Page 82 - Drumul_socialismului_1988_04

Întrecerea utecistă - mai bine

Minerul care face artă din minerit...
şi mai eficient organizată (Urmare din pag. 1) denţă, de bună calitate. mai laptele de muncă, DA. i.ot: in
B
Kulcv;
Realizăm şi depăşim sar­ rodnicia lor dovedesc ade­ clin Jluiiodo
Certej, ne-au spus că se cinile în fiecare schimb. arteră linişt
Parte integrantă a în­ prafeţe de cultură mai cazuri ele se găsesc numai vărata Iubire de ţară, de de plimbare
trecerii socialiste, întrece­ mari în acord global, pre­ prin dosare, necunoscute cîştigă bine. Mi-am luat Noi nu ştim ce înseamnă glia străbună. Noi, aici, la renilor în
rea utecistă „Tineretul — cum şi prin organizarea şi neurmărite do tineri în •transferul şi... azi-miine se să nu-ff Iaci planul. Certej, dăm zi şl noapte tihnă. Prin
eare
fac
puternică forţă în înfăp­ in perioada de vară a u- munca lor de zi cu zi. Se împlinesc 18 ani de cînd — Am fost şi Ieri în a- patriei tot mai multe mi­ — su. y _t*alărf:
tuirea Programului parti­ nor tabere de muncă pa­ manifestă formalism, su­ sînt aici. Am început ca batajul lui Budai, ne spu­ nereuri complexe. Pentru relor pe sea
iarl
dului" s-a afirmat tot mai triotică, în campania perficialitate şi indiferen­ ajutor miner la sectorul nea maistrul Adrian Gli- puterea ei prezentă şi vii­ pe care mer
mureau
mult ca o importantă pîr- toamnei trecute valoarea ţă în implicarea organelor Săcărimb. în brigada iui gor, secretarul comitetului toare. Ca Iii buni ai copacilor sa
ghio organizatorică şi po- lucrărilor de muncă pa­ U.T.C. şi a tinerilor în re­ Alexandru Szabo, am ur­ de partid al minei. Far­ României, minerii de la picioare —
mat cursurile şi m-am ca­
iitico-educativă de orien­ triotică a depăşit 5 mili­ zolvarea până la finalita­ lificat miner, iar din 1987 macie, nu alta I Ţi-e mai Certej, alături de toţi mi­ Corvin arată
vârât ioc de
tare şi mobilizare a tine­ oane de lei. Rezultate deo­ te a problemelor de fond mare dragul să-i vezi lo­ nerii ţârii, dovedesc prin
retului hunedorean la ma­ sebite au dobîndit utociş- ale muncii colectivelor. sînt şef de brigadă la sec­ cul de muncă. Minereul muncă aleasa lor iubire şi m RODI
terializarea marilor sar­ tii de la liceele agroindus­ Ne referim la organizarea torul Bocşa. In toată vre­ caro mal scapă maşinii de dragoste de ţară şi de SERVIRI. Di
două
dec.
