Page 68 - Drumul_socialismului_1986_11
        P. 68
     ULUI NR. 9 024 • JOI, 20 NOIEMBRIE 1986                                                                                                                          Pag. 3
  CIUME
   iruloiK'. ii însufleţite adunări ale oamenilor muncii                                                                                            —  La ce lucraţi acum ?
  io mica                                                                                                                                          facă două cicluri în plus.
  lor).                                                                                                                 inginereşti,   a   minerilor   —  în  blocul  8,  stratul  1,
   c — con                                                                                                             pentru  folosirea  eficientă   la  pregătirea  a  două  aba
    tată ani-                p e n t r u   p a c e   ş i   d e z a r m                a r e                             a  .timpului  de  muncă,  a   taje  cameră  din  care  se
     110 ani                                                                                                            instalaţiilor   şi   utilajelor   vor  extrage  lunar  aproape
 rirea In cle                                                                                                          din  dotare.  La  mina  noas  2 500 tone cărbune.
   ric stat a          CONSTRUIM PENTRU VIAŢĂ,                    conf. univ. dr. Vasile Iuşan   printr-un  ferm  DA  păcii,   tră  s-a  întărit  disciplina,   Una  dintre  cele  mai  o-
   Participă        PENTRU PACE, PENTRU VIITOR !                  secretarul  organizaţiei  de   DA vieţii.             tot   mai   multe   formaţii   mogene  .formaţii,  cu  cele
   ti vele ju-                                                    partid  nr.  1,  şef  lucrări   Participanţii  la  adunare   realizează  în  mod  constant   mai   însemnate   producţii
  araş-Sevc-   Oamenii  care  ctitoresc   că   oamenii   locuiesc   în   Constantin  Semen,  şef  lu  au   adoptat   textul   unei   depăşiri  de  plan.  Prelimi  suplimentare  obţinute  de
   i, Giurgiu                                                     crări  Nicolae  Niţescu,  Iosif   telegrame adresate -C. C. al                   la  începutul  anului,  este
             obiective  noi  pe  harta  ju  condiţii  tot  mai  bune  de   Jinar,  secretarul  organiza  P.C.R.,   t o  v a  r . ă  ş u  l u  i    năm  încheierea  primului
             deţului  —  la  Deva  şi  în   confort,  că  îşi  cresc  copiii,   ţiei  de  partid  nr.  6,  expri-   NICOLAE  CEAUŞESCU,  în   •an  al  celui  de-al  optulea   cca  condusă  de  brigadie
             Valea  Jiului,  la  Brad,  Că-   îşi  trăiesc  viaţa  în  pace                                             cincinal cu  un spor la pro  rul Ioachim Faur.
    progra-                                                       mîndu-şi  mîndria  faţă  de   care sînt exprimate gî-nduri                        —  Am  aflat  că  lpnă  de
             lan,  Skneria,  Orăştic  şi   şi  linişte.  De  aceea,  votul   strălucita   iniţiativă   de   de  aleasă  preţuire  pentru   ducţia  fizică  de  cărbune
             Haţeg,  în  multe  comune   constructorilor  va  fi  unul   pace a • României- socialis  promotorul  înţeleptei  poli  de  peste  1000  tone,  cu   lună  aveţi  o  depăşire  de
             —   constructorii   de   la   unanim  :  DA  păcii,  vieţii,   te,  a  preşedintelui  ei,  tova  tici  externe  a  României   toate  contractele  cu  bene  circa  400—500 tone  cărbu
             T.A.G.C.M.  Deva  s-au  în  libertăţii.             răşul  Nicolae  Ceauşescu,   socialiste  şi  angajamentul   ficiarii  din  ţară  onorate   ne.  Cum  aţi  reuşit  aceste
                                                                                                                                                  sporuri ?
             trunit  ieri  îritr-o  însufleţi  -   în  cuvîntul  lor,  de  pro  privind  reducerea  unilate  colectivului institutului de a   exemplar.
