Page 72 - Drumul_socialismului_1986_11
        P. 72
     î. 9 025 9 VINERI, 21 NOIEMBRIE 1986                                                                                                                              Pag. 3
                           Conducătorul - specialist şi om politic                                                      I ■ CINCINALUL VIII • DEZVOLTAM INTENSIVA-/
  HUNE
              în  organizarea  Comitetu  condiţiile   de   clima   din   plan  larg.  Avem  un  cli  Acestui  exemplu  vorbi
            lui  orăşenesc  de  partid  Si-   ţara noastră.      mat  propice  de  lucru,  ne   torul  i-a  mai  adăugat  u-
            meria,  la  I.M.M.R.  a  avut   In   timpul   dezvoltării   întîlnim  săptămânal.  şi  a-   nul,  tot  atît  de  expresiv   Pe întregul flux de laminare
  Koniânici,
  icc.   Cîii-   loc  o  importantă  dezbatere   ideilor,  vorbitorul  a  fost   n.alizăm  stadiul  îndeplini  în  privinţa  curajului  de
  tice (co-  cu  tema  „Conducătorul  —   întrebat,  cum  se  obişnu  rii obiectivelor stabilite.  a  aborda  probleme  difi
            specialist  şi  om  politic"   ieşte  într-o  autentică  dez  Continuând  firul'  discu  cile,,  .probitatea,  profesio  (Urmare din pag. 1)  Muncitorii   specialişti
  SEI 18,30  la  caro  au  participat  re  batere,  prin  ce  se  concre  ţiei,  Liviu  Bădilă,  ingine  nală  şi  angajarea'  în  a  le       Mircea  Simina  şi  Costache
                                                                                                                                                  Sknioncscu,  maistrul  prin
  unc di-   prezentanţii  cîtorva  unităţi   tizează  simbioza  specialis  rul  şef  al  I.M.M.R.,  s-a   soluţiona.   .întreprinderea   fruntaşe  ocupate  de-a  lun  cipal   Angliei   Popcscu,
  la l’ala-   economice ale oraşului.  tului  şi  omului  politic  în   referit  la  cîteva  _  preocu  dispune  de  o  presă  de  400   gul  anilor  în  întrecerea   sing.  Gheorghc  Bocan  aso
  irilor şi   Conducînd   dezbaterea,   cazul  sitUsjtieî  aflată  in   pări  de  mare  însemnătate   tone  forţă,  care  ieşise  din   socialistă  desfăşurată  în  ciau  preocupările  pentru
    Marca   tovarăşa  Maria  Bianu,  se  discuţie.  Răspunsul  a  ve  economică  existente  în  u-   funcţie  pentru  că  i  -se   tre  secţiile  şi  uzinele  com
                                                                                                                                                  calitate  ale  celor  ce  mun
  populară   cretar  adjunct  cu  proble  nit  firesc,  în  care  s-au   nitatc, subliniind :  crăpase   berbecul.   Timp   binatului.  Pot  afirma,  fă  cesc  în  sectorul  ajustaj  cu
  or mun-   mele  de  propagandă  al   subliniat  cîteva  elemente   —  Cu  numai  cîţiva  ani   de  patru  luni  n-n  funcţio  ră  urmă  de  reţinere,  că
  Gapitală   comitetului  .orăşenesc  de   de  substanţă,  din  care  re  în  urmă  am  creat  un  co  nat,  iar  unitatea  a  fost   bătălia  pentru  calitate  re  extinderea  procedeului  dc
    dezar-   partid-,  a  realizat  o  reuşită   producem- succint:  lectiv  de  ingineri,  maiştri,   nevoită  să  apeleze  la  alte   prezintă  o  reală  stare  de   răcire  dirijată  a  laminate
  păcii.    deschidere  asupra  cîtorva   — Faptul că staţiunii  muncitori cu înaltă cali-  unităţi  din  ţară  pentru   spirit  a  întregului  nostru   lor  în  cuptorul  de  trata
                                                                                                                                                  ment  termic  (se  obţine
            dintre  cerinţele  esenţiale                                                    a-şi  faec  o  parte  din  pie  colectiv.           astfel  o  sensibilă  îmbună
  ţtea  pla-   ale  conceptului  secretaru                                                 sele  necesare.  Tînărul  in  Argumente  în  sprijinul
