Page 79 - Drumul_socialismului_1986_07
        P. 79
     IR. 8 921 • MIERCURI, 23 IULIE 1986                                                                                                                                    Pag. 3
                                                                                                                             iCfcW
                  Cum se poate permanentiza activitatea tuturor                                                  O  stagiune  cu  majore
                  echipelor-o experienţă ce trebuie generalizată
   VIZIUNE                                                                                                     implicaţii educaţionale
                                                                                                   Final   de   stagiune   Ia   birii"  de  Nicolae  D.  Niţă.   goste  peniiu  pâmintul  pa
                                 IN M  U  N  I C  I P  I U  L     H  U  N  E  D  O  A  R  A      Teatrul   de   stat   „Valea   „Dănilă  Prepeleac  ",  drama  triei.  respectul  pentru  mun
  rnal                                                                                           Jiului"   Petroşani.   Poate   tizare   după   Ion   Creangă,   ca  cinstită,  satirizarea  unor
  ţea noastră —   —   Una  dintre  preocupă  ţiile   controlului   oamenilor   Pîţan,  de  Mihai  Gorchi  de   cea  mai  densă  din  punct   de   C.   Paiu,   „Cocoşeiul   /efecte.   de   comportament
  ea e  p  o  c  i  i     rile  noastre  majore  este  şi   muncii,   răspunderile   celor   la  I.G.C.L.,  de  pensionarii   de  vedere  al  opţiunii  reper
  iscu. Emlsiu-   aceea  de  îmbunătăţire  con                                                                             neascultător"   de   Ion   Lu  în societate.
  icurs. '                                 controlaţi   în   a   soluţiona   Iosif   Ilea,   Ioan   Moisescu.   toriale,   exigen'elor   educa  cian  ş.a.  A  fost  valorifi  Urmărind   diversitatea   te-
  pă reprezcn*   tinuă   a   activităţii   tuturor   sesizările,   propunerile,   ob  Aristică   Văduva   şi   alţii.   ţionale  puse  în  faţa  sluji  cată,  de  asemenea,  scenic,
  a municipiului   echipelor   de   control   al   servaţiile  făcute  cu  ocazia   Este   lăudabilă   perseveren  torilor  scenei  de  Congresul     matică  a  repertoriului,  în
  jştl şl alo ju-                                                                                                           piesa  „Iorgovan,  fiul  mun-   tregul  colectiv  artistic,  ce
  f Cluj, Dîmbo-   oamenilor  muncii  —  sub  controalelor  în  domenii  de   ţa   cu   care   urmăresc   ca   al   XIIT-lea   ai   partidului,   ţiloi"  de  Nicolae  Gherghc,   lelalte   compartimente   ale
  Vîlcea        linia   tovarăşul   Eugen   A-   mare   însemnătate   publică   toate   constatările   lor   nu   exigenţe   pe   măsura   celei   actor în teatrul nostru.  teatrului   au   depus   efor
  rnal          vram,   secretar  al  Comite  —  de  la  comerţ,  prestări   numai  să  fie  luate  în  sea  mai   rodnice   perioade   din          turi  susţinute  pentru  ea,  nu
  erea progra-  tului   municipal   de   partid,   servicii,  la  .ocrotirea  sănă  mă,  ci  să  se  soluţioneze   istoria,   patriei   —   ..Epoca
                preşedintele  Consiliului  mu  tăţii,   întreţinerea   fondului   operativ,  în  folosul  cetăţe  Nicolae Ceauşescu".                numai  din  punct  de  vedere
                nicipal  Hunedoara  al  Fron  locativ,   mai   buna   gospo  nilor.  De  asemenea,  mem  „Atmosfera  de  efo;  t  ce  a   LA TEATRUL   al  conţinutului,  ci  şi  caii-;
                tului  Democraţiei  şi  Uni  dărire  a  municipiului,  pro  brii  acestor  bune  şi  active   caracterizat   activitatea   co      tativ  să  sporească  produc
                tăţii   Socialiste.   Aceasta   tecţia   mediului   înconjură  echipe  nu  se  limitează  la   muniştilor,   a   întregului   DE STAT   ţia  artistică,  dovadă  a  unei
                deoarece  sîntem  pe  deplin   tor,   păstrarea   ordinii   şi   a  efectua  doar  un  control   personal  muncitor  din  insti  „VALEA   certe   maturităţi   profesio
                conştienţi   că   în   procesul   liniştii   publice,   a   reguli  pe   lună,   activitatea   lor   tuţia   noastră   în   actuala   nale.