             toare  adunare  pentru  a-şi   fundă  emoţie  şi  angajare,                     munci  cu  stăruinţă  şi  spi  Bilanţul  .  muncii  mineri  —  Cu  oamenii  din  bri
  I: 6,00 Ita-   exprima  voinţa  lor  fermă   tovarăşii  Vian  Pârva,  pre  rală  cu  5  la  sută  a  arma  rit   revoluţionar.   pentru   lor  de  la  Ţebea,  după  cum   gadă.  Fiecare  îşi  aduce
  dimincţii ;   de pace.               şedintele  comitetului  sin  mentelor,   efectivelor   şi                       nc  spunea  ing.  Vasile  Tas,   partea  sa  de  contribuţie  la
  Icului; 6,30                         dicatului,  ,  Alexandru  Ru-   cheltuielilor  militare  şi-au   înfăptuirea  importantei  mi"   de  la  biroul  tehnic,  pe  10   îndeplinirea  planului.  Or
  lei  în  a-   Deschizînd  adunarea,  to                        afirmat  hotărîrea  ca  la  a-   siuni  încredinţate  de  partid                tacii  mei,  toţi  19,  sînt  din
   Radiojur-   varăşul Petru Barna, secre  gescu,  arhitect,  Florea  Băr-                  —  pregătirea  şi  formarea   luni  şi  jumătate,  se  pre  zona  Dumbrava-Crişan,  Ne
   în  ţară  ;                         bulescu,  secretarul  comite  propiatul   referendum   de                      zintă  astfel:  la  producţia
  esei;  8,10  tarul  comitetului  de  partid   tului  de  partid  al  Brigăzii              specialiştilor  în  domeniul   de  cărbune  prevederile  au   cunoaştem  bine.  Cum  să
  românesc;  al  T.A.G.C.M.,  a  subliniat                        la  23  noiembrie  să-şi  a-   mineritului.                                     nu  facem  treabă  frumoa
  ştiri; 9,05   în  cuvinte  calde,  emoţio  nr.  2,  Cornel  Căsălean,   lăture votul la votul ţării  LUCIA LICIU     fost  depăşite  cu  860  tone,   să  ?  Sînt  disciplinaţi  şi  nu
  iltătorilor;  nante că dintotdeauna ros  mecanic, Ilie Stănilă, mais                                                lucrările  de  pregătire  cu
   de  ştiri ;                         tru constructor, nu dat glas                                                     500 ml, producţia marfă cu   fac nemotivate.
  utezători !;  tul  constructorilor  a  fost                                                                                                       —  Cei mai harnici ?...
  eccnii  de   de  a  ridica  ctitorii  noi   voinţei  şi  hotărîrii  lor  şi   VOINŢA UNANIMA A MINERILOR DIN          1,5  milioane  lei,  s-au  ob  —  Mulţi  merită  să  fie
  ţe.  Cîntc-   pentru oameni, pentru via  a  tovarăşilor  de  muncă  de                                               ţinut  importante  economii
  ublicitatc ;                         a  construi,  de  a  zidi  pen   LUPENI - DA PĂCII Şl DEZARMĂRII                la  lemn  de  mină,  cheres  evidenţiaţi:   Ionel   Braica,
  de  ştiri  ;   ţa  şi  munca  lor.  Mai  cu                                                                                                     Mircea    Tirică,   Remus
  — Pace —   seamă  de  la  Congresul  al   tru  prezentul  şi  viitorul   (Urmare din pag. 1)  mele  tuturor  femeilor  de   tea şi energie electrică.  Manga,  Ioan  Mateş,  Voicu
  35 Muzică   IX-lea  încoace,  de  cînd  în   patriei  noastre.  România                    la  mina  Lupeni,  ca  om  al   Secretarul   comitetului