  ')       lui   general   al   parti        Dezbatere organizată de Comitetul             giner  Dorin  Romoşan,  îm  acestei   afirmaţii   ne-au   tăţire   o   caracteristiciloi
  I  literar»                                                                               preună  cu  un  colectiv,   fost  relevate,  intr-adevăr,   fizico-mecanicc  şi  este  e-
            dului,   tovarăşul   Nicolae
            Ceauşescu,  privitor  la  ca        orăşenesc de partid Simeria                 şi-a  asumat  răspunderea   pe  întregul  „fir"  al  produc  vitată   formarea   fulgilor
  nliul (co                                                                                soluţionării  chestiunii.  Şi,   ţiei.   Pentru   cuptorarii   şi  crăpăturilor),  precum  şi
           lităţile  profesionale,  politi
  ţi straiu  ce  şi  morale  ale  conducă                                                 a  soluţionat-o.  A  fost  un   din-   brigada   maistrului   cu  folosirea  mai  judicioa
  ri  a  pre-                         noastre  i  s-a  încredinţat   licăre,  căruia  i  s-au  în  adevărat  act  de  eroism,   Mihai  Purţuc,  pentru  lă  să  a  parcului  de  maşini
   Nicolae  torului.  în  rândurile  ce   una  dintre  sarcinile  de   credinţat   sarcini   impor                    cătuşii  dc  la  întreţinerea   tehnologico  de  finisat  (ceea
            urmează  redăm  sintetic  e-                                                    pentru  că  s-a  sudat  efec
  euin   iu   lementele   principale   ale   bază  ale  asimilării,  ca  să   tante  cu  privire  la  ridica  tiv  timp  de  48  ore  la  cald,   cuptoarelor   adînci   şi   a   ce  a  dus  la  creşterea  can
                                                                                                                                                 tităţilor  dc  metal  cu  o
                                      spunem  aşa,  a  producerii
                                                                 rea  nivelului  tehnic  al  în
  ace  (co-   dezbaterii.                                        treprinderii  şi  al  produc  iar  lucrarea  a  reuşit  foar  cuptorului   cu   propulsie,
                                      plutei  a  reprezentat  un
  rtaj-escu   Conchizînd  că  una  din  gest   onorant,   care   s-a   ţiei.               te  bine.  Cînd  presa  a  re  conduşi  de  maistrul  prin  prelucrare  avansată  a  su
  innnt  al                                                                                 intrat  în  producţie  a  fost   cipal   Gheorghc   Breaz,   prafeţelor).
            tre  expresiile  cele  mai  re  transformat   efectiv   în  De  curînd,  un  grup  de                    pentru  tiglerişti  şi  termo-
  :cce   şi                           tr-o  angajare  colectivă,  eu                        ca o zi de sărbătoare.                                 De  neconceput  o  anali
  ir)      velatoare  şi  mai  viguroase                         oameni  din  întreprindere   Toţi   participanţii   la   tchnicicni,   calitatea,   în   ză  a  modului  în  care  co
           ale  dublei  ipostaze  a  con  un  grad  sporit  de  respon  au  reprezentat  cu  succes   dezbatere  —  Ia-cob  Dimu-   forma  sa  concretă,  se  re  lectivul   laminorului   de
            ducătorului   o   reprezintă   sabilitate  majoră.  Pentru   judeţul  Hunedoara  la  fa  lete,  şeful  Staţiei  C.F.R.-   găseşte  în  încadrarea  în   800  mm  acţionează  pentru
           implicarea  sa  în  activita  că  aici  este  vorba,  între   za  naţională  a  unui  con  călători,   Ghcorghe   Blă-'   timpul   prescris   pentru   ridicarea  nivelului  calita
                                      altele,   de   condiţiile   de   curs  profesional  din  do                    preluarea  lingourilor  calde   tiv  al  producţiei  fără  soli
            tea   de   creaţie   tehnieo-   înaltă  eficienţă  economi                     găilă,  secretarul  comitetu
           ştiinţifică,   fie   printr-o                          meniul  transporturilor  şi   lui  de  partid  de  la  Nod-   trimise  de  oţelari,  în  res  citarea...  vizei  C.T.C.  Iată