şi
cini şi atribuţii ce ii re­ triale Geoagiu, Ilia şi Ha­ superioară şi moderniza­ mea aceasta ne-arn rea­ încărcat este adunat de neam. trecut din
vin în minerit, siderurgie, ţeg, de la cele cu profil rea proceselor tehnologi­ lizat şi depăşit lună de şeful de brigadă şi de oa­ ...La terminarea şutului chioşcul de
energetică, agricultură ş.a. industrial nr. 1, 2 şi 4 ce, sporirea productivită­ lună planul, producţia de menii lui bulgăr cu bul­ minerul comunist loan Bu­ presei din ]
oraşul
Iînţep
Cei peste 60 000 de tineri Deva, „Avram Iancu" ţii muncii, eficienţei eco­ minereuri complexe de găr. „Să nu se piardă ni­ dai se grăbeşte spre casă. gestionară li
participanţi în întrecere Brad şi „Aurel Vlaicu" O- nomice şi calităţii produ­ bună calitate a crescut mic, că-/ bogat, meştere" Intr-un aparlamert frumos, cin), se prez
acţionează pe baza unor răştie, precum şi cei de la selor, întărirea disciplinei, mult. Aşa am dobîndit ci­ bine mobilat, cu trei ca­ nul de des fa
inai
bin
eu
criterii stabilite la nivelul combinatele siderurgice repunerea în circuitul eco­ nul trecut locul doi pe mi­ — zice Budai. Omul aces­ mere, îl aşteaptă soţia iei. Este rodii
organizaţiilor pentru trans­ Hunedoara şi Călan, elec- nomic a materialelor re- nă. Anul acesta am por­ ta face din minerit, din Floarea, feciorul lor Ga- viri, n ceea
preocupa
nă
punerea în practică a pro­ troccntralc Mintia etc. fo’losibile şi pieselor de nit mai bine. In ianuarie munca Iul, o artă. Mun­ briel, elev în clasa a aprovizionare
gramelor privind dezvol­ Desigur, vorbind despre schimb, stabilizarea, cali­ am avut pe brigadă o de­ ceşte cu plăcere, cu pa­ Vlll-a (care „tot în secto­ comportare
tarea mai accentuată a ba­ modul în care organele şi ficarea şi perfecţionarea păşire de 19 la sută, în fe­ siune, cu dăruire. Merită rul minier va lucra", zice faţă de loji
zei de materii prime, ridi­ organizaţiile U.T.C. con­ profesională a oamenilor. bruarie 16 la sută, iar în toate laudele. Ortacii l-au tatăl), ■ fiicele Daniela şi torii.
carea nivelului tehnic şi duc şi coordonează în­ Există încă o seamă de martie depăşirea a fost ales în biroul organizaţiei Mihaela, eleve şl ele. Din-
calitativ al producţiei, re­ treaga activitate, menită unităţi unde aportul orga­ mai mare, in condiţiile cînd de bază, în consiliul oa­ sul — un bun soţ şl pă­
ducerea consumurilor ma­ să dea o tot mai mare nizaţiilor U.T.C. şi între­ cheltuielile pe tona de menilor muncii. Este şi or­ rinte, soţia — o femeie
teriale, creşterea producti­ consistenţă întrecerii ute- cerii uteciste la materia­ minereu extras au fost re­ ganizator de grupă sindi­ vrednică, copiii — cuminţi
vităţii muncii si eficienţei ciste, am putea sublinia lizarea acestor obiective duse cu aproape 9 lei. Îm­ cală. Un miner, un comu­ şi ascultători. Totul asigu­ DUMI
economice, recuperarea şi alto strădanii, rezultate este cu totul nesemnifica­ preună cu ortacii mei ex- nist de nădejde pe care ră in casă Înţelegere şi • 11,30 Te
materialelor refolosibile care atestă în multe lo­ tiv. ploaiăm un abataj came­ mina noastră se bizuie. Lumea copii
