Page 67 - Drumul_socialismului_1986_11
        P. 67
     AULUI NR. 9 024 • JOI, 20 NOIEMBRIE 1986                                                                                                                           Pag. 3
   ZIUNE
                           ; "                     . '                                ’    !             _  ' ' '' '
   ii
   mo mică            însufleţite aduoări ale oamenilor muncii                                                                (Urmare din pag. 1)    facă două cicluri în plus.
   e indcpcn-                                                                                                                                          —  La ce lucraţi acum ?
   olor).                                                                                                                 inginereşti,   a   minerilor   —  în  blocul  8,  stratul  1,
   ne  —  con-                                                                                                            pentru  folosirea  eficientă   la  pregătirea  a  două  aba
   lcată   anl-                       pentru pace şi dezarmare                                                            a  .timpului  de  muncă,  a   taje  cameră  din  care  se
   a  110  ani                                                                                                            instalaţiilor   şi   utilajelor   vor  extrage  lunar  aproape
   erlrea  Inde-                                                    conf. univ. dr. Vasile Iuşan   printr-un  ferm  DA  păcii,   din  dotare.  La  mina  noas  2 500 tone cărbune.
   ;   dc  stat  a       CONSTRUIM PENTRU VIAŢĂ,                    secretarul  organizaţiei  de                          tră  s-a  întărit  disciplina,   Una  dintre  cele  mai  o-
   .  Participii       PENTRU PACE, PENTRU VIITOR !                                            DA vieţii.                 tot   mai   multe   formaţii   niogene  .formaţii,  eu  cele
   alicele   ju-                                                    partid  nr.  1,  şef  lucrări   Participanţii  la  adunare   realizează  în  mod  constant   mai   însemnate   producţii
   Caraş-Sevc-   Oamenii  care  ctitoresc   că   oamenii   locuiesc   în   Constantin  Semen,  şef  lu  au   adoptat   textul   unei   depăşiri  de  plan.  Prelimi  suplimentare  obţinute  de
   1)1, Giurgiu  obiective  noi  pe  harta  ju  condiţii  tot  mai  bune  de   crări  Nicolae  Niţescu,  Iosif   telegrame adresate -C. C. al   năm  încheierea  primului   la  începutul  anului,  este
                                                                                                                   l u
                                                                                               I'.C.R.,  .  t o
                                                                    Jinar,  secretarul  organiza
                                                                                                                      i
                                                                                                              r ă
                                                                                                                ş u
                                                                                                           v a
               deţului  —  la  Deva  şi  în   confort,  că  îşi  cresc  copiii,                                           an  al  celui  de-al  optulea   cea  condusă  de  brigadie
   >1          Valea  Jiului,  la  Brad,  Cu-   îşi  trăiesc  viaţa  în  pace   ţiei  de  partid  nr.  6,  expri-   NICOLAE  CEAUŞESCU,  în   cincinal cu  un spor la pro  rul Ioachim Faur.
   a progra-                                                        mîndu-şi  mîndria  faţă  de   care  sînt  exprimate  gînduri                      —  Am  aflat  că  lună  de
               lan,  Skneria,  Orăştic  şi   şi  linişte.  De  aceea,  votul   strălucita   iniţiativă   de   de  aleasă  preţuire  pentru   ducţia  fizică  de  cărbune
               Haţeg,  în  multe  comune   constructorilor  va  fi  unul   pace  a  •  României  socialis  promotorul  înţeleptei  poli  de  peste  1000  tone,  cu   lună  aveţi  o  depăşire  de
               —   constructorii   de   la   unanim  :  DA  păcii,  vieţii,   te,  a  preşedintelui  ei,  tova  tici  externe  a  României   toate  contractele  cu  bene  circa  400—500  tone  cărbu
               T.A.G.C.M.  Deva  s-au  în  libertăţii.             răşul  Nicolae  Ceauşescu,   socialiste  şi  angajamentul   ficiarii  din  ţâră  onorate   ne.  Cum  aţi  reuşit  aceste
                                                                                                                                                    sporuri ?
               trunit  ieri  într-o  însuflcţi-   în  cuvîntul  lor,  de  pro  privind  reducerea  unilate  colectivului  institutului  dea   exemplar.