  Buletin de                           socialistă.                                           muncii şi mamă, îmi alătur   de  partid  al  minei,  tova  Banciu şi alţii-
  in ţa seco-   fruntea  partidului  şi  a  ţării                 DA  hotărît  la  referendum,                          răşul  Gheorghe  Budugan,   Rezultate   frumoase  au
   Corul de   se  află,  prin  vrerea  una  în   telegrama   adoptată   alături  de  întregul  nostru   glasul  voinţei  unanime  a              obţinut  şi  minerii  conduşi
  oteleviziu-   nimă,  cel  mai  iubit  fiu   de  participanţi,  adresată                    minerilor  şi  la  23  noiem  a  întărit  afirmaţiile  direc
  i  comoara   al   naţiunii,   tovarăşul   Comitetului   Central   al   popor,  pentru  înfăptuirea   brie.  în  cadrul  referendu  torului,  subliniind  că  în   de  Vasile  Moşneag,  de  la
  :,oo  De  la                                                    dezarmării  şi  „un  NU  ho-                         anii   actualului   cincinal   care  s-au  remarcat  Sandu
   Avanpre-   Nicolae Ceauşescu — a sub  Partidului  Comunist  Ro  ,  tărît  războiului.  „Colecti  mului,  voi  vota  în  numele              Mariş  şi  Nicolae  Faur,  cit
       15,15 liniat  vorbitorul  —  noile   mân,   t o  v a  r ă  ş u  l u  i                vieţii, al păcii".        Mina  Ţebea  va  cunoaşte
  ;te;  15,10  construcţii  industriale,  lo  NICOLAE   CEAUŞESCU,   vul  minei  noastre,  spunea                     un  amplu  proces  de  dez  şi  echipele  de  pensionari
  lâna: 16,00                                                     la  rîndul  său”,  maistrul   în  încheiere,  adunarea   voltare  a  capacităţilor  de   ce  execută  lucrări  de  pre
       AU-  cuinţele,  edificiile  social-   constructorii  şi-au  reafir  miner Vasile Sccuianu,' din   minerilor   a   adoptat   o             gătiri  şi  investiţii,  coordo
  6, ţ  leta-  culturale,  intr-un  cuvin,t,   mat  angajamentul  de  a   sectorul  îl,;  îşi  alătură  gla  telegramă  adresată  Comi  producţie  în  cariere  şi  în
  ; x<,00 Bu-  noul,  modernul  a  apărut   munci   cu   toate   forţele                     tetului  Central  al  P.C.R.,   subteran,  va  fi  dotată  cu   nate  de  Petru  Cheşa,  Va
  17,05 Ha                                                       sul  tuturor  fiilor  pămîntu-                       utilaje  şi  instalaţii  moder  sile   Patriciii   şi   Cornel
 lo no mi că ;   la  tot  pasul.  Ansambluri   pentru  îndeplinirea  exem  .lui  românesc  şi  prin  tot  ce   t o  v a  r ă  ş u  l u  i   NICOLAE   Gruieţ.
  şi te cînt,   de  locuinţe,  adevărate  ora  plară  a  sarcinilor  ce  le                 CEAUŞESCU,  în  care  se   ne,  care  vor  uşura  efor
  8,00 Orele   şe  noi  s-au  ridicat  în  Va  revin  din  istoricele  hotă-   facem  în  abataje,  la  lo-   spune  :  „Cu  profundă  niîn-   turile  fizice  ale  oamenilor   La   depăşirile   raportate
  hotărît la                                                     "  curile  .  noastre  de  muncă,  ..                 şi  vor  conduce  la  creşte  de  Mina  Ţebea  pe  perioa
  lin 23 no-   lea  Jiului,  la  Deva,  Hune  rîri  adoptate  de  Congresul  ; sîritcm _ hotărîţi . să • contri- .  drie  şi  adîncă  recunoştin  da  trecută  din  acest  an
  00 Buletin   doara  şi  Brad.  la  Călan,   al Xlll-lea al partidului.  • Ijuim la înflorirea patriei,   ţă  pentru  marile  realizări   rea productivităţii muncii.