                vast  şi.  amplu  .  al  perfecţio  lor  de  igienă,  curăţenie  şi   fiind   permanentă,   eficien  stagiune,  ne  relata  directo  JIULUI"  Noua   stagiune,   gîndită
                nării   conducerii  vieţii  so  altele.              tă.                        rul  teatrului,  actorul  Mihai                      în   limitele   -aceloraşi   exi
                ciale  s-a  întărit  şi  se  întă  —  Aş  spune  că  din  a-   —   Altfel  ar  însemna  să
  ;ti  I:  G,00  Râ                                                                             Clita,  credem  că  a  dat  roa                     genţe   şi   implicaţii   educa
  ul   dimineţii   1   reşte   continuu   rolul   con  ceste   dialoguri   am   avut   ne   pierdem   vremea   —   dele  aşteptate.  Piesele  in    ţionale,  va  cuprinde,  printre
  medicului;   6,30   trolului   oamenilor   muncii,   mult  de  cîştigat  şi  noi  cei   spunea   Constantin   Mitrică.    In   cadrul   amplelor  mani
  ;   7,00 Kadio-  caracterul   larg   democratic   oare   îndrumăm   activitatea   Tovarăşii  mei  de  muncă  de   cluse  în  repertoriu  aparţin   -  festări   omagiale   dedicate   altele,  piesa  lui  I.  D.  Sîrbu
   Azl,   în   ţara;                                                                             în   majoritatea   lor,   dra                       „Sîmbăta   amăgirilor",   îh
  [a   presei;   8,10   al   acestui   mecanism   de   echipelor  de  control  al  oa  la   atelierul   aer-gaz   ne-au   gloriosului  jubileu  al  parti  premieră   pe   ţară,   „Timp
  elodlilor;   9,00   autocontrol,   propriu   socie  menilor  muncii  —  comple  încredinţat   mandatul,   ne-au   maturgiei   româneştii   Adre-   dului,   teatrul   minerilor   a
  i   ştiri;   9,05   tăţii  noastre  —  aşa  cum  s-a   ta  tovarăşa  Elena  Mîneran,   acordat   încrederea   lor.   Şi   sîndu-se   diverselor   catego  pregătit  şi  prezentat  publi  în  doi"  de  D.  R.  Popescu,
     ascultători-                                                                                rii   de   vîrste,   acestea   au                    minispectacole   prezentate
  uletin   de   ştiri;   subliniat  şi  la  Consfătuirea   secretar  al  consiliului  mu  noi   trebuie   să   răspundem   sporit   în   efecte   educaţio  cului  spectator  piesa  „Va
  jtl   şi   iorma(il   pe   ţară   a   reprezentanţilor   nicipal al sindicatelor. Ast-  bine misiunii încredinţate.      liza   cu   fluturi"   de   Iosif   la  sălile  de  apel  ale  între
  e  la  sate;  10,45   controlului  oamenilor  mun                    —  La  magazinul  alimen  nale.   Pot   fi   menţionate;                     prinderilor   miniere,   spee*
    11,00   Buletin   cii.  Pot  să  afirm  că  în                    tar  cu  autoservire  nr.  110,   „Timp  în  doi"  de  Dumitru   Naghiu,  inspirată  din  viaţa   tacole-lectură   pentru   elevi,'
  11,05   Litera   şi                                                                                                      şi   lupta   comuniştilor,   a
  11  ;  11,25  Clntec   municipiul   nostru,   conco  Controlul  oamenilor   pe  care-1  avem  în  răspun  Radu  Popescu,  „Autorul  e             corelate  cu  programa  şco
  imenii   zilelor   mitent  .  cu  întărirea,  forme  muncii — concret,   dere  —  arăta  electricianul   în   sală"   de   Ion   Băieşu,   prezentat   numeroase   reci-   lară.   O   stagiune   care   să
  uzică   uşoară   ;   lor   controlului   pe   linie                 Vasile   Pîţan,   facem   con  „Excursia"  de  Th.  Mănescu,   talurPde poezie patriotică".