               toare  adunare  pentru  a-şi   fundă  emoţie  şi  angajare,                     munci  cu  stăruinţă  şi  spi  Bilanţul  .  muncii  mineri  —  Cu  oamenii  din  bri
    I: 6.00 Ita-   exprima  voinţa  lor  fermă   tovarăşii  Vian  Pârva,  pre  rală  cu  5  la  sută  a  arma  rit   revoluţionar   pentru   lor  de  la  Ţebea,  după  cum   gadă.  Fiecare  îşi  aduce
                                                                                                                                                    partea  sa  de  contribuţie  la
    dlminctii ;   de pace.               şedintele  comitetului  sin  mentelor,   efectivelor   şi                       ne  spunea  ing.  Vasile  Taş,
  dlculul; 6,30                          dicatului,  .  Alexandru  Ru-   Cheltuielilor  militare  şi-au   înfăptuirea  importantei  mi  de  la  biroul  tehnic,  pe  10   îndeplinirea  planului.  Or
     zilei in a-   Desehizînd  adunarea,  to                                                  siuni  încredinţate  de  partid                      tacii  mei,  toţi  19,  sînt  din
   10 Btuliojur-   varăşul Petru Barna, secre  gescu,  arhitect,  Florea  Băr-   afirmat  hotărîrea  ca  la  a-   —  pregătirea  şi  formarea   luni  şi  jumătate,  se  pre
      în ţară ;   tarul  comitetului  de  partid   bulescu,  secretarul  comite  propiatul   referendum   de            zintă  astfel:  la  producţia   zona  Dumbrava-Crişan.  Ne
    jresei; 8,10                         tului  de  partid  al  Brigăzii   la  23  noiembrie  să-şi  a-   specialiştilor  în  domeniul   de  cărbune  prevederile  au   cunoaştem  bine.  Cum  să
   : romanesc;   al  T.A.G.C.M.,  a  subliniat                                                 mineritului.                                         nu  facem  treabă  frumoa
   e ştiri; 9,05   în  cuvinte  calde,  emoţio  nr.  2,  Cornel  Căsălean,   lăture votul la votul ţării  LUCIA LICIU   fost  depăşite  cu  860  tone,   să  ?  Sînt  disciplinaţi  şi  nu
  imitatorilor;  nante că dintotdeauna ros  mecanic, llie Stănilă, mais                                                lucrările  de  pregătire  cu
     de  ştiri  ;                        tru constructor, au dat glas                                                    500 ml, producţia marfă ou   fac nemotivate.
   cutezători !;   tul  constructorilor  a  fost                                                                                                      —  Cei mai harnici ?...
   decenii  de   de  a  ridica  ctitorii  noi   voinţei  şi  hotărârii  lor  şi   VOINŢA UNANIMĂ A MINERILOR DIN         1,5  milioane  lei,  s-au  ob  —  Mulţi  merită  să  fie
   reţe.  Cînte-   pentru oameni, pentru via  a  tovarăşilor  dc  muncă  de                                             ţinut  importante  economii
   Publicitate ;                         a  construi,  de  a  zidi  pen    LUPENI - DA PĂCII Şl DEZARMĂRII              la  lemn  de  mină,  cheres  evidenţiaţi:   Ionel   Braica,
    de  ştiri  ;   ţa  şi  munca  lor.  Mai  cu                                                                                                     Mircea   Tirică,   Remus
   —  Pace  —   seamă  de  la  Congresul  al   tru  prezentul  şi  viitorul   (Urmare din pag. 1)  mele  tuturor  femeilor  de   tea şi energie electrică.  Manga,  Ioan  Mateş,  Voicu
   1,35 Muzică   IX-lea  încoace,  de  cînd  în   patriei  noastre,  România                   la  mina  Lupeni,  ca  om  al   Secretarul   comitetului
