LA                                                                                                   menea,  o  expoziţie  de  J   NEA   :  (?V  r
                                                                                                                                                                              zborul
                                                                                                                                                   carte  pe  tema  „Informa-  ţ
                     ACŢIUNILE DE INTERES OBŞTESC                                                                            •   Simpozion.  Tipogra  re  —  cercetare  —  pro-  4   NOASA:   .
                                                                                                                           fia  din  Deva  a  fost  gaz  ducţie"  şi  un  stand  cu  /   40  dc  boţ
                                                                                                                           da   simpozionului   „140                          (Muu/*  (tor
               Ploaia   şir   vremea   rece   rarea   şi   consolidarea   po                                                                      vânzare.               i   Inceiv   /iii
             nu  i-au  împiedicat,  dumi  dului  de  peste  Valea  Lă-                                                    de  ani  de  la  revoluţia                         BRAD:   >
                                                                                                                                                                              în  metro  i
                                                                                                                                      organizat
                                                                                                                                               de
                                                                                                                                1848"
                                                                                                                           din
             nică,   pe   .   cetăţenii   din   săului,   la   alte   obiective.                                          Biblioteca  judeţeană.  Des  •  Instruire.  La  Pala  şic);   OR/
             Burjuc  să  participe  la  exe  S-au   distins   prin   hărnicie                                                                     tul  culturii  din  Deva  a   no   (Patri
                                                                                                                                                                                     I-
                                                                                                                                                                              seriile
             cutarea   unor   acţiuni   de   deputaţii   Ionel   Costa,                                                    pre   importanţa   eveni  avut  loc  o  utilă  instruire   C1EOAG1U
             i   nlergs   obştesc.   Mobili  si  Marcel  Crăciun,  cetăţe                                                mentului   aniversar   a  a   bibliotecarilor   de   la   d  ut  un  c
                                        nii  Octavian  Mura,  Gheor                                                       vorbit   prof.   Vasile   Io-  bibliotecile   specializate   de  cui  tur
             zaţi.  de  biroul  comitetului   ghe  Gherman,  Miron  Vlad,                                                  naş  de  la  Filiala  Deva  a  din  întreprinderi  şi  insti  Aripi   sprt
             comunal  de  partid,  do  de  Gheorghe   Mura,   Cornel                                                      Arhivelor   Statului.   La  tuţii.  Cu  acest  prilej  au   BRAZI:
             putaţi;   numeroşi   cetăţeni                                                                                                                                    seriile   I-
                                        Stoica,   Elena   Tudosin,                                                         rîndul   său,   prof.   Ana  fost   prezentate   şi   con  Cinc   este
             au,muncit  la  curăţatul  pă  Traian   Furdui,   Iosif   Ma-                                                 Maria  Mărilă  a  prezen  cluziile  desprinse  în  ur  (Casa   de
             şunii*   din   faţa   sediului   riş,   Iosif   Băşteanu,   Sabin                                             tat   personalitatea   lui  ma   controlului   efectuat   MERI  A  :
             C.A.P.  si  la  înălţarea  gar  Burza,   Marioara   Negru,                                                   Avram  lancu,  conducăto  în  107  astfel  dc  unităţi   tită   (Mui
                                                                                                                                                                              fartă-no
             dului   in   jurul   incintei   Marţiana   Vlad,   Ana   Lu-                                                  rul  revoluţiei  de  la  1848  precum   şi   regulamentul   (/ "mina).
             fermei zootehnice, la repa-  gojan, Ionel Stana şi alţii.                                                     din  ■  Transilvania,  oglin  —   cadru   de   organizare
                                                                    *   F.IM.P.S.   IIrad.   Aspect   din   sala   pentru   croi   tnixt,   dită in literatui’ă si fol  si funcţionare a acestora.
                                                                    unde   lucrează   cu   hărnicie   formaţia   fruntaşa   condusă   do
                                                                    Marioara David.
               Funcţionarea  noii  capacităţi  de
                                                                                                                                                                               Numerel
             producţie ia parametrii proiectaţi                               întărirea rîndurilor partidului - componentă majoră a preocupării                               tragerea
                                                                                                                                                                              „Primă vot
                                                                                                                                                                              prilie 108>
                  (Urmare din pag. 1)   liştii  de  la  „Independenţa"                                                                                                               )•
                                                                                                                                                                               Extr.I:
                                        Sibiu   (furnizorul   utilaje               pentru creşterea rolului conducător in toate domeniile                                   71, 72, 30,
             gice  la  prima  dintre  cele   lor)   munceau   cu   dăruire                                                                                                     Extr. a
             două  linii  de  formare  me  şi  pricepere  maistrul  Adal-                                                                                                    10,  20, 75
             canizată.  La  cea  de  a  doua   bert  Vereş,  un  tînăr  care   (Urmare din pag. 1)  riatul   comitetului   muni  în  acest  cadru  larg  dc   şi   funcţionari.   Membrii   59,  G6.
