Page 88 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 88
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 467 © MARŢ!, ?6 APRIME 1983
I.S.C.I.R. SIBIU
CONVORBIRI ROMÂNQ-POLONE ŞTIRI DIN R.S. CEHOSLOVACĂ
CASA DE CULTURĂ DEVA
VARŞOVIA 25 (Ager- între tovarăşii Nicolae Un vechi oraş în plină modernizare
pres). — In cadrul vizitei Ceauşescu, secretar gene
oficiale pe care o între ral al Partidului Comunist Capitale Republicii Socia acordată industriei de per O R G A N I Z E A Z Ă
prinde în Republica Popu Român, preşedintele Repu liste Cehoslovace — Fraga spectivă, in conlormitate cu
lară Polonă, delegaţia par blicii Socialiste România, - cunoaşte, alături de în potenţialul ¡nalt al bazei „ 4»
lamentară română condu şi Wojciech Jaruzelski, treaga ¡ară, o perioadă de ştiinţifice şi tehnice şi al in- următoarele cursuri de policalificare, înce-
să de tovarăşul Nicolae prim-secretar al Comitetu dezvoltare dinamică şi de văţămintului superior din pînd cu data de 1 septembrie 1988 :
Giosan, preşedintele Marii lui Central al Partidului intensificare a ritmului con Fraga. Un loc de frunte in
Adunări Naţionale, a avut Muncitoresc Unit Polonez, strucţiilor. Procesul de trans industria capitalei ¡1 vor o- © Laboranţi C.T.C. (30 locuri)
o întrevedere eu mareşa preşedintele Consiliului de formare a capitalei intr-un cupa şi in viitor construc
lul Seimului, tovarăşul Stat al Republicii Popu oraş modern se înscrie ca ţiile de maşini şi electroteh
Roman Malinowski, şi cu lare Polone. nica, urmind să fie dezvol ® Fochişti apă caldă şi abur de medie
alţi parlamentari polonezi. S-a evidenţiat rolul im o linie directoare a anului tate, de asemenea, industrii presiune (40 locuri)
în cursul convorbirilor, portant ce revine parla 1988 şl a întregului cincinal le de aviaţie, de automobi
s-a relevat de ambele părţi mentelor şi parlamentari 1986—1990. Direcţiile princi le şi poligrafică. ® Macaragii grupa I şi grupa III (40
necesitatea unei contribu lor de pretutindeni în pro pale ale modernizării oraşu locuri)
ţii sporite a forurilor le movarea idealurilor păcii, lui, in care trăiesc aproxi In transportul in comun
gislative din cele două ţări securităţii, dezarmării şi mativ 1 200 000 locuitori, vi se va reduce ponderea au înscrierile se fac începînd cu data de
la transpunerea în viaţă conlucrării egale dintre zează îmbunătăţirea mediu tobuzelor, crescind in para
a înţelegerilor convenite naţiuni. lui înconjurător, sporirea lel numărul de tramvaie. Va 28.IV. 1988, după următorul program :
construirea
unor
continua
gradului de confort al lo noi linii de metrou. ZILNIC ÎNTRE ORELE 14 şi 19
VIENA. Consultările reprezentanţilor cuinţelor, dezvoltarea reţe Lungimea totală a liniilor
statelor participante ale Tratatului lei comerciale şl de trans de transport subterane va a- Acte necesare :
de la Varşovia şi ale N.A.T.O. port, lărgirea sferei servi junge in 1990 la 40 km. Copie legalizată de pe act studii ;
VIENA 25 (Agerpres). — făşura în cadrul procesu ciilor. Ponderea metroului in trans Copie legalizată certificat naştere ;
La Viena a avut loc, luni, lui general-european între h cadrul modificărilor portul de călători urmează Copie legalizată de pe actul de meserie ;
o nouă întîlnire în cadrul 23 de ţări participante la structurale pe plan economic să atingă, in acelaşi an, 40 Certificat medical (imprimatul se primeşte
consultărilor reprezentan Conferinţa pentru Coope o atenţie primordială va ii la sută.
ţilor statelor participante rare şi Securitate în Euro de la casa de cultură).
