Page 73 - Drumul_socialismului_1986_07
        P. 73
     21_ de ani de la Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român din iulie 1965
           PARTIDUL • CEAUŞESCU • ROMÂNIA
                                                                                                         CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
                                    PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-Vfl!
                                                                                             Duminică, muncă rodnică la seceriş
                                                                             KJUtTUL MUUiDOIRAC    pe ogoarele comunei Geoagiu
            s w i L is it n i                                                              bună   pentru   munca   în   de  umiditate  în  boabe  era   cra  la  recoltat,  în  schimb
                                                                                             Duminică,  vremea  a  fost
                                                                                                                                             nu
                                                                                                                       prea
                                                                                                                            mare.
                                                                                                                                   „Aceasta
                                                                                                   Lucrătorii
                                                                                                             ogoarelor
                                                                                            cîmp.
                                                                                                                                                                 transportul
                                                                                                                                                              şi
                                                                                                                                                     balotatul
                                                                                                                                                 la
                                                                                            din   cele   trei   cooperative   înseamnă   că   formaţia   de   s-a  muncit  cu  forţe  sporite
                                                                                                                       combine  a  rămas,  în  aş
                                                                                                                                                 paielor  din  cîmp,  la  ara
               ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAIXi HUNEDOARA AL P C.                            agricole  din  comuna  Geoa-   teptare,   la   marginea   la  tul   şi   pregătitul   tere
                                                                                                                                                         pentru
                                                                                                                                                                  semănat,
               Şl AL C  O  N  S I L I U  L U  I   P O  P U  L A R    J   U    P E T E   A   A l  giu  au  muncit  la  secerat,   nurilor  —  ţinea  să  preci  nului   tarlaua   „Izvoare"   au
                                                                                                                                     Virgil
                                                                                                                                                 în
                                                                                                                                            Tu-
                                                                                                                            inginerul
                                                                                               balotatul
                                                                                                                       zeze
                                                                                            la
                                                                                                            transportul
                                                                                                        şi
                                                                                            paielor   şi   la   pregătirea   dan,   directorul   S.M.A.   fost   concentrate   la   lucru
                                                                                            patului   germinativ   în   ve  Geoagiu.  Cele  cinci  „Glo  patru   prese   de   balotat.
              Anul XXXVIII, nr. 8 920     MARŢI, 22 IULIE 1986       4 pagini — 50 bani     derea   însămînfării   cultu  rii"  au  fost  dirijate  ope  Mecanizatorii   Inel   Aron.
                                                                                            rilor duble.               rativ   spre   C.A.P.   Romo-   Trăian  Giurgiu,  Ioan  Dan-
                                                                                             La  C.A.P.  Geoagiu  a  mai   şel,   unde   condiţiile   erau   dea şi Ioan Rusu’au mun.
                                                                                            rămas  de  secerat  griul  de   propice   pentru   seceriş   şi   MIRCEA LEPADATU
                                                                                            pe  loturile  semincere.  Du
              Politica  permanentei  stări                                                  minică   nu   s-a   recoltat   unde  s-a  muncit  cu  spor   (Continuare în pag. a 2-a)
                                                                                                                       pînă după-amiaza tîrziu".