                                                                                                                                                                               Extr. a
             linie,   după   finalizarea   pînă   nu   de   mult   fusese                    cipal  de  partid  asupra  sta  preocupări   organele   dc   de   partid   reprezintă   a-   60,  12,  5.
             instalaţiilor   do   acţionare,   lăcătuş,  tot  atît  de  tinerii   extinderea   acţiunilor   şi   diului   îndeplinirii   sarcini  partid  au  acordat  o  aten  proape  30  la  sută  din  popu  11,  14.
                                                                                                                                                                               Extr. a
             vom   începe   probele   teh  turnători   formatori   Vasile   iniţiativelor   valoroase   in   lor  dc  plan.  Rezultate  bune   ţie  sporită  creşterii  nume  laţia   majoră   si   aproape   36,  15,  39
             nologice,   termenul   limită   Pop,  Cornel  Grama,  Vasile   acest   domeniu,   creşterea   dau   si   şedinţele   comune   rice  şi  calitative  a  rin  du  45  la  sută  din  populaţia   26, 2.
             fiind 30 aprilie a.c.      Man  şi  echipa  de  ia  me  răspunderii   organelor   şi   ale   organelor   de   partid   rilor   partidului.   în   cursul   ocupată.   Ponderea   femei  FA 2
                                                                                                                                                                                 Extr. a
               însoţiţi  de  şeful  echipei   canicul  şef,  coordonată  de   cadrelor  de  partid  şi  de   cu   consiliile   oamenilor   anului   1987,   organizaţiile   lor   care   au   calitatea   de   74, 53, 2.
             de   formatori   Cornel   Ru-   sing.  Nicolae  Popa.  Gu  to  stat   pentru   buna   desfă  muncii  sau  birourile  exe  de  bază  au  primit  545  noi   membru   al   partidului   a   Extr. a
             joiu,   secretarul   organiza  ţii   realizau   formarea   şi   şurare  a  activităţii  în  toa  cutive   ale   acestora,   care   membri,  din  cele  mai  di  ajuns  la  22,52  la  sulă  din   16, 5, 67.
                                                                                                                                                                                 Extr. a
             ţiei  de  partid  din  secţie,   turnarea  seriei  zero  a  re  te  domeniile  şi  sectoarele.   întrunesc   cadre   de   partid   verse  domenii  de  activita  totalul   femeilor,   37,16   la   47. 12. 44,
             am   parcurs   întregul   flux   perelor.  Se  aştepta  rezul  S-a  permanentizat,  de  ase  şi  economice  bine  pregă  te.   Din   totalul   acestora,   sută   din   cel   al   femeilor   Fond to
             de  producţie.  Topitorii  Au  tatul  probelor  supuse  con  menea,   practica   informă--   tite.  capabile  să  ajute  la   76,14  la  sulă  provin  din   ocupate   şi   38   la   sută   1 499 710 1
                                                                                                                                                              1
              rel  D»dan  şi  loan  Bardan   trolului   tehnic   de   calita  iii  lunare  în  adunările  ge  adoptarea   unor   hotărîri   rîndul   muncitorilor,   3,66   din   efectivul *   organizaţiei
             au  ţinut  să  remarce  fap  te,   rezultat   care  a  venit   nerale  şi  plenarele  comi  şi  măsuri  temeinic  funda  la  sută  din  rîndul  ţărani  municipale.   Şi   după   cri
             tul  că,  în  cursul  primului   astfel   formulat:   „Aţi   lu  tetelor   dc   partid   asupra   mentate,  precum  şi  moda  lor  şi  20,18  la  sulă  din   teriul  vîrstei  structura  or
             trimestru  al  acestui  an,  la   crat  perfect,  băieţi  !“  —   realizării   sarcinilor   din   lităţile  adecvate  de  acţiu  rîndurile   inginerilor,   teh  ganizaţiei   municipale   este
             linia   de   formare   la   sol   dat de Sabin Băişanu.  hotărîri,  legi  şi  progranle,   ne pentru înfăptuirea lor.  nicienilor,   economiştilor,   corespunzătoare,   x-eflectînd
             s-au   atins   parametrii   de   _ în trimestrul I al a-  prezentarea   de   rapoarte   De   asemenea,   comitetul   cadrelor   din   învăţămînt,   şi   din   acest   punct   do
                                                                                                                                                                               Pentru
              funcţionare   proiectaţi.   Şi   nului  viitor  va  trebui  ca   asupra   activităţii   proprii,   municipal  de  partid  a  fo  sănătate  şi  altor  categorii.   vedere   structura   popu  Ji rece i
              tot  aici  a  avut  loc  o  pre  secţia   noastră   -să   atingă   modalitate   care   a   deter  losit   cu   eficienţă   sporită   Important   este   şi   faptul   laţiei.  **crloadă
             mieră   absolută:   turnarea   capacitatea   prevăzută   prin   minat   creşterea   răspunde  activul  de  partid,  comisii  că  mai  bine  dc  jumătate   Paralel  cu  activitatea  de   hi ii va
             unui  reper  de  5  200  kg   proiect   —   menţiona,   în   rii   comuniştilor,   indife  le  şi  consiliile  pe  proble  din  noii  membri  de  par  primire,  organele  de  partid   vor seim
