Page 77 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 77
21 de ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român din iulie 1965
PARTIDUL • CEAUŞESCU • ROMÂNIA
CAMPANIA AGRICOLA DE VARĂ
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ! I
Secerişul griului continuă in ferestrele dintre ploi
IUBITUL HUMDOSSSE
C IA L IS M U L plouat mereu, continuat I.A.S. s-a lucrat la balotatul paie dor Pan. Traian Mihăilă,
zează Avram Nan şi Teo
Blaga s-a încheiat. Paralel,
Deşi în ultimele zile a
I.A.S.
Directorul
la
lor cu presele conduse de
Mintia,
Mintia — unitate ce are
David
Nicolae
Ionel
arăta :
şi
cultivate cu grîu 350 ha —•
secerişul
a
în
Oprea.
— Ploile din ultimele zile
„ferestrele" dintre ploi. Lu-
Se munceşte la secerişul
crîndu-se cu cinci combine griului şi la ferma nr. 1, sînt un impediment serios
în buna desfăşurare a se
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. la volanul cărora se află condusă de ing. Vaier cerişului. Urmărim însă
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Ioan Lazăr, Ioan Potoca, Lungu. Aici se află în lan îndeaproape starea vremii
Ioan j Creţu, Ionică Dan şi
Gheorghe Tărlăucean, re trei combine conduse de şi intrăm în lan în feres
coltarea griului de pe cele Ionel Ioachim, Mircea Co- trele dintre ploi, imediat
118 ha ale fermei nr. 4 za şi Iovu Iovan, iar ce umiditatea boabelor se
Anul XXXVIII, nr. 8 921 MIERCURI, 23 IULIE 1986 4 pagini - 50 bani r
condusă de ing. Sabin balotatul paielor îl reali apropie de normal.
La intreţinerea culturilor, recoltarea şi depozitarea
Dezvoltarea intensivă,
furajelor - organizare bună,
armonioasă a industriei
în cei 21 de ani care au — care a făcut ca judeţul că, de viaţă, se asigură şi puternică mobilizare de forţe
trecut de la Congresul al IX- Hunedoara să devină cel adevărata egalitate in drep
lea al P.C.R., industria hu- mai mare producător de e- turi".
nedoreană a înregistrat rit nergie electrică din ţară -— După Congresul al IX-lea Paralel ou secerişul griu nă, aşa că, în prezent, toa cei mai harnici numărîn-
muri fără precedent. Potrivit întreprinderile de lianţi şi aî P.C.R., - secretarul general lui, balotatul şi transportul tă suprafaţa este ocupată du-se Matea Ştefan, Oprea-
strategiei partidului nostru de materiale de construcţii al partidului a vizitat de paielor, pregătirea terenu cu culturi. în fiecare zi na Posolea, Maria şi Petru
de a dezvolta armonios, e- Deva, care au adus noi in mai multe ori judeţul Hune lui şi însămînţarea cultu vin la lucru în grădină 15 Georgescu, Ioan Dănciu-
chilibrat, toate zonele geo dustrii şi noi profesii alături doara, recomandînd de fie rilor duble, în Consiliul femei, adică cele din echi lescu şi alţii. Am avut un
grafice ale ţării şi toate ra de cele tradiţionale. care dată noi direcţii de unic agroindustrial Orăştie pa permanentă, care mun singur caz de întârziere a
murile principale ale econo dezvoltare a economiei. Din eforturile cooperatorilor, cesc cu hărnicie şi con efectuării praşilelor —
miei naţionale, şi în judeţul iniţiativa şi la indicaţia sa mecanizatorilor şi specia ştiinciozitate. Ionel Boşorogan —, dar
Hunedoara s-au investit, în expresă au fost construite, liştilor sînt concentrate şi La C.A.P. Qrăştioara de pînă la urmă a ieşit şi el
acest scop, importante mij în ultimul deceniu, între la întreţinerea în cele mai Jos — cum ne spunea la sapă, Am început şi în
loace financiare. Ele au vi prinderile de tricotaje din bune condiţii a culturilor Petru Luca, inginerul şef treţinerea porumbului se
zat deopotrivă extinderea şi Hunedoara şi Petroşani, de prăşitoare, ca şi la recol al cooperativei agricole — mănat în cultură dublă,
modernizarea capacităţilor confecţii din Vulcan şi de tarea, transportul şi depo pe cele 68 ha cultivate cu înregistrîndu-se şi aici o
de producţie existente, dota încălţăminte din Hunedoara, zitarea furajelor. Pe su porumb s-au efectuat trei bună participare-.la mun
rea lor cu maşini, utilaje şi ţesătoria din Lupeni, care prafaţa cultivată cu sfeclă praşile mecanice, şi două că.