  tin   de   ştiri   ;   de  partid  şi  de  stat,  s-a   exigent, eficient  troale   cu   regularitate.   A                                          ofere   noi   posibilităţi   de
  dl  corale  ;  12,35                                                                           „Moartea   unui   artist"   de   Prin   repertoriul   abordat
  ipremă,   Româ  perfecţionat   continuu   şi                       trebuit   să   ne   impunem                                                     afirmare   teatrului   mineri
  nie   de   versuri;   controlul   exercitat   de   oa              punctul  de  vedere  la  con  Horia   Lovinescu,   „Idolul   s-a   urmărit   dezvoltarea  u-   lor   între   instituţiile   de
  omoara   folclo-   menii  muncii.  La  buna  lui   fel,   pc   baza   sugestiilor   ducerea   I.C.S.M.A.   pentru   şî^fon  Anapoda"  de  G.  M.   nor   puternice   sentimente
  i  De  la  l  la  3;   desfăşurare   sînt   antrenaţi   primite  am  dirijat  mai  sis  a  igieniza  unitatea,  a  in  Zamfirescu   ş.a.   şi   numai   patriotice,   îndeosebi   în   profil din ţară.   ;
  iremieră   radio-   muncitori   fruntaşi,   cadre   tematic   controalele   spre   troduce   mai   multă   ordine                                                           I
  Miori(a;   16,00                                                                               pentru copii ; „Puterea iu  rîndul tinerelului, de dra         B. CĂTĂLIN
   ;  16,15  Publi-   cu   funcţii   de   răspundere,   domenii   de   mare   interes   şi disciplină. Şi am reuşit.
  0   Moment   fol-   specialişti,   gospodine,   pen  cetăţenesc  :  cantine,  micro-   —   La  început  lucrătorii
  00   Buletin   de   sionari  —  prin  toate  ac  cantine,  bufete  de  incintă,   din   unităţile   pe   care   le
  5    coordonate   ţiunile   lor   unmărindu-se   unităţi   de   alimentaţie   pu  avem  în  răspundere  pentru                                          • Tabăra, republicană
  ;  17 Muzică                                                                                                                                              „Start şpre viitor" îşi
   17,* inteze   îmbunătăţirea   ‘continuă   a   blică,  creşe,  grădiniţe,  că  a  le  controla  ne  priveau
  sloglv- ,   18,00  muncii  In  cele  mai  diver  mine   pentru   nefamilişti,   ca  şi  cum  nc-am  amesteca                                     primeşte,   tot   în   această
      * Buletin de   se  domenii  de  interes  ob  pieţe,  farmacii.  Am  urmă  în  treburile  lor  —  conti                                     săptămînă,  şi  tot  la  Cluj-
     Revista inter-   ştesc.   Cu   activitate   bună,   rit   şi   am   intervenit   ca   nua  Ion  Ciopleanu,  respon                            Napoca,  beneficiarii  —  pe
     idio; * Muzică,         cu  rezolvări  ■  propunerile,  observaţiile  fă  sabilul   unei   alte   echipe.                                     cei  mai  buni  pionieri  din
     muzică; 20,00   permanentă,
     20,30 Agrlcul-   operative   ale   neajunsuri  cute  de  echipele  de  con  Le-am  dovedit  că  nu  avem   ® Din nou, loc fruntaş   generoasa   emblemă   „în  cercurile   tehnico-aplica-
     ,06 ta sugestia   lor  constatate.  pe  teren  se   trol  să  .  fie  imediat  luate   alt   interes   decît   de   a-i   pc ţară. După' premiile   epoca  de  aur  muncim  şi  tive.   Echipajul   reprezen
       O zi intr-o   înscriu   cele   mai   multe   în   dezbaterea   factorilor   ajuta  în  munca  lor,  pentru   II şi III pe ţară, cuce  învăţăm,   cutezători:   spre   tativ  al  judeţului,  .Hune
    Uojurnal; 23,00
     etic ; 23,10 Pu-   echipe  de  la  C.  S.  Hune  răspunzători-,  să  -  li  se  asi  a  servi  cit  mai  bine  cetă  rite în această vacanţă ‘   comunism   înaintăm".   —  doara  estş  format  •  din