   AmUtea-                                                                                   ale   „ E  p  o  c i i    Nicolae   în  urmă  cu  cîteva  zile,   un  aport  important  1-a-u
      fi
 20, Q  Ka-   Orăştic  şi  Haţeg.  Ne  este                       la .bunăstarea tuturor ce-                           la  ieşirea  dintr-un  rodnic   avut   colectivele   microca-
  0 Clrcula-   mai marc bucuria să ştim           GH. I. NEGREA  . tăţc-nilor ei. Iată de ce  Ceauşescu",  minerii  de  Ia                        rierci,  coordonate  de  Ioan
 fureşteană;                                                     •  optăm  pentru  pace  şi   Lupeni  vă  mulţumesc  din   schimb  i-am  cunoscut  pe
  estia riv. ;                                                                               adîncul  inimii  pentru  grija   cei  mai  harnici  mineri  ai   Incău  şi  Ioan  Dragoşa  —
  itr-o oră ;    MESAJUL DE PACE AL LUCRĂTORILOR                  spunem  un  DA  ferm  dez                           Ţebei.  între  ei  se  numără   de  unde  am  reţinut  nume
    poetic ;                                                      armării".  Cuvintele  mais-,'  ce  Ie-o  purtaţi  şi  se  an  şi  Constantin  Muscări,  şef   le  excavatoriştilor  Gheor
  muzicală;                    OGOARELOR                          Irului  minier,  ca  şi  '  alo   gajează   ca   în   perioada
   deţin de                                                                                  care  a  mai  rămas  pînă  la   de  brigadă  la  pregătiri.  în   ghe  Şimon  şi  Dorel  Clej,
              Sala  de  festivităţi  a  con  tul  că  prin  reducerea  cu  5   sing.  Mariuş  Mărăscu,  şe  sfîrşitul  anului  să  extragă   luna  octombrie  a.c.  a  rea  ale  conducătorilor  auto  Ni
             siliului  popular  a  găzduit,   la  sută  a  armamentelor,   ful  .sectorului  I,  precum  şi   o  producţie  suplimentară   lizat  cea  mai  mare  depă  colae  Lupu,  Viorel  Skne-
             ieri,  adunarea  pentru  pace   efectivelor  şi  cheltuielilor   ale  preşedintei-  comisiei  de   de  10  000  tone  cărbune.   şire  de  plan  din  acest  an:   drea  şi  Trăian  Răpcău  —,
             şi  dezarmare  a  lucrători  militare,  ţara  noastră  ofe  femei,  Maria  Cohdoiu,  au   Astfel,  realizările  din  pri  de 60 la sută. Ne-a spus:  precum  şi  contribuţia  raio
             lor  ogoarelor  din  comuna   ră  întregii  lumi  un  exem  fost  primite  cu,  aceeaşi                    —  Sîntem  10  ortaci  în   nului   mecano-energetic,
             Ilia.  Au  fost  prezenţi  mem  plu  de  acţiune  practică  în   aprobare  unanimă  ele  cei  .  mul  an  al  cincinalului,  vor   brigadă.  în  fiecare  lună   condus, dc maistrul Gheor
  ărţire  tem-                                                    prezenţi  la  adunare.  „Fie  fi. cu 200 000 tone cărbune
  ,c  I-II  (Pa-   bri  ai  cooperativei  agri  direcţia  dezarmării  şi  pă                                         nc-am   depăşit   sarcinile.   ghe  Bolcu,  care  s-a  ocu
  2rca  Vlaşi-   cole  de  producţie,  lucrători   cii,  făuririi  unei  lumi  mai   care  părinte,  fiecare  mamă  .  cocsifieabil  mai  .  mari  faţă   Oamenii  din  formaţie,  din  pat  cu  responsabilitate  de
  IUNEDOA-                                                        doreşte  să-şi  crească  co  de  cele  din  anul  1985.  A-   tre  care  îi  amintesc  pe   întreţinerea   şi   repararea
  î-te   încet   ai  Asociaţiei  economice  in-   bune,  în  care  pacea  şi  co  piii  în  linişte  şi  ;pace.'  A-.
    Revolta   tercooperatiste  de  creştere   laborarea dintre   popoare                     ceasta  este-garanţia  ca  în   Petruţa  Miron,  Bella  Csa-   instalaţiilor   şi   utilajelor,
  odern  B)  ;   a  vacilor  de  lapte,  mecani  să caracterizeze   relaţiile  cesta  .  este  idealul  nostru   1987 să îndeplinim integral   ky,  Viorel  Mandaclie,  sînt   aprovizionarea  cu  materia
  dragonului   zatori, cetăţeni ai comunei.                       al  tuturor.  Războaiele  âu                         harnici,  conştiincioşi,  ştiu   le  a  fronturilor  şi  eva
  au  să  ştiu                         internaţionale.            adus  numai  suferinţe  în   sarcinile  ce  ne  revin  din
  >i CC -tel);   Deschizînd  adunarea,  to  Totodată,  vorbitorii  s-au                     liotărîrile   Congresului   al   să-şi  organizeze  bine  mun  cuarea  ritmică  a  cărbune
  C    nul   varăşa  Ana  Maria  Ticu-   angajat ca prin   activita  viaţa   celor,   care   le-âu   Xlll-lea al partidului”.  ca, îneît zilnic reuşesc să  lui la suprafaţă.