etc. Cum este şi firesc, or­ curi o experienţă bună. Dincolo de toate acestea, ră cu lelii orizontale, la - Întotdeauna am înţe­ armonie. Satisfacţiile mun­ filmoteca d
cii bine făcute se prelun­
ganele şi organizaţiile Cu toate acestea, o re­ există serioase carenţe în orizontul minus 65 metri. les — vorbeşte vrednicul • Misterul
U.T.C. pun un accent deo­ centă plenară a Comite­ organizarea unor acţiuni gesc in împlinirile şi bucu­ Episodul 1 i
sebit pe buna organizare tului judeţean al U.T.C. a cu un autentic caracter e- Există minereu din abun­ miner comunist — că nu­ riile vieţii de fiecare zi. cununa cin
a acţiunilor specifice pro­ adus in atenţie faptul că în ducativ, de creştere a răs­ mânesc • 1
prii, pentru realizarea în acest domeniu continuă să punderii şi angajării tine­ dumini'nl «
cele mai bune condiţii a se menţină o seamă de ne­ rilor la înfăptuirea sarci­ chidc pre
angajamentelor asumate, ajunsuri şi deficienţe cu nilor. Cu toate că marea 19,00 i„.djuri
precum şi pe generalizarea implicaţii şi efecte nega­ majoritate a organizaţiilor Cintarea Rc
unor iniţiative şi expe­ tive asupraV contribuţiei şi-au asumat în întrecere 20.25 Film a
rienţe pozitive. în princi­ tinerilor la realizarea an­ angajamente şi obiective ţinui lui Yasi
pal este vorba de ample gajamentelor. Sînt multe proprii, ele nu sînt urmă­ Telejurnal «
acţiuni de muncă patrio­ probleme in minerit, si­ riţi! si finalizate, nu se chiderea pro
tică în sprijinul produc­ derurgie, energetică, in­ stabilesc măsuri concrete
ţiei, schimburi de onoare, vestiţii, construcţii — pen­ pentru îmbunătăţirea mun­ LUI
săptămîni şi decade re­ tru rezolvarea cărora pu­ cii şi eliminarea unor • 20,00 T
cord ş.a. Valoarea totală ternicul potenţial de mun­ greutăţi, ceea ce dă aces­ 20.25 Priorit
a acestor lucrări s-a i'idi- că şi de creaţie al tineri­ tuia un caracter formal nomie • 2(
cat numai în anul trecut lor este necorespunzător şi nu constituie o pîrghie folcloric in
la peste 390 milioane lei, şi insuficient folosit. Nu reală de antrenare a ti­ 21,15 Occide
rezultate superioare dobin- sînt realizate producţiile nerilor la materializarea cumenta* > •
dind tinerii din Hunedoa­ fizice planificate, nu sînt, obiectivelor stabilite. in acţiune,
ra, Deva, Vulcan, Uricani îndepliniţi în totalitate in­ Subliniind aceste neîm- noului, o inc
şi Călan. dicatorii de productivita­ pliniri, plenara a adoptat triotică • 21
Şi în cadrul întrecerii te, eficienţă şi calitate, un cuprinzător plan de ral • 22,00
„Tinerelul — participant sînt depăşite consumurile măsuri menit să determi­ programului.
activ la înfăptuirea noii de materii .prime, mate­ ne o îmbunătăţire, radi­
revoluţii agrare" au fost riale şi energie, există a- cală a stilului şi metode­
şi sînt antrenaţi tot mai bateri da la disciplina teh­ lor de muncă ale organi­
mulţi tineri do la sate, nologică şi de muncă, in­ zaţiilor U.T.C. în direcţia
reuşindu-se o sporire a a- diferenţă faţă de propria conferirii întrecerii tine­ DEVA ! A
(Patria);
Viva
portului acestora la exe­ pregăti re profesională. rilor acelor calităţi care la) ; HUNEDC
cutarea la timp şi de ca­ Or, toate acestea fac şi să o integreze efectiv în darmid si ja