                                      că  a  posibilităţilor,  a  re  telecomunicaţiilor  ce  a  a-                   pectarea  riguroasă  a  regi  ce  ne  spunea,  în  încheie
            participare  nemijlocită,  fie   zervelor  de  materii  prime   vut  Ioc  la  Craiova.  Daniel   calc   ferată,   Toan   Ho-   mului  termic  dc  încălzire,   re,   maistrul   Constantin
                                                                                            toiu, secretarul • consiliului
  6,W Ra-   stimulînd-o  printr-o  multi  şi  materiale,  care  să  de  Silvestru  şi  Petru  Teheian   popular  orăşenesc  —  care   în  preocupările  pentru  e-   Florescu,   şeful   grupului
  mincţil ,   tudine  de  forme.  în  aceas  termine  şi  suprimarea  în   au  obţinut  premiul  II  cu               conomisirea   combustibi  de  control  tehnic  al  cali
  ilui; 6,30                          proporţii  sporite  a  efortu                        cunosc  bine  frământările
     în a-   tă  zonă,  dr.  ing.  Stelian                       Dispozitivul-   pneumohi-   şi  strădaniile  colectivelor   lului  (prin  asigurarea  bu  tăţii  laminatelor:  „Toţi  cei
  ladiojur-   Radu,  de  la  Staţiunea  de   lui  valutar  naţional.  Aşa   draulic  de  îndreptat  tra  pentru  a-şi  îndeplini  sar  nei  funcţionări  a  recupe  30  de  controlori  din  gru
   î ţară ;   cercetări  silvice  din  loca  stînd  lucrurile,  colectivul   versele  frontale  ale  va              ratoarelor  de  căldură  şl   pă  ne-am  dorit  mereu  să
    e' 8,io                                                                                 cinile,  au  fost  unanimi  în
      sc;   litate,  cu  o  modestie  ee   nostru  de  cercetare,  for  goanelor   de   marfă,   'ar   aprecierea   că   asomenea   etanşeizarea cuptoarelor).  depăşim  condiţia  de...  des
  :L-^9,05                            mat  aproape  în  totalitate   Costcl   Popa   şi   Mircea   expresii  de  conştiinţă  sînt   La  linia  de  laminare,   coperitori  de  defecte  ale
  culători-   se  înrudeşte  atît  de  bine                                                                            muncitorii   conduşi   de   produselor  finite,  să  con
  cie ştiri;   cu  hărnicia,  seriozitatea  şi   din  comunişti,  şi-a  asu  Piscoi  au  obţinut  premiul   rezultatul   climatului   de   maiştrii  de  schimb  Avram
   într-un   probitatea   ştiinţifică,   a   mat  răspunderea  încredin  111  pentru  o  linie  tehno  lucru,  de  dăruire,  răspun           tribuim  într-un  fel  mai
   Cîntcce                                                                                 dere  şi  angajare  creat  şi   Petruse,  Ioan  Şandru  şi   concret  la  efortul-întregu
   luţiona-  prezentat  cîteva  dintre  re  ţată  ca  pe  -o  obligaţie  de   logică  de  degresat  şi  spă         Dumitru   Orăşanu   deţin   lui  colectiv  pentru  îmbu-‘
  le; 11,00   zultatele  dobîndite  in  ac  primă  însemnătate  şi  a   lat  rulmenţii  din  cutiile   stiimulat  de  organizaţiile   alto  argumente  prin  care
   ;   11,05                                                                               de partid.                                            nătăţirca  calităţii  produc
    11,30  ţiunea  dificilă  de  obţinere   trecut  la  acţiune  concre  de  osii,  care  lucrează  în               ilustrează  elocvent  intere  ţiei.  Sîntem  mîndri  că  am
   muzică  a arborelui de plută, în   tă, desfăşurată pe un      regim automat.                  CORNEL ARMEANU       sul  tuturor  pentru  mereu   reuşit  să  transformăm  a-'
        ;                                                                                                             /nai  buna  calitate  a  pro
   )  ştiri  ;                                                                                                                                   coastă  dorinţă  în  realitate.