   23,55—21,00 Bu-  doara,   I.A.C.R.S.   Hune  gure  curs  favorabil  de  re  ţenii,   pentru   a   preveni   de pionierii hunedoreni în  îşi deschide, in. această  Diana  ■  Moraru  (pictură),
                doara,  de  la  poştă,  filiala   zolvare.           eventualele   abateri   de   la   întrecerile  republicane  (de  săptămînă,  porţile  în  mu-  Vasile   Top   (construcţii
                Băncii  Naţionale,  din  car  Am  văzut  la  lucru,  pe   respectarea   regulilor   de   automodele   şi'   pregătire   nicipiul   -Gluj-Napoca.   Ju-  radio),  Robert  Papal  (ae-
                tiere.                     teren,   multe   echipe   de   comerţ,  a  contribui  şi  pe   pentru  apărarea  patriei),'  cicţuil  Hunedoara  va  fi  re-  rpmodele),   Lucian-   Piţu
                  —   Continuând  ideea  —   control  al  oamenilor  mun  această  cale  ,  ,1a  îmbunătă  un.nou  loc  fruntaş.a  fost  prezentat  în  forumul  na-  (navomodele),   Ciaudiu
                arăta   tovarăşul   Gheorghe   cii.  Se  cuvine  să  fa<$eni   ţirea ' activităţii..  atribuit   purtătorilor   era-   ţional   de   pionierii   Lote-  Moldovan  (carturi).  -  toţi
                Dârle,  preşedintele  .  consi  -cîteva  precizări  :  în  dome  Am  consemnat  multe  a-   vatelor roşii, cu tricolor dana Balabuc, Fiilop Mi-  din   Deva,   Diarra   Bre-
                liului   municipal   al   sindi  niile  de  larg  interes  cetă  semenea   păreri.   Este   bine   din   judeţul   nostru.   Este  „haly  (Deva)/  Râul  Băgă-   teanu   (radiogoniometrie),
                catelor  —  aş  menţiona  uti  ţenesc   au   fost   repartizate   că   ele   au   acoperire   in   vorba  de  concursul  repu     Bianca  Olteanu  (radioelub)
                litatea   practică   a   consfă-                     fapte   prin   soluţionarea   la                      ceanu   (Hunedoara),   Cris-
  leherezada   (Pa-                        echipe  formate  din  oameni                            blican  „Cea  mai  bună  bază                    —  din  Haţeg,  Dan  Berbei-
  tîi   fericire   *   tutrilor  pe  care  le-am  or  de   specialitate,   cu   bună   faţa  locului,  .  în  unităţile   sportivă  şi  de  pregătire  a   tina  Dîrvan  (Orăştie),  An
   New  York  —   ganizat  periodic  şi  la  care                    supuse  controlului,  a  nere                        ca  Veturia  jianil  (Brad),   cu  (construcţii  radio)  Hu
   (Arta);   HU-                           experienţă  în  sectorul  res                          tineretului   pentru   apăra                    nedoara,   care   au‘   avut
  :   Preeria   (Mo-   au   participat   responsabilii   pectiv.   Este   cazul   echi  gulilor  care  mai  există.  Tot   rea  patriei",  unde  Şcoala   Iulian  Eliade  Mareş  (Că-   participări  şi  lucrări  va
  lallo   taxi   (Mo-   echipelor  de  control  al  oa  pelor  conduse  de  maistrul   atît  de  adevărat  este  însă   generală  nr.  1  Simeria  a   lan),   Viorica   Ster   (Ani-
  lespărţire   tem-   menilor  muncii,  unii  din  cocsar   Virgil   Bizadea,   de   că  nu  toate  echipele  dove  ocupat  locul  III  pe  ţară,   noasa),   Olaudiu   Tăşală   loroase   în   cercurile   de
  ;rlile   I-II   (Fla-   tre  membrii  acestora,  con  Gheorghe   Muntean   u   —   desc   răspunderea   cuvenită        (Răchitova)  şi  de  instruc  profil  din  şcoli  şi  case  ale
  nouălea   fecior   ducătorii   unităţilor   contro                în   exercitarea   atribuţiilor   obţinând  diploma  de  „Cen                 pionierilor   şi   şoimilor
  TROŞANl  :  Cîl-   late,  activişti  de  partid  şi   maistru   la   distilări   a   de   ce  le  revin.  De  aceea  tre  tru   fruntaş   în'activitatea   torul  U.T.C.  Giulia  Kore   patriei.  Participă  cu  de