                                                                                                                                                                              cu ca raci
              (batiu   pentru   ciocan   de   încheiere,   ing.   Tiberiu   rent   de   funcţie,   pentru   me  şi  domenii  de  activi  tid   sînt  femei,   iar   peste   au   acordat   atenţie   spo  în specii
              forjă),  piesa  de  performan  Crişan.  Avem  încredere  în   transpunerea  în  viaţă  a  o-   tate   în   efectuarea   unor   două   treimi   provin   din   rită   muncii   de   educare   Viintul v;
              ţă   .stabilită   prin   proiect   forţele  noastre,  ale  comu  bligaţiilor  cc  le  revin  din   studii,  controale  şi  dezba  rîndurile organizaţiilor  comunistă  a  membrilor  de   moderat,
                                                                                                                                                                              minime '
              fiind  de  3  000  kg.  „Sîntem   niştilor  cum  sînt  loan  Mo-   documentele   de   partid   şi   teri   asupra   unor   proble  U.T.G.   Preocupări   mai   partid,  folosind  în  această   între mii
             capabili  şi  vom  dovedi  că   raru,  Petru  Trif,  loan  Dan,   legile statului.  me   importante   cum   sînt.   bune   în   această   direcţie   direcţie   o   gamă   largă   grade, ia
             putem   turna   piese   în   Aurel   Morancea,   Ifrapt   în   vederea   asigurării   realizarea  planului  în  pro  au  dovedit  organizaţiile  de   de  forme  şi  mijloace  or  între 10
                                                                                                                                                                              mineaţa
             greutate  de  pînă  la  8  000   Tomuş   ş.a.   Funcţionarea   unei   îndrumări   concrete   fil  teritorial,  creşterea  pro  bază  de  la  unităţile  mi  ganizatorice   şi   politico-   brumă şi
             kg,  atît  cit  ne  permite  sar  noii  capacităţi  la  parame  a   organelor   şi   organiza  ductivităţii   muncii,   înfăp  niere,   I.E.   Mintia,   I.M.G.   educative.   în   centrul   ac  Local ce
             cina   maximă   a   utilajelor   trii   proiectaţi   reprezintă   ţiilor  de  partid,  activul  şi   tuirea   programelor   de   Bîrcea,   întreprinderea   de   tivităţii   de   pregătire   po-   La mu
              din  dotare  —  arăta  Sabin   „oglinda"  competenţei  pro  aparatul   comitetului   mu  modernizare   a   produc  lianţi,   Ţesătoria   de   mă  liilico-ideologică  a  fost  pusă   fi rece.
                                                                                                                                                                              noros. I
              Băişanu,  col  mai  experi  fesionale  a  tînărului  nos  nicipal  de  partid  au  fost   ţiei  şi  a  muncii,  realiza  tase,   brigăzile   de   con  însuşirea   temeinică   şi   a-   Vîntul v
              mentat  controlor  de  cali  tru   colectiv.   Optimismul   repartizate  să  sprijine  co  rea   producţiei   vegetale   şi   strucţii,  I.  P.  I.  C.  G.  F.,   plicarea  în  viaţă  a  docu  din nord
              tate   din   secţie.   Bineînţe  ifostru   rezidă   din   faptul   lectivele   întreprinderilor   animaliere   în   unităţile   a-   G.I.G.G.L.,   comerţ,   coo  mentelor   Congresului   al   ţă, cu d
                                                                                                                                     meşteşugăreşti,
                                                                                                                        perativele
                                                                                                                                                                              ciură.
             les,  fără  să  facem  rabat   că,  în  mai  puţin  de  un   industriale,   agricole,   din   gricole,   perfecţionarea   ac         XlII-îea   şi   Conferinţei
              de la calitatea turnării".  an,  am  reuşit  să  fabricăm   transporturi,   comerţ,   sănă  tivităţii   politico-educative,   comunele   Şoimuş,Veţel   şi   Naţionale  ale  partidului,  a
               Am  asistat,  în  continua  repere   pretenţioase   pentru   tate  etc.,  să  participe  e-   organizarea   şi   conducerea   altele.   Din   efectivul   or
             re   la   efectuarea   probelor   maşini-unclte,   contribuind   fectiv   la   rezolvarea   pro  muncii  de  întărire  a  rîn  ganizaţiei  municipale,  54,84   orientărilor   şi   sarcinilor
             tehnologice   de   la   prima   eu  80  Ia  sulă  din  totalul   blemelor  cu  care  se  con  durilor  partidului,  a  orga  ia   sută   sînt   muncitori,   date   de   secretarul   gene
             linie   de   formare   meca  producţiei  la  exportul  in  fruntă  acestea  şi  să  infor  nizaţiilor  de  masă  şi  ob  4,03  Ia  sută  ţărani,  30,58   ral   al   partidului,   tovară
             nizată. Alături de specia  direct.                   meze biroul sau secreta   şteşti etc.               la sută sînt intelectuali  şul Nicolae Geauşeseu.