   •a  fol-                                                                                                           ducţiei.   „Deşi   laminorul   Un  exemplu  edificator  îl
   ’artidul,                                                                                                          nostru  este  cel  mai  vechi   constituie contribuţia- noas
   lune  de                                                                                                           din  întreaga  uzină  nr.  4,   tră  la  creşterea  scoaterii
   is  înalt      Cadru ferii! pentru formarea şi educarea elevilor
   e; 13,00                                                                                                           noul  —  ca  factor  cu  im  de  metal.  ■  Astfel,  prin  re
   5,00  A-                                                                                                           plicaţii  hotăritoare  pentru   manierea  totală  a  porţiu
   Jlo-tv. ;                                                                                                          creşterea  •  calităţii  —  este
    opere-   Constatarea  din  titlul  a-   cipline  de  învăţământ  şi   Cadru  fertil  pentru  for  Festivalul  naţional  -‘„Ginta-,          nilor  .  cu  defpcte  vizibile,
   rumoa-                                                        marea  şi  educarea  elevi  rea' României").        6   prezenţă   permanentă,   precum  şi  prin  recupera
   i scris;  cestor  însemnări  a  rezultat   meserii,  la  sesiunile  de  re                                        remarcă   laminatorul   şef   rea  şi  prelucrarea  mecani-
    16,15   din  analiza  şi  dezbaterile   ferate  şi  comunicări  ştiin  lor,  consiliul  de  conduce  Analiza;   programul   de
   Creaţii   adunării  generale  a  perso  ţifice  unde  s^au  obţinut   re  al  liceului  a  acordat  tu           Marin  Burtică.  Astfel,  de  .  că  a  capetelor  de  bare  Cu
   al Dlda                                                                                „măsuri,  dezbaterile  au  ce  cîteva  luni,  lâ  ca  jele  pre  lungimi   sub   STAS,   dar'
    I Gon-   nalului  didactic  de  la  Li  111  premii  şi  menţiuni  (în   turor   laturilor   activităţii   rat  noului  consiliu  de  con  gătitoare  şi  finisoare  s-a   admise  de  unii  benefi
                          -
   Pentru   ceul  industrial  ni .  2  Deva,   întrecerile  judeţene  şi  re  şcolare  o  preocupare  spo  ducere  să-  se  afirme  ca  un*   trecut  la  o  nouă  calibrare
    u dez-   unitate  de  învăţământ  în   publicane)".          rită. -Sub îndrumarea orga  forum  de  acţiune,  să  -se                       ciari,  care  le  utilizează  cu
    pace,   care  consiliul  de  conduce                        nizaţiei  de  partid  s-a  întă                     a   laminatelor   din   oţel   bune  rezultate  în  produc
   idepen-                              Urmărind  corelarea  ju                           implice  permanent  şi  di  pentru  rulmenţi,  care  a   ţia  curentă'  specifică,  am
  tnitatea   re,  întregul  colectiv  s-au   dicioasă  a  predării  eunoş'--   rit  colaborarea  dintre  şcoa_   rect  în  activitatea  colecti  dus  la  îmbunătăţirea  sub  concurat  la  realizarea,  nu
   : i8,oo  implicat  .cu  competenţă  şi   tinţelor  tehnologice  cu  ac  fă,  organizaţia  de  tineret   vului,   urmărind   îndea
                                                                                                                                             1
                                                                                                                                                                         ;
   Da ho-   răspundere  în  pregătirea                          şi  comitetul -  cetăţenesc  de                       stanţială  a  suprafeţei  pro    mai  în  cursul  lunii  octom-
   iui din                            tivitatea  practică  produc                         proape  pregătirea  în  spe  dusului   finit,   elkninîn-   brie  a.c.,  a  unei  economii
      M-   profesionai-ştiinţifică,  ■  în   tivă,  prin  elaborarea  unor   părinţi  pe  linia  educaţiei   cialitate  a  elevilor,  prin-   du-se  operaţia  de  cojite   de  120  kg  la  tona  de  ba
   (K  d-   educarea  .patriotică,.,,  re  programe  de  lucru  comu  prin  şi  pentru  muncă,  pa  tr-o  integrare  reală  şi  efi
   Sport:   voluţionară  a  elevilor..  Da-.                    triotică,  revoluţionară  a  e-                       ce  se  executa  ulterior  la  re  laminate  din  blumuri.