  Iile . .u—II   şan,  secretar  al  comitetu  tea lor practică,   prin mai  trăit. De aceea, în nu
  ană  în  Pa-
  brie);  Cli-   lui  comunal  de  partid,  pri  buna  folosire  a  pământului
  (Unirea)  ;   marul  comunei,  a  vorbit   şi  aplicarea  unei  agroteh  ROADELE MUNCII SIDERURGIŞTILOR -
  itâtorii  de   despre  semnificaţi-a  politi  nici  înaintate,  să-şi  aducă                                           CAMPANIA AGRICOLA DE TOAMNA 3
  VULCAN:                                                                 MESAJE ALE PĂCII Şl DORINŢEI
  Liar   (Lu-   că  a  referendumului  de   întreaga  contribuţie  la  în
  ÎEA:  Mun-   la 23 noiembrie, despre po  făptuirea  obiectivelor  noii    DE DEZVOLTARE LIBERĂ
  (Minerul)  ;   litica  externă  a  României   revoluţii agrare.                                                              Araturile adinei -
  silo,  taxi  !                                                                             ratorul  nr.  2,  Vlăduţ  Dan-
  URICANI:   socialiste,  prezentind  ini  I.ntr-o  atmosferă  însufle-   (Urmare din pag. 1)
  mare  (Ke-   ţiativele  de  pace  <ile  se  ţitoarc.  participanţii  la  a-              ciu  preşedintele  comitetu  pe ultimele suprafeţe
   Roşcova-   cretarului  general  al  parti  du-nare  au  adresat  o  tele                lui’  O.D.U.S.  de.  la  O.S.M.
  oşie);  GU-   dului  nostru,  preşedintele   gramă  Comitetului  Central   în  linişte  şi  pace,  rostim   nr. 2, Gheorghe Anfiiu, .se
  lcc  (Mine-                                                     un DA hotărît păcii.       cretarul  comitetului  U.T.C.   (Urmare din pag. 1)  ghe  Şofronie  şi  aiţu.  După
  C:  Prieteni   R  e p  u  b  l i c i i ,    tovarăşul   al  -  Partidului  Comunist
  :ria);  Con-   Nicolae  Ceauşescu.  largul   Român,   t o  v a  r ă  ş u  l u  i    —  începînd  cu  acel  an   al  C.S.H.  Ei  au  exprimat,   încheierea  lucrării  la  a-
  in   Santa   lor răsunet internaţional.  NICOLAE   CEAUŞESCU,   1965,  anul  Congresului  al   în  numele  lor  şi  al  cole  prafaţa  de  20  de  ha,  re  ceastă   unitate,   formaţia
  t);  GEOA-                                                      IX-lea  al  partidului,  arăta   gilor de muncă, neţănmuri   partizată  pentru  •  cultura   respectivă  îşi  va  continua
  orala  eroi-   în  cuvîntul  lor,  Angelica   în  care  îşi  exprimă  hotă-                ta  încredere  în  iniţiativa                        activitatea   pe   ogoarele
   cultură)  ;   Roman,  Irimie  Marian,  Ion   rîrca  de  a  spune  un  DA   Dumitru  Arsinte,  preşedin             cartofilor,  unde  s-au  îm
  e  voi  uita   Cionca,  Traian  Dan,  Zo-   ferm  la  referendumul  din   tele  comitetului  sindicatu  României  -  socialiste  de  a   prăştiat  îngrăşăminte  or  C.A.P.  Şoimuş  şi  Deva,  iar
  a);  BRAZI:                                                     lui,  de  la  uzina  nr.  3  oţe-   reduce,  încă  din  acest,  an,   ganice.  La  arături  şi  fer  apoi,  pe  măsură  ce  în  fer
  ZALAN:  In   rica  Nicula,  Milionor  Mol-   23  noiembrie  şi  se  anga                 .cu  5  la  sută  armamentele,   tilizări  se  detaşează  prin   mele  zootehnice  se  strîng