litate a lucrărilor agrico­ obiectul criteriilor întrece­ marea întrecere socialistă. le (IV -■ -
le. Prin preluarea unor su­ rii uteciste, dar în multe VALENTIN NEAGU moţii . . ii
dern — li) i
asumă riscul
PETROŞANI:
ciul — scriil»
r.P.S.lî.U.M. Deva. Cu experienţa tie acum bine con­
solidată, lucratorii din secţia reparaţii, efectuează lucrări ring); Pistrui
de bună calitate la autobasculantele de 35 tone aduse aici Insurecţia (7
din carierele de la Moldova Nouă. Şapte mirese i
te fraţi (Uni
PENI : Trenu
seriile I-II
Idei tehnice noi „modelate“ VULCAN : V
Vegas
Las
(I
LONEA : Fa
(Urmare din pag. 1) Ecaterina Seicobean, Ma­ Barbă Neagră
PETRI LA: D\
încheie pină la sfîr.şitui majoritatea culturilor, e- ria Pîrvuleţ, ceilalţi oa­ citorcsc); A
Ritmuri cit mai înalte, calitate zilei. Cum, de altfel, se forturile tuturor sînt con­ nări (12 slîlpi) se mai cîş­ meni clin secţie sînt cei Ultimul tren
angajase .şi Petru Cosmoi, centrate de acum la în­ tigă o turnare (4 stâlpi). care verifică modernizări­ Hill (Muncitoi
:
Primă
('ANI
superioară la însămînţarea cel care terminase de er- sămi n ţ a rea p or um b u lu i. De asemenea, calitatea s-a le prin activitatea coti­ cil or în gră
(Retezai
şi,
.cum
Există
bicidnt orzul şi ieri dădea
condiţiile
îmbunătăţit
diană, le supun la „pro­
mult:
foarte
Recital
zor să finalizeze lucrarea am constatat, hotărîrea suprafaţa stâlpilor este a- ba" exigentă şi complexă tici (Steaua i
porumbului, a celorlalte culturi! şi la grîu. în C.U.A.S.G. fermă a în tuturor factorilor cum fără asperităţi, cu­ a producţiei, a vieţii. RA13ARZA :
dar
tratez
mă
activitatea
implicaţi
de
Aşadar,
Ing. Vaier Muntean, şe­
Geoagiu, după ce semă­ pe ogoare ca şi această rată. ful secţiei: • Este în pli­ ORA ŞTIE: Lo
mă
(Patria)
Viorel Drăgoi, mecanic :
(Urmare din pag. 1) pregăteau terenul si încor­ natul este încheiat sau se lucrare să se încheie în Chiri ţa (Flăcăi
porau în sol sămînţa de aflu spre finalizare, la cel mai scurt timp. • Am în grijă, de mai nă desfăşurare — şi se va GIU-BAl: To
1
mista fermei. Remarcăm porumb. Intr-o altă parce­ mult timp, presele pentru încheia în cursul trimes­ sus III — (Casi
Atlantic
trului doi ■— acţiunea dc
ritmul bun do lucru şi lă, mecanizatorul Dorel tensionare. Secţia în care ră); HAŢEG:
preocuparea pentru calita­ Boea, împreună cu Aure­ Pămîniul înseamnă viată muncesc va beneficia, încă ¡montare a tiristorilor la iubirii (Dacia
tea execuţiei. lia Dobrean, preşedintele din acest al doilea tri­ maşinile de sudat prin Toate pînzele
Misterele
măi
puncte • Am asimilat, de
mestru, de o presă nouă
Şi aici s-a declanşat iu- unităţii, se pregăteau să ÎNTREAGA-I PUTERE de tensionare, moderniza­ curind, în cadrul măsuri­ LAN : Drago.*
sămînţarca .porumbului. Se încheie plantatul cartofi­ VALORIFICATĂ tă şi perfecţionată cu forţe lor de modernizare a pro­ Vegas (Casa
SIMBRIA : Fi
muncea, în flux, în tarlaua lor. Ni se spune că aici s-a proprii. duselor, dementele pre­ seriile I-II
încheiat, şi semănatul inu­ ILIA: Profese
„La şosea", unde mecani­ lui şi plantelor medicina­ Ghcorghe Moldova», fabricate pentru sprijiniri (Lumina).