   ional ;                            ne  ale  inginerilor  şi  maiş-                      cientă  a  şcolii  cu  produc  minării   (cu   pierderi   dc   O   participare   modestă,
   ,  aten-  -  rea  de  seamă  privind  acti  trilor-instructori,  s-a  asi  levilor.  Stau  mărturie  lo  ţia  şi  cercetarea,  prin  in  metal).  De  asemenea,  de   care  confirmă  însă  uri  a-
   )0 Kn-   vitatea  desfăşurată  de  con  gurat  —  paralel  cu  par  curile  I  pe  şantierele  na  tensificarea  activităţii  de
   Pentru   siliul  de  conducere  în  pe                      ţionale  ale  tineretului  (la                        curînd   am   asimilat   o   devăr  indiscutabil  —  în
   ea  na-                            curgerea  integrală  a  pro  Anina,  diploma  de  „Bri  corelare   interdisciplinară,   nouă  tipodiimensiune  de   Larn moral dc 800 mm, din
   ,00 I.a   rioada  1982—1986,  ca  şi   gramelor  şcolare  —  reali                     prin  educarea  materialist-                          C.S.  Hunedoara  :  îmbună
   1  O 7l   dezbaterile  ce  i-au  urmat   zarea  şi  depăşirea  planului   gadier  fruntaş"  la  Rîu  Ma-           torc  rotunde  din  oţel  ino
   [oment   au  relevat  locul  şi  rolul  a-   de  producţie..  (în  perioada   re-Retezat),  ca  şi  titlurile   ştiinţifică,   revoluţionară,   xidabil  pentru  ţevi,'  extin-   tăţirea  continuă  a  calită
   citate;                                                                                 patriotică a elevilor.     zînd  gama  laminatelor  do   ţii  producţiei  este  cuvân
   zicală;   cestei  .  unităţi  de  învăţă-   1982—1986 s-au realizat 6,7   de  laureat  (pentru  focu              la  un  diametru  maxim  de   tul  de  ordine  âl  întregu
   i de    mînt  în  pregătirea  elevi  milioane  lei  faţă  de  5,65   rile I, II şi 111 pe ţară în  LUCIA LICIU    180 mm la 200 mim".        lui colectiv".
           lor,  în  concordanţă  cu  ne  milioane  planificat).  Evi
           cesarul  forţei  de  muncă   denţiind  aceste  rezultate,
           prezente   şi   viitoare   ale   ca  şi  rostul activităţii prac
           I.E.C.  Deva.  I.E.  Haţeg,   tice, tehnicianul cu produc
           I.R.E.  Deva,  A.C.M.R.U.E.   ţia,  Augustin  Porcar,  a  ce  săptAmîna viitoare la televiziune
           Deva  şi  al  altor  unităţi  cu   rut noului consiliu  de con  DUMINICA, 23 NOIEMBRIE  Tezaur  folcloric  (c)  •  20,50  Roman   mentelor  (c).  Unitatea  —  crezu
           profil energetic.