                                                                                            aici, dCoarcce procentul
                                                                                                                               Dacă nu s-a putut lu
                de sănătate a poporului
             In  programul-directivă  de   piilor şi a familiilor cu mulţi   rială  şi  financiară  a  fami
           creştere  a  nivelului  de  trai   copii,  astfel  încît  în  1990   liilor  cu  copil,  un   sistem  de
                                                                               v
           şi  ridicare  a  calităţii  vie  populaţia  României  să  ajun  asistenţă   medical-sanitară
           ţii,  partidul  pune  un  accent   gă  Ia  cel  puţin  25  000  000   capabil  să  menţină  popu
           deosebit  pe  asigurarea  u-   de  locuitori",  Nobilului  scop   laţia  ţării  într-o  permanen
           nei  permanente  stări  de  să  al  creşterii  numerice  a  na  tă  stare  de  sănătate,  iată
           nătate  a  populaţiei  ţării,  pe   ţiunii   noastre,  partidul  i-a   elementele   definitorii   prin
           menţinerea   tinereţii   şi   vi-   subordonat   politica   sa   în   care  s-a  împlinit  şi  conti
           qorii  naţiunii  noastre  socia  domeniul sănătăţii ca şi în  nuă  să  se  împlinească  pre
           liste.                                                viziunea   din   Programul
             Inspirat  de  gîndirea  pro                        partidului,   program-emanaţie
           fund  umanistă  a  secreta                           a  Congresului  al  Xl-lea  al
           rului  general  al  partidului,                       partidului,   program   definit
           tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu,                        în   anii   „Epocii   Nicolae
           programul   se   înfăptuieşte                         Ceauşescu".
           cu  consecvenţă  în  toate  e-                          în  toţi  anii  ce  au  urmat
           lementele  sale.  în  toţi  anii                      Congresului   al   IX-lea   al
           care  au  urmat  celui  de-al                         partidului,  judeţul  Hunedoa
           IX-lea  Congres  al  partidu                         ra  s-a  integrat  armonios  şf
           lui,  consolidarea  bazei  ma                        din  acest  punct  de"  vedere,
           teriale  a  activităţii  de  să                      efortului  general  de  ridicare                                - , (ţrs* ■ V • ■ > s ' *   -- : *» y - ■   >
           nătate  s-a  bucurat  din  par                       a  României  pe  noi  înălţimi
           tea  partidului  şi  statului  de                     ale  progresului  şi  civiliza
           o   atenţie   prioritară,   fiind   cel  al  creşterii  nivelului  de   ţiei.   Faţă   de   anul   1965   C.A.I*.   Cigmiiu.   Dumi
           susţinută  printr-un  generos   trai  şi  ridicării  calităţii  vie  populaţia  sa  a  crescut  cu   nicii,   combinele   nu   lu  CINCINALUL VIII DEZVOLTARE INTENSIVÂ-,
           program  de  investiţii.  Re  ţii.   Sănătatea   şi   vigoarea   circa  86  000  de  locuitori.  în   crat din plin la grîu.
           zultatul  firesc  a  fost  creş  naţiunii  au  stat  şi  stau  ne-   această  creştere,  sporul  na        iThcgtei tehnic •’PncducUiMate înaltă
           terea  numerică  şi  calitativă   slă’bit  în  atenţia  partidului,   tural  reprezintă  4,2  la  1000
           a populaţiei ţării.                                   de  locuitori,  faţă  de  3,6  la
                                      a  secretarului  său  general,
             în   Programul   Partidului   tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu.   mie  în  1965.  De  asemenea,             Reducerea costurilor de producţie—
           Comunist  Român  de  făuri  De  21  de  ani  sîntem  mar  natalitatea  a  crescut  de  la   ÎN ZIARUL DE AZI t
           re   a   societăţii   socialiste   torii  împlinirii,  cuvînt  cu  cu-   12,9  la  mie  în  1965,  la  15
           multilateral   dezvoltate   şi                        la  mie  la  finele  anului  1985.   •  Etapa  judeţeană  a  ac  criteriu esenţial al eficientei
           înaintare  a  României  spre   vînt,   a   prevederilor   din   în aceeaşi perioadă, mortali-  ţiunii  naţionale  „Tot
                                                                                               înainte"
           comunism  se  prevede:  „Se   Program  în  acest  domeniu,                        •  Divizionarele  B  au  în
           va  aplica  cu  consecvenţă   încurajarea   printr-un   întreg                      ceput  pregătirile  pen  Actuala   etapă   de   dez  consumatoare  de  metal  —
           o  politică  de  sporire  a  na  sistem  de  legi  a  creşterii                    tru noul campionat      voltare   economico-socială   prin   specificul   producţiei
           talităţii, de ajutorare a co  natalităţii, sprijinirea mate  (Continuare în pag. a 2-a)                   a  patriei  impune  în  tonte   sortimentale  pe  •  care  o