   Kulctin  de                           socialistă.                                                                     de  partid  al  minei,  tova  Banciu şi alţii-
   tlinţa  seco-   fruntea  partidului  şi  a  ţării                DA  hotărît  la  referendum,   muncii şi mamă, îmi alătur                         Rezultate   frumoase  au
  25  corul  de   se  află,  prin  vrerea  una  în   telegrama   adoptată   alături  de  întregul  nostru   glasul  voinţei  unanime  a   răşul  Gheorghe  Budugan,
  dloteleviziu-   nimă,  cel  mai  iubit  fiu   de  participanţi,  adresată                    minerilor  şi  la  23  noiem  a  întărit  afirmaţiile  direc  obţinut  şi  minerii  conduşi
  in  comoara                            Comitetului   Central   al   popor,  pentr.u  înfăptuirea   brie.  în  cadrul  referendu  torului,  subliniind  că  în   de  Vasile  Moşneag,  de  liţ
   13,00  De  la   al   naţiunii,   tovarăşul                       dezarmării  şi  „un  NU  ho-                         anii   actualului   cincinal   care  s-au  remarcat  Sandu
  io  Avanpre-   Nicolae Ceauşescu — a sub  Partidului  Comunist  Ro  .  tărît  războiului.  „Colecti  mului,  voi  vota  în  numele             Mariş  şi  Nicolae  Faur,  cît
   tv. ;   15,15 liniat  vorbitorul  —  noile   mân,   t o  v a  r ă  ş u  l u  i    vul  minei  noastre,  spunea   vieţii, al păcii".  Mina  Ţebea  va  cunoaşte
    rele; 15,40                          NICOLAE     CEAUŞESCU,                                                          un  amplu  proces  de  dez  şi  echipele  de  pensionari
  imune: 16,00  construcţii  industriale,  lo                      la  rîndul  său.  maistrul   în  încheiere,  adunarea   voltare  a  capacităţilor  do   ce  execută  lucrări  de  pre
         AU-  cuinţele,  edificiile  social-   constructorii  şi-au  reafir  miner Vasile Secuiânu," din   minerilor   a   adoptat   o             gătiri  şi  investiţii,  coordo
   16,  .leta  culturale,  într-un  cuvin,t,   mat  angajamentul  de  a   sectorul  II,  îşi  alătură  gla  telegramă  adresată  Comi  producţie  în  cariere  şi  în
    li, oo Bu-   noul,  modernul  a  apărut   munci   cu   toate   forţele                                               subteran,  va  fi  dotată  cu   nate  de  Petru  Cheşa,  Va
    ; 17,05 Ka-                                                     sul  tuturor  fiilor  pămîntu-   tetului  Central  al  P.C.R.,   utilaje  şi  instalaţii  moder  sile   Patriciii   şi   Cornel
  economică ;  la  tot  pasul.  Ansambluri   pentru  îndeplinirea  exem  .lui românesc şi prin t:ot Ce   t o  v a  r ă  ş u  l u  i   NICOLAE      Gruieţ.
  ■ şi te ciut,   de  locuinţe,  adevărate  ora  plară  ă  sarcinilor  ce  le   facem  în  abataje,  la  lo-   CEAUŞESCU,  în  care  se   ne,  care  vor  uşura  efor
   18,00 Orele   şe  noi  s-au  ridicat  în  Va  revin  din  istoricele  liotă-               spune  :  „Cu  profundă  mîn-   turile  fizice  ale  oamenilor   La   depăşirile   raportate
  A hotărît Ia                                                     '  curile’,  noastre  de  muncă,                      şi  vor  conduce  la  creşte  dc  Mina  Ţebea  pe  perioa
   din 23 no-   lea  Jiului,  la  Deva,  Hune  rîri  adoptate  de  Congresul   sîritem. hotărîţi -  să contri-   drie  şi  adîncă  recunoştin     da  trecută  din  acest  an
  L9,00 Buletin   doara  şi  Brad.  la  Călan,   al XllI-lca al partidului.  ■  buim  la  înflorirea  patriei,   ţă  Pentru  marile  realizări   rea productivităţii muncii.