    f tem-                            ducere  găsirea  celor  mai   •   11,30  Telejurnal.  Azi  la  refe  foileton:  „Calvarul"  (e)  •  21,50  Te  nostru  dintotdeauna (c) • 20,50 Uni
    1  (Pa-   „Promovarea   spiritului   adecvate  soluţii  de  organi                             lejurnal.                            rea  ne-a  fost  leagănul  dinţii  —  ver
    Vlaşi-   modern  în  organizarea  lec  zare  a  practicii,  în  aşa  fel   rendum:  participare  unanimă,  un                       suri  şi  cîntece  patriotice  şi  revolu
    ;doa-   ţiilor,  utilizarea  strategiilor                   Da  ferm  pentru  prosperitatea  pa
     incet                           încât  sarcinile  de  plan  să   triei,  pentru  pace  în  lume  !  •  11,45   MARŢI, 25 NOIEMBRIE  ţionare • 21,05 Cadran mondial (c
    evolta   noi,  active  în  procesul  de   fie   realizate   paralel   cu                                                             •  21,20  Ziua  internaţională  de  so
    i  lî)  ,   predare-evaluare  a  cunoş  însuşirea  de  către  elevi  a   Lumea  copiilor  *  Telcfilmoteca  de   •  20,00  Telejurnal  •  20,20  Teatru   lidaritate  cu  lupta  poporului  pales
    nulul   tinţelor  au  determinat  —                         ghiozdan  (c):  „Gemenii  în  vacanţă".   tv.:  „Răspîntia  cea  mare",  de  Vic
    5 ştiu   arăta  prof.  Rodica  Lazăr,   deprinderilor în meserie.  Ultimul  episod  •  12,45  Cîntec  ro  tor  Ion  Popa.  Adaptare  pentru  tv.   tinian  0  21,25  Serial  ştiinţific  (c)  :
    tstel);                            Integrarea  învăţământu  mânesc,  cîntec  dc  pace  (c).  Muzică                                „Din tainele naturii" (episodul 1)
    itanul   directorul  liceului  —  dez                                                          dc  Ioana  Prodan  şi  Constantin  Di-   •  21,50 Telejurnal.
     I—IJ  voltarea  motivaţiei  pentru   lui  cu  cercetarea  şi  crea  populară  •  13,00  Telejurnal  o  13,15   nischiotu • 21,50 Telejurnal.
    a Pa-  învăţare   la   majoritatea   ţia  a  fost.  pentru  activita  Album  duminical  (p.c.):  *  Mesaj  de
    ; cu                            tea  consiliului  dc  condu  pace.  Poezie  şi  muzică  *  Raliul  *                                    SÎMBĂTA, 29 NOIEMBRIE
    rea)  ;   elevilor,  -  sporirea  randa  cere,  problemă  prioritară.                               MIERCURI, 26 NOIEMBRIE
    1  de   mentului   şcolar.   Nivelul                        Copiii  noştri  iubesc  pacea  *  Să  cîn-   ■  •  20,00  Telejurnal  •  20,15  Viaţa   •  13,00  Telejurnal  •  13,05  La
    CAN:   i  bun  de  pregătire  poate  fi   Lărgirea  colaborării  între   tăm  azi  omenirii!  —  muzică  şi  ver
     (L.U-                           profesorii   de   discipline   suri  dedicate  păcii  *  Teatru  scurt   economică  •  20,25  Unită  Românie,   sfîrşit  dc  săptămînă  (p.c.).  Din  cu
    Can-   1  evidenţiat,  şi  prin  coefi  fundamentale,  ingineri  şi                            stăpînă  pe  destin  —  versuri  şi  cîn  prins: * Mîndru cîntec românesc
    crul);   cientul  de  promovabilitate                       *  Microrecit.nl  *  Lumea  minunată  a   tcce  patriotice,  revoluţionare  •  20,35   —  melodii  populare  *  Gala  desenu
    :hlpaj   (an  de  an  în  perioada  a-   maiştri-instructori  a  con  filmului  e  14,45  Telejurnal.  Azi  Ia
    Mun-                             dus  —  după  ciim  relevau   referendum:  adeziune  deplină,  una  Tribuna  tv.  Emisiune  de  dezbateri   lui  animat  *  Marile  momente  ale
    :  Ul-   nalizată  a  fost  de  peste   prof.  Eugenia  Ruda,  prof                             politico-ideologice  •  20,50  Film  se  baletului  *  Trecut  de  glorii  —  stră