aparatură de mare produc au inclus în economia jude — 160 .ha — s-au efec mânu ale. La C.A.P. Orăştioara de
tivitate, dar mai ales con ţului nostru şi industria u- tuat două praştie mecanice — Praşilele s-au făcut Sus,; cum ne spunea Vio-
struirea unor noi şi impor şoară, cu toate avantajele şi manuale. La cartofi — la timp şi la nivel calita
tante obiective economice, care derivă de aici şi, în pri o suprafaţă de 220 ha — tiv superior — ne spunea TRAIAM BONDOR
atît în sectoarele prioritare mul rînd, cele ale ocupării s-au efectuat două rebilo- interlocutorul. Am reuşit
ale industriei judeţului — mi unui considerabil volum de •nări precum şi tratamen o bună mobilizare la mun
nerit, siderurgie şi energeti Relevînd justeţea politicii forţă de muncă feminină. tele pentru combaterea că a cooperatorilor, printre (Continuare în pag. a 2-a)
că —, cît şi în cele cu o partidului nostru de reparti Alături de dezvoltarea ra manei şi a • gîndacului din
pondere mai mică, sau în zare raţională a forţelor de ţională a forţelor de pro Colorado. La porumb —
altele nou apărute pe harta producţie în profil teritorial, ducţie în profil teritorial, o cultivat pe 1515 ha —
economică hunedoreană. în tovarăşul Nicolae Ceauşescu altă dominantă a politicii s-au făcut toate lucrările
paralel cu modernizarea aprecia că: „Pe această ba partidului şi statului nostru de întreţinere necesare,
proceselor de producţie la ză au cunoscut şi vor cu o constituie, de 21 de ani culturile evoluează bine,
C.S. Hunedoara, construirea noaşte în continuare o pu încoace, accentuarea acţiu tarlalele sînt, în general,
noilor obiective de aici, ca ternică dezvoltare toate lo nii factorilor intensivi ai dez curate de buruieni. în cele
şi a celor de la C.S. „Victo calităţile patriei... Aceasta va voltării, care şi-au pus pu două grădini de legume —
ria" Călan, cu mecanizarea asigura condiţii tot mai bu ternic şi durabil amprenta de la Orăştie şi Beriu —
lucrărilor în unităţile indus-' ne de muncă, de viaţă, pen pe întreaga noastră viaţă se desfăşoară o activitate
triei carbonifere şi punerea tru toţi cetăţenii patriei economico-socială în „Epo plină de răspundere. Lidia
în valoare a zăcămintelor noastre; se realizează, în ca Nicolae Ceauşescu". De Manolescu, şefa fermei le
cuprifere şi complexe de la fapt, deplina egalitate în altfel, între obiectivele car gumicole a C A.P. Beriu,
:
Valea Morii Brad şi Coran- drepturi pentru toţi oamenii dinale ale noii etape de e- sublinia :
da-Certej, s-au înălţat Cen muncii, deoarece numai cînd — Am terminat recent
trala termoelectrică Mintia se asigură condiţii de mun (Continuare în pag. a 2-a) cultivarea verzei de toam
Valorificarea rezervelor de potenţial uman şi tehnic -
cale sigură pentru creşterea nivelului producţiei
Volumul producţiei, do utilizare intensivă a cup din adunarea generală, pre sum specific, pentru anul
tarea tehnică şi numărul . toarelor â crescut cu ' 17 cum şi în discuţiile' purtate în curs este prevăzută o
personalului muncitor con kg/mc volum, util şi zi ca cu mai mulţi'. interlocutori, . substanţială reducere a
feră secţiei cocsificare sta lendaristică, cheltuielile de la locurile lor de muncă, acestora faţă de 1985",
tutul de secţie de bază a producţie la efort propriu am remarcat preocuparea „Ne cunoaştem şi recu
uzinei nr. 1 — cocsochimi- s-au redus cu 32,3 lei/tonă, tuturor pentru înlăturarea noaştem propriile lipsuri