  05 Amlitea-                                                                                  ale   „ E  p  o  c i i    Nicolae   în  urmă  cu  cîteva  zile,   un  aport  important  l-au
  ;  20, Ka-   Orăştie  şi  Haţeg.  Ne  este                        la • •bunăstarea tuturor ce                         la  ieşirea  dintr-un  rodnic   avut   colectivele   microca-
  1,30 Circula-   mai mare bucuria să ştim        GH. I. NEGREA     tăţenilor  ei.  Iată  de  ce   Ceauşescu",  minerii  de  la   schimb  i-am  cunoscut  pe   rierci,  coordonate  de  Ioan
  ucureşteană;                                                     •  optăm  pentru  pace  şi   Lupeni  vă  mulţumesc  din
  igestla  dv.  ;                                                                              adîncul  inimii  pentru  grija   cei  mai  harnici  mineri  ai   Incău  şi  Ioan  Dragoşa  .—
  într-o  oră  ;   MESAJUL DE PACE AL LUCRĂTORILOR                  spunem  un'  DA  ferm  dez                          Ţebei.  între  ei  se  numără   de  unde  ani  reţinut  nume
  it  poetic  ;                                                     armării".  Cuvintele  .  mais  ce  le-o  purtaţi  şi  se  an  şi  Constantin  Muscări,  şef   le  excavatoriştilor  Gheor
  lă  muzicală:                  OGOARELOR                          trului  minier,  ca  şi  /  ale   gajează   ca   în   perioada
  lulctin de                                                            :                      care  a  mai  rămas,  pînă  Ia   de  brigadă  la  pregătiri.  în   ghe  Şimon  şi  Dorel  Clej,
                Sala  dc  festivităţi  a  con  tul  că  prin  reducerea  cu  5   sing.   Mariuş  Mărăscu,  şe  sfîrşitul  anului  să  extragă   luna  octombrie  a.c.  a  rea  ale  conducătorilor  auto  Ni-
              siliului  popular  a  găzduit,   la  sută  a  armamentelor,   ful  sectorului  I,  precum  şi   o  producţie  suplimentară   lizat  cea  mai  mare  depă  cdlae  Lupu,  Viorel  Sime-
              ieri,  adunarea  pentru  pace   efectivelor  şi  cheltuielilor   ale .preşedintei- comisiei de   de  10  000  tone  cărbune.   şire  de  plan  din  acest  an:   clrea  şi  Trăian  Răpcău  —,
              şi  dezarmare  a  lucrători  militare,  ţara  noastră  ofe  femei,  Mariâ  Cohdoiu,  au   Astfel,  realizările  din  pri  de 60 la sută. Ne-a spus:  precum  şi  contribuţia  raio
              lor  ogoarelor  din  comuna   ră  întregii  lumi  un  exem  fost  primite  cu  :  aceeaşi   mul  an  al  cincinalului,  vor   —  Sîntcm  10  ortaci  în   nului   mecano-energetic,
   părţirc tem  Ilia.  Au  fost  prezenţi  mem  plu  de  acţiune  practică  în   aprobare  unanimă  de  cei            brigadă.  în  fiecare  lună   condus, de maistrul Gheor
   ilie I-II (Pa-   bri  ai  cooperativei  agri  direcţia  dezarmării  şi  pă  prezenţi  la  adunare.  „Fie  fi. cu 200 000 tone cărbune   nc-ara   depăşit   sarcinile.   ghe  Bolcu,  care  s-a  ocu
   •cerca Vlaşi-   cole  de  producţie,  lucrători   cii,  făuririi  unei  lumi  mai   care  părinte,  fiecare  mamă   cocsificabil  mai  mari  faţă   Oamenii  din  formaţie,  din  pat  cu  responsabilitate  de
   HUN12I30A-   ai  Asociaţiei  economice  in-                      doreşte  să-şi  crească  co  dc  cele  din  anul  1985.  A-   tre  care  îi  amintesc  pe   întreţinerea   şi   repararea
    ;te-te încet                         bune,  în  care  pacea  şi  co  piii  -în  linişte  şi  pace.  A-.