  b  cultură);   dovan  au  exprimat  adeziu  jează  să-şi  îndeplinească   lării  —  care  a  inaugurat
  sterul  sta-   nea  deplină  faţă  de  aceas  neabătut  sarcinile  ce  le re  cea  mai  fertilă  perioadă  de   efectivele  şi  cheltuielile  mi  răspundere  şi  conştiincio  stocuri  mai  mari  de  gu
  (Mureşul);   tă  nouă  iniţiativă  de  pace   vin,  spre  binele  şi  prospe  înălţare  a  patriei  şi  pe   litare,  măsură  care  con  zitate  tractoriştii  :  Gavrilă   noi  de  grajd,  mecanizatorii
  urnea  este                                                     care  cu  dragoste  şi  recu  stituie  un  exemplu  domn   Mititeanu.  Nicolae  Lupuţ,   se  vor  deplasa  şi  în  cele
  iile   I—II  şi  dezarmare  a  României   ritatea patriei.                                                                                      lalte   cooperative   agricole
            socialiste, subliniind fap             T. ISTRATE    noştinţă  o  numim  Epoca   de  urmat  in  ceea  ce  în  Ion  Borodi,  Ion  Bogdan.
                                                                  Nicolae  Ceauşescu  —,  pro  seamnă  acţiune  concretă   Ion   Asimionesei,   Vasile   din  C.U.A.S.C.  Deva.  con
                 PENTRU TRIUMFUL RAŢIUNII, PENTRU                 ducţia  de  metal  a  Hune  în  favoarea  păcii  şi  dez  Bob, Ion Nodiş şi alţii.  centrarea   utilajelor   în
  iXPRES                                                          doarei  s-a  diversificat  con  armării.              O  grijă  deosebită  faţă  de   formaţii  mari  de  fertili
                 VIITORUL LUMINOS AL GENERAŢIILOR                 tinuu,   asimilîndu-se   noi   în  încheiere,  participan  soarta  viitoarei  recolte  do  zare  constituind  o  moda
  ragerii  din              DE AZI SI DE MÎINE                    mărci  de  oţeluri  şi  tipo-   ţii  la  adunare  au  adoptat   vedesc  şi  lucrătorii  de  la   litate  eficientă  de  reali
                                                                                                                                                  zare  a  programului  sta
                                                                                                                        Asociaţia  economică  inter-
                                                                                             textul  unei  telegrame  a-
  1986 :                                                          d  imenşi  uni  de  laminate,   dresate  Comitetului  Cen  cooperatistă   Chimindia   bilit   in   scopul   sporirii
  15, 20, 1G,   „O  ştim  cu  toţii  din  as  muncitor,  un  prilej  so  capabile  să  răspundă  soli
             pra  lecţie  a  trecutului  că   lemn  de  a  ne  exprim-a   citărilor  ramurilor  de  vîrf   tral  al  Partidului  Comunist   Aici.  şi-a  desfăşurat  cu   capacităţii   productive   a
            războiul  este  numele  mor  răspicat   hotărîrea:   DA   ale  industriei  .  româneşti:   Român,   t o  v a  r ă  ş u  l u  i    bune  rezultate  activitatea   pămîntului.