zatorii Ionel Putuca şi le pe întreaga suprafaţă Eforturi eficiente maistru tehnolog: • Pen­ de terasamente folosite în
Aclam Pali pregăteau pa­ planificată, lucrări execu­ tru linia de fabricaţie a construcţia căilor ferate,
tul germinativ*, iar în ur- tate în condiţii de calitate (Urmare din pag. 1} fi desţelenite, nivelate şi stâlpilor „LEA" se lucrea­ precum şi o serie de be­
ma lor, cu semănătoarea, ză, în prezent, la adapta­ toane cu mărci superioare
de mecanizatorul Constan­ cultivate cu trifoi, lucernă,
punea sămînţa sub brazdă tin Căta. bile .şi clin păşuni şi fine­ sfeclă furajeră ş.a. Drumu­ rea unei combine de tur­ din care turnăm elemente Pentru azi:
Nicolao Săndcscu. Ambele Se pare că din consiliul ţe. în cadrul acestora a rile pentru căruţe prin cul­ nare a betonului. Prin a- pentru diverse construcţii vu răci uşor.
complexe
şi
industriale
ceasta se va cîştiga timp
lucrări erau coordonate unic amintit cei mai a- fost curăţată şi fertilizată turi sau printre tarlalele preţios pentru producţie, pretenţioase din judeţul variabil. Izola
vansaţi la semănatul po­ o importantă suprafaţă de semănate să fie închise cu dea ploi cu <
de Antonie Pera, ingine­ rumbului sînt cooperato­ pajişti naturale, s-au plan­ bariere. Tarlalele aflate în va creşte calitatea produ­ nostru. Avem capacitatea aversă. Vînti
moderni:
rul şef al unităţii. rii din Romos. De fapt, tat 1300 puieţi de nuc şi vecinătatea şoselelor sau a selor, iar o macara va fi să producem cele mai de scurtă cu du i
efec­
în tarlaua „Ulm" a am remarcat că la această 2 000 de duzi. Preocuparea drumurilor pe care trec a- „eliberată", putând decofrare, complicate repere, să „mo­ km/h din se<
delăm"
operaţii
de
betonul
tua
din
orice
dic.
Temperat
C.A.P. Vaidci erau con­ lucrare erau antrenaţi cei vizînd punerea deplină în nimalele de păşune să fie stivuire, evacuarea pro­ armat. mc vor fi cut
mai harnici şi pricepuţi valoare a pămîntului cu­ îngrădite. Să fie desfiinţa­ minus 3 şi pl
centrate forţele pentru în- duselor finite ş.a. • Ea Ne-am convins şi noi
mecanizatori din unitate, prinde şi alte aspecte. Con­ te cărările prin terenurile iar cele maxii
sămînţarca porumbului. adică Vasile Macoviciuc, siliul popular, conducerile cultivabile. Este o datorie noi, oamenii sînt baza. Şe­ eă la secţia prefabricate a şi 17 grade. I
produce
bruni
Sub coordonarea perma­ la semănat, Herman Zeii unităţilor agricole ar trebui de maximă răspundere a ful de echipă Petru Opîr- KM.©. Deva ideile de mo­ (Meteorolog d
dernizare
„modelate"
sînt
loan
sudorul
Sma-
îescu,
nentă a Lucreţiei Mihăi- şi Ionn Fodor la pregătit să se gîndească şi la re­ tuturor oamenilor muncii randache, lăcătuşul Gheor- rapid în.... prefabricate taidovic Pron
palul germinativ. în ace­ darea în circuitul arabil a din agricultură folosirea
leanu, inginerul şef al u- ghe Pînzaru sînt cîţiva din din beton armat, spre fo­
laşi timp se însămînţau unei cit mai mari părţi din fiecărei palme, oricît de
nităţii, mecanizatorii Şte­ plantele medicinale, lucra­ incintele cooperativelor din mici, de pămînt eare este cei care îşi pun mereu losul producţiei, al mun­
fan Homorodean, Cornel re pe care mecanizatorul Ohaba şi Lăsău. Aici curţile o avuţie de mare preţ a - „semnătura" pe înnoirile cii, al viitoarelor con­
Mihai şi Loontin Mihai Toan Ţigu se străduia să o sînt foarte mari, ar putea întregii noastre naţiuni. tehnice, Ier operatoarele strucţii.