     ; Revolta   tercooperatiste  de  creştere   laborarea dintre   popoare                    ceasta este • garanţia ca în   Petruţa  Miron,  Bella  Csa-   Instalaţiilor   şi   utilajelor,
   viodern B) ;  a  vacilor  de  lapte,  mecani  să caracterizeze   relaţiile  cesta  .  este  idealul  nostru   1987 să îndeplinim integral   ky,  Viorel  Mandache.  sînt   aprovizionarea  cu  materia
   dragonului                                                       al  tuturor.  Războaiele  âu                         harnici,  conştiincioşi,  ştiu   le  a  fronturilor  şi  eva
  •cau  să  ştiu   zatori, cetăţeni ai comunei.  internaţionale.    adus  numai  suferinţe  în   sarcinile  ce  ne  revin  din
  ipi (T -tel);  Desehizînd adunarea, to  Totodată,  vorbitorii  s-au                         liotărîrile   Congresului   al   să-şi  organizeze  bine  mun  cuarea  ritmică  a  cărbune
    C    nul   varăşa  Ana  Maria  Ticu-   angajat ca prin   activita  viaţa  ■  celor,  care  le-au                    ca, îneît zilnic reuşesc să  lui la suprafaţă.
  ■rlile  .  „—II   şan,  secretar  al  comitetu                   trăit. De aceea, în nu    XHI-lea al partidului".
   tună  în  Pa-                         tea lor practică,   prin mai
  mbric); Cli-  lui  comunal  de  partid,  pri  buna  folosire  a  pămîntului
    (Unirea)  ;   marul  comunei,  a  vorbit   şi  aplicarea  unei  agroteh  ROADELE MUNCII SIDERURGIŞTILOR -
  îutâtoril  de   despre  semnificaţia  politi  nici  înaintate,  să-şi  aducă                                             CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA
  !;  VULCAN:                                                                MESAJE ALE PĂCII Şl DORINŢEI
  Hilar   (Lu-   că  a  referendumului  de   întreaga  contribuţie  la  în
  'NEA:  Mun-   la 23 noiembrie, despre po  făptuirea  obiectivelor  noii      DE DEZVOLTARE LIBERĂ
    (Mincrul)  ;   litica  externă  a  României   revoluţii agrare.                                                              Arăturile aaînci -
  llallo,  taxi  I                                                                            ratorul  nr.  2,  Vlăduţ  Dan-
  ;  URICANI:   socialiste,  prezentind  ini  I.ntr-o  atmosferă  însufle-   (Urmare din pag. 1)
  i  mare  (Ke-   ţiativele  de  pace  ale  se  ţitoarc,  participanţii  la  a-              ciu  preşedintele  comitetu  pe ultimele suprafeţe
  }:   Roşcova-   cretarului  general  al  parti  dunare  au  adresat  o  tele              lui’O.D.U.S.  de.  la  O.S.M.
  roşle);   GU-                                                     în  linişte  şi  pace,  rostim
              dului  nostru,  preşedintele   gramă  Comitetului  Central                      nr. 2, Gheorghe Angiu, .se
  \llce  (Mine-                                                     un DA hotărît păcii.      cretarul  comitetului  U.T.C.   (Urmare din pag. 1)   ghe  Şofronie  şi  aiţir.  După
  IE:  Prieteni   R  e p  u  b  l i c i i ,    tovarăşul   al  ■  Partidului  Comunist
  atria);  Con-   Nicolae  Ceauşescu,  largul   Român,   t o  v a  r ă  ş u  l u  i    —  începînd  cu  acel  an   al  C.S.H.  Ei  au  exprimat,    încheierea  lucrării  la  a-
  din   Santa   lor răsunet internaţional.  NICOLAE   CEAUŞESCU,    1965,  anul  Congresului  al   în  numele  lor  şi  al  cole  prafaţa  de  20  de  ha,  re  ceastă   unitate,   formaţia
  ra);   GEOA-                                                      IX-lea  al  partidului,  arăta   gilor de muncă, neţănmuri   partizată   pentru   cultura   respectivă  îşi  va  continua