                                                                                                                       întreprinderile,  ca  şi  în  ac  realizăm'  ---,  ne  preocupăm
                                                                                                                       tivitatea   de   investiţii,   de  înnoirea  şi  reproiectarea
                                                                                                                       transporturi   şi   circulaţia   unor  repere,  îndeosebi  ma
             «ş...... •   p . :...................... -   ;
                                                                                                                       mărfurilor,   măsuri   şi   ac  triţe  şi  S.D.V.-uri,'  de  per
                        Ritm şi calitate în realizarea                                                                 ţiuni  ferme  pentru  creşte  fecţionarea   tehnologiilor   de
                                                                                                                       rea   eficienţei,   în   concor  lucru  şi  promovarea  altora
                            INVESTIŢIILOR                                                                              danţă   cu   cerinţele   noului   noi,  de  mare  productivita
                                                                                                                       mecanism   economico-finan-   te,  cum  ar  fi,  spre  exem
                                                                                                                       ciar,  ale  autocondueerii  şi   plu,  cele  de  forjare  în  ma
                                    11
                                                                                                                                     muncitoreşti.
                   Pe „schelele  siderurgiei                                                                           autogestiunii  de   sarcinile   ce   triţe.  multiple  şi  forjare  de
                                                                                                                                                              înlocuirea
                                                                                                                                                          de
                                                                                                                                                                        u-
                                                                                                                       Conştienţi
                                                                                                                                                  precizie,
                                                                                                                       le  revin  în  acest  domeniu,   nor  materiale  deficitare  sau
                 hunedorene—ritmuri înalte,                                                                            de   posibilităţile   existente   din  import  cu  altele  indi
                                                                                                                       în  întreprindere  şi  de  ne
                                                                                                                                                            aceleaşi
                                                                                                                                                  gene,
                                                                                                                                                        cu
                                                                                                                                                                    perfor
                                                                                                                       cesitatea   îndeplinirii   preve  manţe   tehnico-ealitative.   Şi
                     rezultate la... înălţime!                                                                         derilor   în   condiţiile   unei   putem  spune  că  rezultatele
                                                                                                                       calităţi   superioare   a   pro  sînt  din  zi  în  zi  inai  bune,
                                                                                                                       duselor   şi   eficionţe   ridi  la   nivelul   competenţei   şi
                                                                                                                       cate   a   întregii   activităţi   hărniciei oamenilor noştri.
               Interviu cu ALEXANDRU CIOROGARU, directorul
                            I.A.C.R.S. Hunedoara                                                                       productive,   oamenii   muncii   Insistînd,   în   continuare,