  : 30, 3, 4,
            ţii,  al  distrugerii  civiliza  pentru  pace,  DA  p'entru   energetica  nucleară,  aero  NICOLAE  CEAUŞESCU,  în   şi  lucrează  în  continuare  o   Mobilizarea  responsabilă
            ţiei,  al  vieţii  însăşi.  Ni  viaţă,  DA  pentru  viitorul   nautica,  petrochimia,  con  care  se  subliniază,  printre   formaţie  pentru  fertilizări,   a   mecanizatorilor   din
             mic  nu  poate  justifica  vo  luminos  al  generaţiilor  de   strucţiile  de  maşini  etc.   altele  :  „împreună  cu  în  care  are  în  dotare  un   C.U.A.S.C.  Deva  pentru  a
            inţa  unora  de  suprimare   azi  şi  de  mîine  !"  în  cli  A  patriei  cinstire  şi  înăl  tregul  nostru  popor,  noi,   Ifron  şi  9  maşini  de  îm  efectua  în  condiţii  cali
            şi  asuprire  a  libertăţii  po  matul  emoţionant  al  adu  ţare  o  dorim  cel  mai  fier  siderurgiştii hunedoreni, am   prăştiat  gunoi  care,  pînă   tativ  superioare  arăturile
            poarelor,  demnitatea  omu  nării  —  care  a  fost  des  binte,  iar  pentru  aceasta   primit  cu  sentimente  de   acum,  a  transportat  şi  a-   şi  preocuparea  pentru  fer
  vremea se                                                                                                             plicat  în  cîmp  peste  1  000
  ă, cu cerul   lui  însuşi.  De  aceea,  vo  chisă  de  prof.  univ.  dr.   vom  vota  din  toată  inima   profundă  satisfacţie  şi  deo      tilizarea  ogoarelor  repre
 jerit. Izolat   tul  nostru  de  la  23  noiem  i-ng.  Nicolae  Dirna,  secre  cu  un  DA  hotărît  la  re  sebită  mîndrie  patriotică   tone  îngrăşăminte  organi  zintă  garanţii  sigure  că
  miţe slabe,   brie  —  arăta  prof.  univ.   tarul  comitetului  de  partid   ferendumul  de  la  23  no  hotărîrea  ţării  noastre  de   ce,  apropiind  de  încheiere   recoltei  viitoare  i  se  pun
 a slab pînă                           al  Institutului  de  mine  —   iembrie.              reducere  cu  5  Ia  sută  a   această  importantă  acţiune   temelii  trainice,  răspunzînd
 Temperatu-   dr.  ing.  Dumitru  Fodor,
  vor  fi  cu-   rectorul  Institutului  de  mi  studenţii   Mirela   Neaga,   în  cadrul  adunării  oa  armamentelor,   efectivelor   de  ridicare  a  fertilităţii   astfel  prin  fapte  cerinţe
 minus  unu   ne  Petroşani,  la  adunarea   Victor   Iordăchescu,   pre  menilor  muncii  de  la  C.S.   şi  cheltuielilor  militare,  a-   pămîntului  Din  formaţie   lor  formulate  de  secreta
 le,  iar  cele   consacrată  păcii  şi  dez                     Hunedoara  consacrată  re  ceasta  constituind  expre  fac  parte,  între  aiţii.  me
 plus 5 şi 11                          şedintele  A.S.C.  de  la  fa                        sia  celei  mai  înalte  res-   canizatorii  Teodor  Florea.   rul  general  al  partidului,
 ;dicate  în   armării,  care  a  avut  loc   cultatea  de  maşini  şi  insta.   ferendumului  de  la  23  no                                     i  o  v  a  r  ă  ş  u  1  Nicolae
   Frecvent   ieri,  în  aula  institutului  —                    iembrie  a.c.  au  mai  luat   ponsabilităţi  faţă  de  pre  Tibor  Bancs.  Cornel  Mag-
  ceaţă. (Me-   va  fi  pentru  noi,  cadrele   laţii  miniere,  Ovidiu  Şte  cuvîntul  Ioan  Postolache,   zentul  şi  viitorul  poporului   da.  Ton  fşfan.  Gheorghe   Ceauşescu,  privind  înfăp
 serviciu L.                           fan,  preşedintele  A.S.C.  de                                                                              tuirea   obiectivelor   noii
             didactice,  pentru  studenţi,                        preşedintele   comitetului   nostru,  ol  întregii  ome  Burleanu,.   Dumitru   An-
             pentru întregul personal  la facultatea de mine,     sindicatului dc la aglome-  niri".                    dreucă, Ioan Rad. Gheor   revoluţii agrare.