ale Tratatului de la Var pa, care sînt membre ale ★ ★ ★
şovia şi ale N.A.T.O. refe Tratatului de la Varşovia • Una din problemele a- Hotare. Prin adăugarea a-
ritoare la elaborarea man şi ale N.A.T.O. bordate de Institutul ceho numitor substanţe, microor
datului viitoarelor tratati Pînă în prezent, rela slovac de Microbiologie al
ve cu privire la reducerea tează agenţia TASS, s-a a- Academiei de Ştiinţe a ganismele prezente in apa
trupelor şi armelor con juns la înţelegerea în le reziduală pot li stimulate
venţionale din Europa, de gătură cu ţelul negocieri R.S.C. o constituie tratarea să acţioneze in aşa fel in
Ia Atlantic la Ural. A fost lor, preambulul mandatu apelor reziduale. Este expe cit să sporească viscozitatea AGENŢIA B.T.T. HUNEDOARA
convenit un nou element lui, controlul şi schimbul rimentată. in cadrul unei o-
al mandatului şi anume de informaţii şi anul înce peraţiuni-pllot, metoda cu şi prin aceasta să uşureze
Că tratativele se vor des perii tratativelor — 1988. noscută sub numele de bio- evacuarea sedimentelor. O R G A N I Z E A Z Ă
lor recentei plenare a Co masă de la graniţele sta gian, cerîndu-i să se opu în perioada 12—18 iunie a.c. pentru tinerii
mitetului Central al parti telor membre ale Tratatu nă planurilor N.A.T.O. de >
dului. lui de la Varşovia şi modernizare a rachetelor I din unităţile economice ale judeţului
N.A.T.O., ceea ce ar con nucleare tactice şi opera- '
El VIENA. - Conferinţa tribui la consolidarea în tive. Aceste planuri vor fi | „Trenul tineretului — Costineşti ’88", cu o
12 PRAGA. - Timp de militanţilor pentru pace crederii şi la îmbunătăţi dezbătute în cadrul reu- *
£ două zile, în R. S. Ceho- din Austria, într-un apel, rea climatului politic in zi pe litoralul bulgar.
¡1 slovacă s-au desfăşurat lu- se pronunţă în sprijinul lume. niunii Grupului de plani
» crârile conferinţelor raio- constituirii. în centrul Eu ficare nucleară al N.A.T.O., J Înscrierile se fac prin organizaţiile U.T.C.
|j nale de partid — informea- ropei, a unei zone libere flB OSLO. — In cadrul care se va desfăşura la 9 şi la: Agenţia B.T.T. Deva, telefon 11750, Fi
<4 ză agenţia CTK. Au fost de arme nucleare, al creă acţiunilor pentru pace şi
Ij dezbătute probleme legate rii în Europa, din Scandi dezarmare desfăşurate în liala Hunedoara, 16153, Filiala Petroşani,
| de transpunerea în viaţă navia pînă în Balcani, a Norvegia, mişcarea anti
3 a liniilor directoare ale unui ^coridor nenuclear, a războinică „Nu armelor 41098.
periculoaselor
eliminării
celui de-al XVII-lea Con-
nucleare !" a adresat un
S greş al P.C.C., a ho tăun mijloace de distrugere în mesaj guvernului norve
ii
La pregătirea terenului şi semănat ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ
(Urmare din pag. 1) încorporarea cît mai grab lucrului. In grădina legu tul germinativ iar Gheor DE PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ
nică în sol a seminţei de micolă, unde s-au finalizat ghe Mert efectua însămîn- ŞI PRESTĂRI SERVICII
gricole din Ilia, Dobra, porumb. O formaţie de plantările şi însămînţările ţatul. Aflăm că sămîn-
Ohaba, Gurasada ş.a., unde trei tractoare cu discuri în cîmp la culturile din e- ţa de pdrumb a fost pusă HUNEDOĂRA-DEVA
implicarea organizaţiilor şi grape (mecanizatorii pocile timpurii, mecaniza în brazdă pe 36 ha din ce
de partid, a conducerilor Gheorghe Sorea, Traian torii Ioviţă Munteanu şi le 57 ha planificate.
colective şi specialiştilor Procopiuc şi Traian Cri Adrian Moise, precum şi Cum unitatea are peste cu sediul în Deva, str. 23 August
in organizarea activităţii şan) pregăteşte palul ger cooperatorii conduşi de 300 ha ocupate cu orz şi
se face din plin simţită. minativ, asigurînd front brigadierul Ioan Sindea, grîu, iar la erbicidat Moi bloc 4, telefon 14132
Ca dovadă, aceste unităţi de lucru pentru Dănilă trecuseră la plantatul ver- se Birăesc a executat pî
au şi cele mai mari supra Roman, care a pus sămîn- zei de toamnă şi la rebi- nă acum lucrarea pe 105
feţe însămînţate la toate ţa sub brazdă pe aproape lonarea cartofilor de vară. ha, considerăm că osie ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
culturile, în condiţiile e- jumătate din suprafaţa Avansată este şi erbi-’ necesară sporirea forţelor
fectuării unor lucrări de destinată acestei culturi. cidarea păioaselor, lucrate la această operaţie pentru © 10 muncitori Recalificaţi (bărbaţi) pen
cea mai bună calitate. Dacă mai amintim că me pe care mecanizatorii A- a se finaliza în cît mai
Intr-adevăr, la C.A.P. canizatorii Maxim şi Ion drian Flocan, Emil Nicu- scurt timp. tru Staţia de ape minerale Băcîia.