                                                                                                                       do  la.  I.  M.  Orăştic  acţio  pe   necesitatea   reducerii
                                                                                                                       nează  consecvent  şi  dina  cheltuielilor   materiale,   în
             —  De  36  de  ani,  între  ţară,   întreprinderea   noastră                                             mic,  în  spiritul  orientărilor   deosebi  a  metalului,  ingi
           prinderea  antrepriză  pentru   a   cunoscut   o   ascensiune                                               date  de  conducerea  parti  nera  Ana  Brala,  responsa
           construcţii  şi  reparaţii  si  rapidă  ;  începînd  cu  anul                                              dului,  pentru  reducerea  sis  bil  pu  consumurile  specifi
           derurgice   Hunedoara   este   1965,  bornă  de  aur  a  celei                                              tematică   a   costurilor   de   ce,   aprecia   măsura   urmă
           prezentă  în  mod  permanent   mai  fertile  epoci  din  isto                                              producţie,  pc  multiple  căi,   ririi   consumurilor   pc   ti
           pe   coordonatele   metalului   ria   ţării   noastre,   „Epoca                                             prin  măsuri  şi  acţiuni  spe  puri  de  maşini,  pe  repere
           liunedorcan  —  mai  precis,   Nicolae   Ceauşescu".   Prin                                                 cifice.                    şi  sortimente,  ceea  ce  per
           chiar   la   „matca"   acestei   politica   de   dezvoltare   şi                                              —    Principalele   direcţii   mite   cunoaşterea   permanen
           materii...  Cum  ar  putea  fi   înnoire   continuă   a   side                                             în  care  ne  concentrăm  c-   tă  a  nivelurilor  de  con
           caracterizat  bilanţul  gene  rurgiei,   iniţiată   şi   promo                                            forturîle   în   vederea   redu  sum,   putîndu-se   interveni
           ral  al  activităţii,  tovarăşe   vată  cu  consecvenţă  "  de                                              cerii  costurilor  dc  produc  atunci  şi  acolo  unde  este
           ing.   Alexandru   Ciorogaru.   secretarul  general  al  parti                                             ţie   —   sublinia   leronîm   cazul.  Se  realizează  astfel
           director al acestei unităţi ?  dului,   tovarăşul   Nicolae                                                 Ilie,  inginer  şef  cu  dezvol  o  normare  analitică  a  tu
             —    Creşterile   înregistrate   Ceauşescu,  colectivului  nos                                           tarea   —   sînt   diminuarea   turor   consumurilor   speci
           pe  toate  planurile  de  către   tru  de  muncă  i  s-au  încre                                           cheltuielilor   materiale   şi   fice,  se  întocmesc  nomen
           colectivul  nostru  de  mun  dinţat   sarcini   deosebite.                                                 de   transport,   valorificarea   clatoare   în   baza   tehnolo
           că,   obiectivele   siderurgice   Construind  din  plin  pentru                                             superioară  a  resurselor  ma  giilor  aplicate,  care  se  re
           construite  şi  puse  în  func  siderurgia   românească,   am                                              teriale   şi   energetice   dis-   vizuiesc   anual,   în   funcţie
           ţiune  sînt  —  datorită  mul  înregistrat,  la  rîmdul  nos                                             ,  ponibile  —  inclusiv  a  celor   de  perfecţionarea,  de  mo
           titudinii   .   şi   complexităţii   tru,   o   adevărată   revoluţie                                       rcfolosibile   —,   Utilizarea   dernizarea   tehnologiilor   de
           lor  —  imposibil  de  rele  în  tehnologiile  de  construc                                               intensivă  a  capacităţilor  de   execuţie.'   „Prin   înfiinţa
           vat   în   cîteva   fraze.   Insă   ţii  şi,  ceea  ce  este  foarte   întreprinderea   de   tricotaje   Hunedoara,   secţia   confecţii.   producţie,   ridicarea   nivelu  rea, în cadrul unităţii
           putem    afirma    lapidar.:   important, în conştiinţa oa-  Cîteva   nume   —   Aurelia   Kîzu,   Elena   lîuric,   Marla   Ostric   —   lui   tehnic   şi   calitativ   al
           nu-i  puţin  ce-aan  făcut,  e                          ale   celor   care   prin   strădanie   au   situat   mereu   între   frun  produselor  pe  care  le  exe  DUMITRU GHEONEA
           mult ce ne-a mai rămas            MARIN NEGOITÂ         taşe   formaţia   de   la   agregatul   2,   condusă   de   ajutorul   de   cutăm  în  întreprindere.  Ţi-
                  . de făcut. La fel ca toate                      maistru Valeria Iile.      Foto N. GHEORGHIU        nînd  cont  de  faptul  că  u->
                  unităţile economico din  (Continuare în pag. a 2-a)                                                  nitateu noastră este mare   (Continuare în pag. a 2-a)