  rîng);   Marele                         gudron,  de  lăcătuşul  Gheor                           de  P.T.A.P."  şi  un  pre  (Hunedoara).   Pînă   în   6   monstraţii   Viorel   Ceican,
  (7   N   'mbrie);   de  stat,  jurişti.  Cu  aceste   ghe  Odină,  de  luminatorul   buie  să  se  acţioneze  pentru     august,  cei  mai  buni  din
  Inte   iţă   (U-   prilejuri   s-au   purtat   dia  Constantin   Didea,   subingi-   activizarea   tuturor   echipe  miu.   O   contribuţie   în  Gabriel   Pelian   (aero-
  PENi   .   Ultimul   loguri   vii,   concrete,   s-au   nerul  Andrei  Piişok,  opera  lor,  a  membrilor  acestora,   semnată   la   obţinerea   a-  tre   pionierii   hunedoreni   modele),   Radu   Todosin
  lultural);   VUL-   precizat mai bine atribu  torul   Constantin   Mitrică,   pentru  extinderea  şi  gene  cestui   succes   a   avut-o  vor   reprezenta   cu   cinste
  nărit   (Luceafă-                                                  ralizarea   experienţei   bune   prof. Mircea Sinescu.                         (automode.le)  —-  toţi  din
  EA  :  Fata  fără                       lăcătuşul  Stan  Aldea,  sub-   dobîndite  la  Hunedoara  în                     organizaţia   revoluţionară   Deva.
  eriile   I-II   (Mi-                    inginerul   Marin   Fazecaş,                                   <• Forumul naţional al   de  copii  din  judeţul  nos
  STRILA  :  Osta-   UN GEST PLIN          electricianul   Gheorghe   Pin-   exercitarea   controlului   oa  pionierilor — care poartă  tru.                  LUCIA LICIU
  CANI:   Furtuna                         ter,   muncitoarea   Ecaterina   menilor muncii.
  BRAD :   Ian        DE OMENIE            Gros, electricianul Vasile       GH. I. NEGREA
  ;steaua   roşie);   De  la  Sînziana  Francisc,
  ZA   :   Simfonia   domiciliată  în  Mediaş,  str.
     (Minerul)   ;   Dr.   Petru   Groza,   nr.   2,
  Se   Întorc   co  bloc  2,  apartament  24,  am  Muzeele-factori activi în formarea conştiinţei patriotice, revoluţionare
  la)  ;  Steaua  di-   primit  o  scrisoare  prin  care
  acăra);   GEOA-   transmite   mulţumiri   căldu  Prin   însăşi   menirea   lor   Pornind  de  la  astfel  de   ziţii  dintre  care  se  impun   de   istorie,   brigăzi   ştiinţi  Fără   îndoială,   majoritar
  Muşclietaril   în   roase  lucrătorilor  de  mili  de  păstrătoare  a  unor  ines  obiective   educaţionale   ma  a  fi  menţionate  cele  de  fice.  tea   manifestărilor   educai
  isa   de   cultură);   ţie  de  la  T.  F.  Simeria,   timabile   valori   materiale   jore,   lucrătorii   Muzeului   dicate  aniversării  a  65  de   Un  domeniu  de  bază  al   ţionale   realizate   de   către;
  .ebedcle   negre   pentru   gestul   plin   de   o-   ale  trecutului,  ca  şi  prin   judeţean,  ai  celorlalte  insti  ani  de  la  făurirea  P.C.R.,   activităţii  muzeelor  îl  con  muzee   cunosc   eficienta
  RAZI   :   Noctur-   menie   ce   l-au   făcut,   a-   multiplele   forme   de   acti  tuţii  de  profil  hunedorene   50  do  ani  de  la  procesul   stituie   cercetarea   ştiinţi  dorită  în  măsura  în  cara;
  ov  ;  CALAN  :   cordîndu-i   tot   ajutorul   de   vitate,   muzeele   hunedorene   şi-au   făcut   un   titlu   de   militanţilor   comunişti   şi   fică  propriu-zisă  care  con  dovedesc   deschidere   spre
  um   către   sine   care  avea  nevoie  pentru  a   se  înscriu  în  rîndul  princi  cinste  din  a  acţiona  în  di  antifascişti   de   la   Braşov,   duce  la  îmbogăţirea  cu  o-   diverse   categorii   socio-pro»
  ■uitară);   StME-   prinde  o  legătură  la  tre  palelor  instituţii  de  cultură   recţia  formării  omului  nou,   20  de  ani  de  la  istoricul   biecte   descoperite   a   pa  feşionale.   Pornind   de   alei