    Rete-   99,4  la  sută  şi  chiar  de                       nimă  la  întreaga  politică  internă  şi   rial:  „Ambulanţa"  (c.)  •  21,50  Te  lucitor prezent * Vrednici părinţ
    tacus   sută  la  sută),  în  timp  ce   Rodica  Uieţu,  ing.  Dan   externă  a  partidului  şi  statului  nos
    teauu   coeficientul  de  mediocrita  Motîntău  —  abordarea  şi   tru  !  •  19,00  Telejurnal.  DA  una  lejurnal.              —  vrednici  urmaşi  *  O  melodie  în
    Prie-                            elaborarea  unor  teme  le  nim  la  referendum  •  19,30  Pledoa                                primă  audiţie  *  Simboluri  ale  uni
    ria)  ;   te  a  scăzut  (anual  între                                                                  JOI, 27 NOIEMBRIE           tăţii  *  I...  Alba  Iulia-n  cetate.  Mo
     San-   26—30  la  sută),  ceea  ce   gate  strîns  de  domeniul  e-   rie pentru viaţă (c) • 19,50 Unire
    ira)  ;   a  situat  liceul  pe  locuri   nergeticii,  cum  au  fost  cele   —  Unitate  —  Pace  (c).  Spectacol  Ii-   •  20,00  Telejurnal  e  20,20  Viaţa   ment  poetic  *  Cîntece  şi  dansuri
    loara                            vizînd  utilizarea  surselor   terar-muzical  •  20,40  Film  artistic   economică  •  20,35  Itinerar  iugoslav   populare  din  Republica  Populară
      se  fruntaşe  pe  judeţ  şi  chiar   neconvenţionale  de  energie                                                                Socialistă  Albania  *  Telesport  *
     rul»   la  nivelul  Ministerului  E-                       (c)  :  „Columna"  —  ultima  parte  •   —  documentar  (c)  o  20,45  Istoria  în   Idealul  Unirii  în  arta  plastică  *  Au
    eeria   nergiei  Electrice.  Statutul   la  nivelul  şcolii  (realiza  21,45 Telejurnal. Azi Ia referendum  monumente  (c)  o  21,10  însemne  ale
    lestl-                           rea  unui  panou  solar,  con  —  vibrantă  reafirmare  a  voinţei  în  unui  timp  eroic  o  21,25  Invitaţie   tograf  muzical:  Angola  Similea  e>
    AN  :   liceului  industrial  nr.  2  s-a   strucţia  microcentralei  eo                                                           14,40  Noiembrie.  Cronica  evenimen
    îrde-   relevat  şi  prin  rezultatele                      tregii  naţiuni  de  a  înfăptui  progra  în  studiourile  Radiotelcviziunii  (c).   telor politice © 19,00 Telejurnal ®
    arâ);  frumoase   la   examenele   liene),  economisirea  ener  mele  de  dezvoltare  multilaterală  a   Selecţiuni  din  Concertul  dedicat
      în   pentru  treapta  a  II-a,  de   giei   electrice   (iluminatul   patriei,  într-o  lume  a  păcii  şi  co  Păcii  şi  Zilei  Naţiunilor  Unite  •   19.20  Teleeneiclopedia  (c):  *  Pagini
    LIA:                             de  siguranţă,  sistem  pro  laborării.                       21,50 Telejurnal.                   de  vitejie  in  străbuna  vatră  dacică
     mea   bacalaureat,  precum  şi  la                                                                                                 (II)  *  Unire-n  cuget  şi-n  simţiri  (II)
    Ina);   admiterea  în  învăţământul   priu   de   alimentare   cu                                                                   ©  19,55  Cîntăm  d-alea  d-ale  noas
    [firul  superior  (158  elevi  admişi   energie  electrică  în  perioa  LUNI, 24 NOIEMBRIE           VINERI, 28 NOIEMBRIE          tre (c). Spectacol de varietăţi o 20,45
           în perioada 1982—1986), ca   dele  de  vîrf  ale  curbei  de   •   20,00  Telejurnal  m  20,20  Ori  •  20,00  Telejurnal  *>  20,20  Viaţa   Teatru tv. : . Mihai Viteazul" (c) •
           şi la concursurile pe dis  sarcină).                zont tehnico-ştiinţific (p.c.) • 20,35  economică • 20,35 Memoria docu  22.20 Telejurnal.