Ilia, eu excepţia porum Brumar, Mircea Bolea şi la şi Mihai Negrilă au La C.A.P. Gurasada, din
bului, la celelalte culturi Marinei Marc au erbicidat finalizat-o pe 70 la s'ută cauza ploii dese, nu s-a @10 muncitori calificaţi în meseria pre
însămînţările se află în pînă ieri 300 ha din cele din suprafaţa ocupată cu putut lucra duminică la
prag de finalizare. Sub 375 ha ocupate cu păioase, grîu şi orz. pregătit terenul şi semă lucrător marmură (cioplitor, şlefuitor) — pen
coordonarea permanentă putem concluziona, că în- Spre deosebire de alte nat. în aceste condiţii s-au tru Secţia 2 Deva.
şi competentă a lui Ioan tr-adevăr, la C.A.P. Ilia perioade, în această pri efectuat lucrări de redare
Cionca, inginerul şef al u- campania de însămînţări măvară, la C.A.P. Ohaba în circuitul arabil a unei
nităţii şi inginerei Dana se îndreaptă cu paşi re activitatea a fost temeinic suprafeţe de 4 hectare, din ® 2 strungari pentru Secţia din Călan.
Socolovschi, şefa fermei pezi spre finalizare. organizată, înregistrîndu-se preajma primăriei, unde încadrarea se face conform legilor nr. 12
legumicole, dar şi a lui Dacă avem în vedere sta viteze zilnice de lucru ca s-au tăiat copacii răzleţi, /1971 şi 57/1974.
Gheorghe Suba, preşedin diile atinse la însămînţări re au dus la încheierea în- s-a curăţat terenul şi eii-
tele cooperativei, se acţio pînă acum la C.A.P. Do sămînţărilor la • majorita berat de resturi vegetale.
nează pe mai multe fron bra, putem afirma că şi tea culturilor. De pildă, Au fost antrenaţi la mun Relaţii suplimentare se pot obţine la Bi
turi, la pregătirea terenu aici acestea se află în pînă duminică, aici s-a fi că patru mecanizatori ve roul personal, telefon 14132 şi 16725.
lui, semănat sau erbicidat prag de încheiere. Astfel, nalizat semănatul inului, niţi în sprijin de la S.M.A.
păioase. Astfel, mecaniza orzoaicei, ovăzului şi plan Luncoiu de Jos, precum şi
torul Constantin Gîta a ovăzul a fost semănat pe telor pentru nutreţ pe toa cooperatorii Iosif Popa,
plantat cartofi pe 45 ha întreaga suprafaţă plani te suprafeţele planificate, Ilie Cocîrcă, Viorel Mun
din cele 60 ha prevăzute. ficată, la cartofi, mecani mecanizatorul Iosif Pădu- teanu, Matei Benţa ş.a.
La rîndul său, Ioan Ne- zatorul Traian Marcu a reanu fiind cel care şi-a Exemplul dat de coope
lega a efectuat însămînţa- plantat tuberculii în pă- făcut cu prisosinţă dato ratorii şi specialiştii din C. P. A. D. M. DOBRA
rea sfeclei de. zahăr, pînă mînt pe 30 ha, alte 5 ha ria la însămînţări. Acum unităţile amintite trebuie
ieri, pe 90 la sută din su fiind plantate manual, iar toate forţele sînt concen urmat însă şi de cei de la
prafaţa planificată. la porumb, lui Marius trate la lucrările menite C.A.P. Lăpuşnic, Sîrbi şi ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
Legumele (varza de va Datca i-au mai rămas de Roşcani, unde plantarea
ră, ceapa, guliile, conopi însămînţat, ieri, cinci hec să ducă la încorporarea cartofilor, legumelor şi se
da, usturoiul) au fost în tare din cele destinate a- cît mai grabnică a semin mănatul porumbului, în* © lucrător gestionar şi vînzător la maga
sămînţate în cîmp pe 42 cestei culturi. Remarcăm ţei de porumb în sol. Co deosebi, sînt rămase în zinul metalo-chimice Dobra, conform Legii
ha, mecanizatorul Sabin atenţia deosebită pe care ordonaţi nemijlocit de Mi urmă, conducerilor colec
Crişan fiind cel care şi-a atît mecanizatorii, cît, mai hai Hoţea, inginerul şef tive revenindu-le obligaţia S 22/1969.
adus o însemnată contri ales, Mircea Jivan, ingine al cooperativei, mecaniza să mobilizeze toate forţele
buţie la aceste lucrări. rul şef al unităţii, cel ca torii Gheorghe Brînduşes- mecanice şi umane la lu Relaţii suplimentare la telefon 33147.
Fireşte, principalul e- re coordona însămînţări cu, Romulus şi Dorel Herci, cru, să sporească ritmuri G |
fort se îndreaptă acum la le, au acordat-o calităţii Ion Ciu,pei pregăteau pa- le la însămînţări.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Du mltru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob I «40C5 J
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex! 72288. TIPARUL Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.