  emarea   mării                           cu   funcţii   formativ-infor-   maiterializînd   indicaţiile   de   Congres  al  IX-Iea  al  parti  trimoniului   muzeal,   fina-   se   cere   să   se   'acţioneze
  Mureşul);   1LIA:   nul  cu  care  trebuia  să  a-   malive.   „Acordînd   impor  inestimabilă   valoare   ale   dului,  40  de  ani  de  la  vic  lizîndu-se,  în  acelaşi  timp,   mai   insistent   pentru   a-
                jungă  acasă.  S.  F.  ne  rela
  ovityră   pentru   tează   că,   fiind   bolnavă,   tanţa   cuvenită   muncii   e-   secretarului   general   al   toria  istorică  a  popoarelor   prin  sesiuni  şi  simpozioa  tragerea  către  aceste  instig
  mina).                                                                                                                   ne   ştiinţifice.   în   această   tuţii   a   tinerilor   încadraţi'
                împreună   cu   fratele   său   ducaţionale   sub   diversele   partidului,   t o  v  a r ă ş u  l    asupra   Germaniei   fasciste,
                pe  care  l-a  cuprins  o  pa  ei  forme  —  patriotic-revo-   Nicolae  Ceauşescu,  cuprinse   de  la  instaurarea  primului   privinţă,   atît   simpozionul   în   producţie,   organizând
                ralizie,   se  deplasa  de  la   luţionară,   materialist-ştiin-   în   Raportul   prezentat   la   guvern   muneitoresc-ţără-   anual  al  muzeelor  cit  şi  cel   acţiuni  cultu  ral  -educative
                Petroşani  la  Simeria.  iar  de.  ţifică,   moral-cetăţenească,   Congresul   al   XIII-lea   a]   nesc  din  România,  „Iniţia  dedicat  împlinirii  a  30  de   cu  tematică  diversă  şi  a*
                aici  doreau  să  meargă  la   şi   estetică   —   ne   spu  partidului,   în   cuvântarea   tive  şi  acţiuni  de  pace  ale   ani  de  la  înfiinţarea  Par  decvată,   punând   accentul
                Mediaş.  Văzîndu-i  în  im  nea   tovarăşul   loachim   rostită  la  adunarea  solem-   României   socialiste,   ale   cului  Naţional  Retezat  s-au   pe  dezvoltarea  dragostei  şî
                posibilitatea  de  a  se  mişca   Lazăr,   directorul   Muzeului  ■  nă  dedicată  aniversării  a   t o  v  a r ă ş u  l u  i    Nicolae   impus  ca  acţiuni  de  înaltă,  ataşamentului   tineretului
                din  sala  de  aşteptare  spre   judeţean,   aceste   institu  65  de  ani  de  la  făurirea   Ceauşescu",  „Epoca  Nicolae   ţinută   ştiinţifică,   bucurîn-   faţă  de  valorile  istorice,  cul
  >zi:   vremea   se   tren,  cei  doi  lucrători  de   ţii   organizează   yn   număr   Partidului   Comunist   Ro  Ceauşescu  —  epoca  mariloi   du-se   de   participarea   a   turale   aflate   pe   teritoriul
  lătăţi   treptat.   miliţie,  fără  a  se  lăsa  ru  însemnat  de  manifestări  cu   mân.  Reţin  atenţia  acţiuni   transformări   .   revoluţiona-.   numeroşi  oameni  de  ştiinţă,   localităţilor  în  care  trăieş
  £i   variabil,   Lo-   gaţi,  le-au  sărit  imediat  în   un   bogat   conţinut   ştiinţi  organizate  atît  la  sediu  cîl   re".  cercetători,   muzeografi,   ar-   te  şi  îşi  desfăşoară  activi
  Sdea   ploi,   care                                                                                                                                 tatea.   mai   buna   valorifi
  şi   caracter   de   ajutor  şi  i-au  dus,  cu  ba  fic,   contribuind   la   impri  şi în judeţ.  Participarea   Muzeului'  hivişti   din   principalele
  isoţite   de   des-   gajele  respective,  în  vago  marea  în  rîndul  oamenilor   Pentru   atragerea   unui   ■   judeţean   la   activitatea   e-   centre  universitare  ale  ţă  care   a   patrimoniului   mu
  ;ctrice.   Vîntul   nul   cu   care   au   călătorit   muncii,   îndeosebi   a   tine  număr  mai  mare  de  vizi  ducaţională  s-a  realizat,  de   rii  şi  muzee  din  Bucureşti,   zeal hunedorean.
