Page 99 - Drumul_socialismului_1985_12
        P. 99
     •UMINICĂ, 29 DECEMBRIE 1985                                                                                                                                      Pag. 3
                        RODNIC        RAPORT MUNCITORESC                                      Colinda ţării pentru •                              locuinţe   din   Gurabarza,
                                                                                                                                                    •  In  modernul  bloc  de
              (Urmare din pag. 1)    la  huilă,  30  la  sută  la   lectivul   U.U.M.R.   Criş     a        • • -ir- • • "r •             ®      recent  construit  lingă  clu
                                     minereu  de  fier  şi  tot  30   cior  încheie  anul  1985  cu   minerii Van Jiului .                        bul  „Minerul",  Cooperati
                                     la  sută  la  minereuri  ne  depăşirea   tuturor   indi                                                    va  meşteşugărească  „Mo
  IE       cocs   metalurgic   şi   mai   feroase.            catorilor de plan:   2,1                                                            ţul"  Brad  a  deschis  trei
           mult  de  30  000  tone  fontă                     milioane  lei  la  producţia     Petroşaniul,   străvechea  şani  a  avut  loc  parada  |   noi  secţii  prestatoare  de
           peste   sarcinile   de   pro   DEPĂŞIRI                                          vatră  de  cultură  şi  civi  portului popular.   #  servicii  :  croitorie  coman
 [or :                                                        marfă,  532  tone  maşini  şi   lizaţie   românească,   astăzi   în  semn  de  înaltă  cinsti-
 îrcsc Ia   ducţie   prevăzute   pentru     LA TOTI           utilaje   miniere,   4,5   mi  o  modernă  citadelă  a  mi                   (    dă   pentru   bărbaţi,   cea
 tepubli-   acest  an.  Silit  succese  pe                    lioane   lei   la   piese   de                         re  faţă  de  a  38-a  aniver-    sornicărie  şi  reparaţii  ra-
                                                                                                                                             #
 n inimi   care  le  dedică,  din  toată   INDICATORII        schimb,   3   000   vagoneţi   neritului,   a   îmbrăcat  sare  a  Republicii,  în  sala   dio-tv.  •  Cu  un  plus  de
   Ştiaţi                                                                                    din  nou  haina  sărbătorii  Casei  de  cultură  din  Pe-
                                                                                                                                            1
  anţă —   inhi;.?   sărbătorii   Repu  Mobilizîndu-se   exemplar   de mină echivalenţi.    Pentru   ei,   minerii,   au  troşani,  începînd  cu  ora  •   500  mc  materiale  lemnoa
  Clubul   blicii,   succese   care   în  în   activitatea   productivă,                                                                         se  transportate  din  Poia
 sene a-   tregesc   realizările   notabi  colectivul   I.P.S.R.U.E.E.M.   AŞEZĂMINTE       venit   după   datină   stră  16,  s-a  desfăşurat  spec-  i   na  Ruscăi  şi  cu  alte  rea
  - n pa-   le  pe  care  siderurgiştii  din                                                 bună  colindători  din  toa  tacolul   festiv   intitulat#
      a                              Petroşani   şi-a   îndeplinit   DE  CULTURĂ                                                                  lizări  se  prezintă,  la  acest
  (color).  Cetatea  de  foc  a  Hune  în  acest  an,  lună  de  lună,                      tă  ţara  spre  a  le  ura  un  „Obicei  străbun  pe  ma-  ’   final  de  an  şi  de  cinci
 narinu-   doarei   le-au   obţinut   în   prevederile   de   plan,   în  ÎN HAINE NOI      an   nou   prosper   şi   noi  rea  scenă  a  muncii".  Au®   nal,   colectivul   Coloanei
           acest   an   :   intrarea   în   cheind  anul  şi  cincinalul   în   urma   unor   ample   împliniri  în  muncă.  „Co  fost  prezenţi  în  specta-  l   auto   Teliuc   a   U.M.T.C.F.