că, din cadrul Combinatu productivitatea muncii a lipsurilor care mai există, care se mai manifestă în
lui siderurgic Hunedoara. fost realizată în procent pentru continua creştere munca noastră — a adău
Sînt mîndri oamenii mun de. 102,64 la sută, iar re- a calităţii producţiei de gat Andrei Petresc, secre
cii din secţia cocsificare de tarul comitetului de partid
făptui că, în întregul com al uzinei nr. 1. Sînt unele
binat, ei sînt cunoscuţi ca CINCINALUL VIII - DEZVOLTAM INTENSIVA ' cazuri — rare, e drept,
„obişnuiţi" ai podiumului Tnag to tehnic -Vncductutitate im£tă dar încă există — în care
de premiere. în întrecerea nerespectarea disciplinei
socialistă ce se desfăşoară tehnologice şi a muncii du
în fiecare an între secţiile, tribuţia medie — 108,8 la cocs, la nivelul cerut de ce la deversări ale cocsu
şi uzinele C.S. Hunedoara. sută. Pentru aportul la ob sarcinile mobilizatoare ce lui incandescent pe lingă
secţia
întreprinderea
de
tricotaje
Prestigiul de care se bucu ţinerea acestor succese au le revin. vagoane, mai lasă de dorit schimbul C. Maistrul de schimb Hunedoara, Micloşoni şi tricotat,
trico-
Ionel
ră colectivul primei cocse- fost evidenţiaţi Petru Săl- „Calitatea cocsului ră- operaţiile de curăţare şi e- teza Tatiana Enache verifică funcţionarea maşinilor din
rii moderne din ţara noas cuceanu, Emil Bota, yasile mîne o problemă de per tanşeizare ale uşilor cup dotare.
tră rezultă, în primul rînd, Voicu, Mihai Hărăguş, Va manentă şi maximă impor toarelor. Cele patru orga Foto N. GHEORGHIU
din rezultatele obţinute în lentin Radu, din schimbul tanţă pentru fiecare mem nizaţii de partid, şapte
producţie lună de lună. A, Ioan Gapşa, Dumitru bru al colectivului nostim grupe sindicale şi patru
Bucla, Matei Szanto, Ioan — remarca ing. Emeric Ka-
La adunarea oamenilor Mirt an, Iozsef Balog, din organizaţii de tineret dis
muncii, care a avut loc în schimbul B, Vasile Boşca, ba, şeful secţiei cocsifica pun de capacitatea de ac IN ZIARUL DE ASTĂZI :
chiar ziua documentării Smarandache Haralambie, re. Atingerea nivelului ţiune care să conducă la
noastre (15 iulie a.c.), coc- Vasile Ştefăniţă, Horia Je prescris pentru indicatorii înlăturarea tuturor lipsuri • Activul de partid — mai eficient implicat în
sarii hunedoreni s-au pre lea, Carol Szas, din schim de calitate a cocsului — lor manifestate. Mai sînt rezolvarea cerinţelor producţiei • U.U.M.R.
zentat cu un frumos bu bul C, Danii Grafenstein, rezistenţă mecanică, roa- multe de făcut pentru ra
chet de realizări: după şase dere, umiditate, cenuşă, pida integrare a tinerilor Crişcior. Mai buna organizare a muncii —
luni din acest prim an al Iosif Vaida, Cornel Farcaş, sulf — este condiţionată absolvenţi de liceu şi şcoa sporuri însemnate de producţie • Cum se
cincinalului 1986—1990, la Viirgil Brizadea, Gheorghe de mai mulţi factori, cum lă profesională, pentru uti poate permanentiza activitatea tuturor echi
producţia %îe cocs metalur Nicolae, din schimbul D, ar fi calitatea cărbunilor, lizarea optimă a capacită- pelor — o experienţă ce trebuie generalizată
gic s-a obţinut un plus alţi mecanici, dozatori, pre consumurile de energie şi
faţă de prevederi de 10 100 paratori, încălzitori, zidari, combustibil ş.a. Subliniez MIRCEA DIACONU • O stagiune cu majore implicaţii educaţio
tone, la cocs mărunt — concasorişti. că, în ceea ce priveşte nale • Album de vacanţă.
plus 9 860 tone, indicele de în timpul dezbaterilor principalele norme de con (Continuare în pag. a 2-a)