  moderat   din                                                                                                                                         Perioada   care   urmează
  paraturile   mini-   pînă   la   destinaţie.   Pentru   retului,   a   spiritului   mili  tatori,  muzeele  şi-au  spo  asemenea,   prin   modul   de   “Cluj-Napoca.   Alba   Iulia.
  cuprlnse   între   acest  gest  plin  dc  omenie   tant,   a   conştiinţei   patrio  rit   permanent   colecţiile,   concepere  a  tematicii  .ex  Sibiu,  Braşov,  Oradea.  Pen  va  trebui  să  însemne  pei>.
  grade,   iar   cele   S.  F.  ţine  să-şi  manifeste   tice,  revoluţionare,  la  pro  oferind   deopotrivă   valoroa  poziţiilor   de   bază,   prin   tru   rezultatele   deosebite   tru  muzeele  din  judeţ  in
  între   22   şl   27                     movarea   şi   răspândirea  a-   se   şi   interesante   expoziţii   explicaţiile   asigurate   gru  obţinute  în  munca  de  cer  tensificarea   contribuţiei   lop
  tţă locală diml-  recunoştinţa  ei  şi  a  frate                                                                                                   în   ansamblul   muncii   edUt
                lui  său.  în  vîrstă  de  64  de   devărului   despre   trecutul   dedicate   unor   evenimente   purilor  de  vizitatori  cât  şi   cetare   de   către   muzeele
                ani,  acum  complet  refăcut,   istoric,  .  cunoaşterea  celor   deosebite   din   viaţa   parti  prin  organizarea  de  acţiuni   hunedorene.   judeţului   i-a   caţionale,   la   formarea   O-
  ite,   vremea   va                                                                             proprii  în  săptănuriile  cul  revenit  cinstea  de  a  găzdui   mului  nou,  constructor  cons
  ă,  cu  cerul  mai   şi   să   mulţumească   din   mai   noi   descoperiri   din   dului   şi   poporului   nostru,
 is.   Vor   cădea   inimă  celor  doi  lucrători  de   domeniul   ştiinţelor   naturii,   unor  personalităţi  ale  isto  turalo  desfăşurate  la  nive  a  XX-a  sesiune  anuală  de   ştfent  şi  devotat,  al  socie-»
  iracter   de   aver-   miliţie,   care   se   numesc   a  creaţiei  artistice,  puse  în   riei   naţionale,   realizări  de   lul  oraşelor  şi  comunelor,   rapoarte   privind   rezulta  taţii   socialiste   multilateral
  moderat din                                                                                                               tele   "cercetărilor   arheolo  dezvoltate   pc   ’vămîntui
                subofiţer   Constantin   Dra-   slujba   intereselor   şi   idea  seamă  ale  epocii  contem  urmate  de  oxeriîpiificarT  şi’
                gomir  şi  elev  aflat  în  prac  lurilor   celor   mai   înaintate   porane,'   expoziţii   tempora  de  dezbateri  în  Viţa  unor   gice  din  1085  cu  participare   patriei.
                tică Dumitru Marcu.        ale poporului".            re. itinerante, mioroexpo-  obiecte muzeale, colocvii  naţională.                            MINEL BODEA i