  storala  eroi-   în  cuvîntui  lor.  Angelica   în  care  îşi  exprimă  hotă-
  c  cultura)  ;   Roman,  Irimie  Marian,  Ion   rîrca  de  a  spune  un  DA   Dumitru  Arsinte,  preşedin  ta  încredere  în  iniţiativa   cartofilor,  unde  s-au  îm  activitatea   pe   ogoarele
   te  voi  uita   Cionca,  Traian  Dan,  Zo-   ferm  la  referendumul  din   tele  comitetului  sindicatu  României  •  socialiste  de  a   prăştiat  îngrăşăminte  or  C.A.P.  Şoimuş  şi  Deva,  iar
  tia);  BRAZI:   r.ica  Nicula,  Milionor  Mol-                    lui,  de  la  uzina  nr.  3  oţe-   reduce, încă din acest , an,   ganice.  La  arături  şi  fer  apoi,  pe  măsură  ce  în  fer
   CALAN:   în                           23  noiembrie  şi  se  anga                         .cu  5  la  sută  armamentele,   tilizări  se  detaşează  prin   mele  zootehnice  se  strîng
  de  cultură);   dovan  au  exprimat  adeziu  jează  să-şi  îndeplinească   lării  —  care  a  inaugurat
  listerul  sta-   nea  deplină  faţă  de  aceas  neabătut  sarcinile  ce  le  re  cea  mai  fertilă  perioadă  de   efectivele  şi  cheltuielile  mi  răspundere  şi  conştiincio  stocuri  mai  mari  de  gu
    (Mureşul);   tă  nouă  iniţiativă  de  pace   vin,  spre  binele  şi  prospe  înălţare  a  patriei  şi  pe   litare,  măsură  care  con  zitate  tractoriştii  :  Gavrilă   noi  de  grajd,  mecanizatorii
   lumea  este                                                                                stituie  un  exemplu  domn   Mititeanu.  Nicolae  Lupuţ,   se  vor  deplasa  şi  în  cele
  >riilo  I—II  şi  dezarmare  a  României   ritatea patriei.       care  cu  dragoste  şi  recu
              socialiste^ subliniind fap             T. ISTRATE    noştinţă  o  numim  Epoca   de  urmat  in  ceea  ce  în  Ion  Borodi,  Ion  Bogdan.   lalte   cooperative   agricole
                                                                    Nicolae  Ceauşescu  —,  pro  seamnă  acţiune  concretă   Ion   Aslmionesei,   Vasile   din  C-U.A.S.C.  Deva.  con
                    PENTRU TRIUMFUL RAŢIUNII, PENTRU                ducţia  de  metal  a  Hune  în  favoarea  păcii  şi  dez  Bob, Ion Nodiş şi alţii.  centrarea   utilajelor   în
  EXPRES                                                            doarei  s-a  diversificat  con  armării.              O  grijă  deosebită  faţă  de   formaţii  mari  de  fertili
  ^i^sna            VIITORUL LUMINOS AL GENERAŢIILOR                tinuu,   aslmilîndu-se   noi   în  încheiere,  participan  soarta  viitoarei  recolte  do  zare  constituind  o  moda
  tragerii  tliii             DE AZI SI DE MÎINE                    mărci  de  oţeluri  şi  tipo-   ţii  la  adunare  au  adoptat   vedesc  şi  lucrătorii  de  la   litate  eficientă  de  reali
                                                                    dîmensiuni   de   laminaţe,   textul  unei  telegrame  a-   Asociaţia  economică  inter-   zare  a  programului  sta
   1986 :                                                                                      dresate  Comitetului  Cen  cooperatistă   Chimindia   bilit   in   scopul   sporirii
  , 15, 20, 16,   „O  ştim  cu  toţii  din  as  muncitor,  un  prilej  so  capabile  să  răspundă  soli
              pra  lecţie  a  trecutului  că   lemn  de  a  ne  exprima   citărilor  ramurilor  de  vîrf   tral  al  Partidului  Comunist   Aici.  şi-a  desfăşurat  cu   capacităţii   productive   a
              războiul  este  numele  mor  răspicat   hotărîrea   DA   ale  industriei  .  româneşti:   Român,   t o  v a  r ă  ş u  l u  i    bune  rezultate  activitatea   pămîntului.