 iară      funcţiune   a   secţiei   forjă   cu   înseninate   producţii                     linda   ţării   pentru   mine  col,  alături  de  pârtiei-  ®   Deva  •  După  31  de  ani
 iminical   grea,   dublarea   capacităţii                    lucrări   de   modernizare,    rii  Văii  Jiului",  parte  in
 îuiiă   la                          suplimentare.   Ei   finali  la  Hunedoara  au  fost  date                     panţii  la  „Colinda  ţării  *   de   subteran,   destoinicul
  ilicii   ★    de  producţie  a  distilăriei   zează  acest  an  cu  o  Pro  în   folosinţă   sălile   de   tegrantă   a   Festivalului   pentru   minerii   Văii   Jiu-®   brigadier   Gheorghe   Nis-
  muzică   de  gudroane,  dotarea  oţe-   ducţie   marfă   peste   plan   spectacole   ale   casei   de                                           tor,  de  la  mina  Uricani,
  Cotidia-   lăriei  electrice  nr.  2  cu  o                                                obiceiurilor  laice  de  iar  lui",  interpreta  de  folclor   1
 [c   se                            în  valoare  de  27,5  mi  cultură   şi   clubului   „Si-   nă,  a  reunit  formaţii  ar                   pionier  al  lucrărilor  de  in
 re   pen-   modernă   instalaţie   de   lioane   lei,   concretizată,   derurgistul",   fapt   ce   va   tistice  din  16  judeţe  ale   transilvănean  Veta  Biriş,  *   vestiţii  din  această  zonă  mi-
                                                                                                                     Corvin  Alexe,  Margareta  J
 port   pe   tratare  în  vid  a  oţelului,   între   altele,   în   următoa  conduce   la   intensificarea                                      nieră,  şi-a  luat  rămas  bun
  Casca-   asimilarea  în  producţie  a   rele   sporuri   de   produse   activităţii   cultural-educa-   ţării,  la  care  s-au  adău  Boghiu  şi  Doru  Zamfi-  #   de  la  ortaci,  s-a  pensionat.
  ★   Şla-   noi   mărci   de   oţeluri,   fizice:   6 405 stîlpi hi  tive,  de  formare  a  omu  gat   cele   ale   căminelor   rescu,  actori  ai  Teatru-      Evenimentul   a   avut   loc
  promi-   tehnologii   şi   tipodimen-   draulici,   300   tone   ţevi   lui nou.           culturale   din   Geoagiu,                      (    recent,  la  rampa  puţului
  Teatru   siuni de laminate ş.a.    flanşate,  246  tone  tuburi   La   efectuarea   lucrări  Boiu   —   Gurasada.   Iiăr-   iui   de   Stat   Valea   Jiu-#   nr.  4  ai  minei,  unde  săr
 ă-amia-       MAI  MULTE            de  aeraj,  244  tone  plasă   lor  de  la  casa  de  cultură                   lui,   ansamblul   „Parîn-   I   bătoritul   a   fost   aşteptat
 5e   pen-       RESURSE             de  sîrmă,  un  volum  de   şi-au   adus   contribuţia   ţăgani   —   Băiţa,   Dealu   gul"  al  casei  de  cultură*   la  ieşirea  din  ultimul  său
  Româ-      MINERALE  UTILE         reparaţii  la  maşini  şi  uti  I.G.C.L.   Hunedoara   (an  Mare  —  Vălişoara,  Bur-   şi  solistul  de  muzică  folk  •   schimb de pionieri, ortaci
 il   din                            laje  miniere  de  9,7  mi  treprenorul   g  e n  e r a     1),   juc,   Paroşeni,   C.U.A.S.C.   Virgil   Stratulat.   Specta-®
  ului   ★    Colectivul  I.P.E.G.  De  lioane   lei.   Aceste   im  I.P.L.   Deva   (secţia   de   Toteşli,   corul   „Armonii
 cspccta-  va,   situat   consecvent   în   portante  depăşiri  au  fost   m  o  b  i l ă   Nalaţi  —  Ha  tinere"   al  I.U.M.   Petro  colul   a   constituit   un   1
           acest   cincinal   în   fruntea   obţinute   pe   seama   pro  ţeg),   „Marmura"   Simeria,              omagiu  adus  de  artiştii  *
 î   unui   întrecerii   socialiste   pe   ductivităţii   muncii,   care   „Decorativa"   Bucureşti,   şani,  formaţiile  de  colin  profesionişti   şi   amatori   1    REMEMBER
 (color).  ramură,   încheie   şi   anul   înregistrează   o   creştere   I.A.C.R.S.H.,   Cooperativa   dători   ale   pionierilor   măreţelor   împliniri   socia
           1985  cu  apreciabile  depă  faţă  de  plan  de  948  lei   meşteşugărească   „Drum   Văii  Jiului  şi  ale  şcolilor
           şiri  de  plan.  în  hotărîrea   pe lucrător.       nou",   întreprinderea   de   generale   nr.   4   Petroşani   liste ale patriei.