  a : 30, 3, 4,
              ţii,  al  distrugerii  civiliza  pentru  pace,  DA  ‘  pentru   energetica  nucleară,  aero  NICOLAE  CEAUŞESCU,  în   şi  lucrează  în  continuare  o   Mobilizarea  responsabilă
              ţiei,  al  vieţii  însăşi.  Ni  viaţă,  DA  pentru  viitorul   nautica,  petrochimia,  con  care  se  subliniază,  printre   formaţie  pentru  fertilizări,   a   mecanizatorilor   din
              mic  nu  poate  justifica  vo  luminos  al  generaţiilor  de   strucţiile  de  maşini  etc.   altele  :  „împreună  cu  în  care  are  în  dotare  un   CU.A.S.C.  Deva  pentru  a
              inţa  unora  de  suprimare   azi  şi  de  mîine  1"  în  cli  A  patriei  cinstire  şi  înăl  tregul  nostru  popor,  noi,   Ifron  şi  9  maşini  de  îm  efectua  în  condiţii  cali
              şi  asuprire  a  libertăţii  po  matul  emoţionant  al  adu  ţare  o  dorim  cel  mai  fier  siderurgiştii hunedoreni, am   prăştiat  gunoi  care,  pînă   tativ  superioare  arăturile
              poarelor,  demnitatea  omu  nării  —  care  a  fost  des  binte,  iar  pentru  aceasta   primit  cu  sentimente  de   acum,  a  transportat  şi  a-   şi  preocuparea  pentru  fer
   : vremea se                                                                                 profundă  satisfacţie  şi  deo  plicat  în  cîmp  peste  1  000
   să, cu cerul   lui  însuşi.  De  aceea,  vo  chisă  de  prof.  univ.  dr.   vom  vota  clin  toată  inima                                       tilizarea  ogoarelor  repre
   'perit. Izolat   tul  nostru  de  la  23  noiem  ing.  Nicolae  Dlma,  secre  cu  un  DA  hotărît  la  re  sebită  mîndrie  patriotică   tone  îngrăşăminte  organi  zinţi!  garanţii  sigure  că
   imiţe slabe,   brie  —  arăta  prof.  univ.   tarul  comitetului  de  partid   ferendumul  de  la  23  no  hotărîrea  ţării  noastre  de   ce,  apropiind  de  încheiere   recoltei  viitoare  i  se  pun
   la slab pînă                          al  Institutului  de  mine  —   iembrie.              reducere  cu  5  la  sută  a   această  importantă  acţiune   temelii  trainice,  răspunzînd
   Temperatu-   dr.  ing.  Dumitru  Fodor,
     vor îi cu-   rectorul  Institutului  de  mi  studenţii   Mirela   Neaga,   în  cadrul  adunării  oa  armamentelor,   efectivelor   de  ridicare  a  fertilităţii   astfel  prin  fapte  cerinţe
    minus unu   ne  Petroşani,  la  adunarea   Victor   Iordăchescu,   pre  menilor  muncii  de  la  C.S.   şi  cheltuielilor  militare,  a-   pămîntului   Din   formaţie   lor  formulate  de  secreta
    de, iar cele   consacrată  păcii  şi  dez                      Hunedoara  consacrată  re  ceasta  constituind  expre  fac  parte,  intre  alţii,  me
   plus 5 şi 11                          şedintele  A.S.C.  de  la  fa                                                   canizatorii  Teodor  Florea,   rul  general  al  partidului,
    -idicate în   armării,  care  a  avut  loc   cultatea  de  maşini  şi  insta.   ferendumului  de  la  23  no  sia  celei  mai  înalte  res-     t  o  v  a  r  ă  ş  u  1  Nicolae
     Frecvent   ieri,  în  aula  institutului  —                    iembrie  a.c.  au  mai  luat   ponsabilităţi  faţă  de  pre  Tibor  Bancs.  Cornel  Mag-
  > ceaţă. (Me-   va  fi  pentru  noi,  cadrele   laţii  miniere,  Ovidiu  Şte  cuvîntul  Ioan  Postolaehe.   zentul  şi  viitorul  poporului   da.  Ion  Işfan.  Gheorghe   Ceauşescu,  privind  înfăp
    serviciu L.                          fan,  preşedintele  A.S.C.  de                                                   Burleanu,   Dumitru   An-   tuirea   obiectivelor   noii
               didactice,  pentru  studenţi,                        preşedintele   comitetului   nostru, al întregii onie-
               pentru întregul personal  la facultatea de mine,     sindicatului de la aglome-                            dreucă, Ioan Rad. Gheor   revoluţii agrare.