   :i (co-  de  a  asigura  ţării  canti  UTILAJE MINIERE     industrie  mică,  C.L.F.  Au                            „Colinda   ţării   pentru
 ;ntar     tăţi   sporite   de   materii    ÎN PLUS            dat  sprijin  elevii  liceelor   şi Băniţa.           minerii  Văii  Jiului"  s-a      şi  de  conducerea  între
  dăniei   prime,   geologii,   sondorii,                      industriale  nr.  1,  3,  ina-   în  sălile  de  apel  ale   încheiat  seara  tîrziu  prin-  ,  #  prinderii.  în  semn  de  re
           minerii,   cercetătorii,   toţi   Necesităţile   crescîndc   tematică-fizică,   şcolii   ge  întreprinderilor   miniere,              cunoştinţă,  i-a  fost  înmî-
   (color),   oamenii   muncii   din   ca  ale  economiei  naţionale  de   nerale   nr.   5.   Lucrările   artiştii   amatori   au   fost   tr-un  feeric  spectacol  sus-  #   nată  macheta  unei  lămpi
    ^ro   drul   întreprinderii   aduc   materii   prime   şi   resurse   de  la  clubul  „Siderurgis-              ţinut  în  aer  liber.  Pe  I   de  miner  de  care  a  fost
     ii c   la  sărbătoarea  Zilei  Re  energetice   i-au   determi  tul"  au  fost  efectuate  de   prezenţi   cu   tradiţionalele   estrada  din  faţa  casei  de  ®   mai  mult  de  trei  decenii
  ». i-tru  publicii   sporuri   de   pro  nat   pe   constructorii   de   I.A.C.R.S.   Hunedoara   cu   urări  de  An  nou,  colinde   cultură  şi-au  adus  con-  ■   legat  sufleteşte  •  Cu  for
           ducţie  de  3  000  ml  la  fo  utilaje  şi  maşini  miniere   un   substanţial   sprijin   în   laice,  jocul  caprei,  al  cer     ţe  proprii,  oamenii  mun
           raje  miniere,  800  ml  la   de  la  Crişcior  să-şi  per  forţă   de   muncă   acordat   bului,  pluguşorul,  sorcova.   tribuţia   toate   formaţiile®   cii  din  Secţia  de  mobilă
  IBRIE    galerii,   depăşirea   volu  fecţioneze   şi   să-şi   dez  de  C.S.H.  Pentru  efortul                 participante.          1     Haţeg  a  I.P.L.  Deva,  au
            mului  de  creştere  a  re  volte   continuu   producţia.   lor,   oamenii   muncii   de   După-amiaza,  pe  bulevar                construit  o  centrală  ter
           zervelor  de  substanţe  mi  Ca  urmare  a  strădaniilor   la   aceste   unităţi   merită   dul Republicii din Petro  HORAŢIU ALEXANDRESCU ,  mică  pe  cărbune,  care  a-
  Xrbătoa-  nerale utile cu 23 la sută  şi dăruirii în muncă, co  toate felicitările.                                                            sigură   încălzirea   ateliere
  Muzică
                                                                                                                                                  lor   şi   sediului   unităţii.
                                                                                                                                                  Căldură„izvorîtă  din  vred
  anul  20                                                                                                                                        nicia  oamenilor...  •  Pen
  Nicolae
                                                                                                                                                  tru  lucrătorii  din  unităţi
                                                                                                                                                  le   I.A.C.M.M.,   C.C.S.M.,
  (color)
                                                                                                                                                            I.A.C.C.V.J.
                                                                                                                                                  I.C.P.M.C.,
                                                                                                                                                                      şi
 a Uepu-      (Urmare din pag. 1)   re  ştiu  întotdeauna  ce  au                                                                                 S.U.C.T.  din  Petroşani  s-a
  .                                 de  făcut  şi  fac  întotdeau                                                                                dat  în  folosinţă  un  nou
 Tar-mu-    de  muncă  al  minei,  ni  se   na,   cu   pasiune,   ceea   ce                                                                       dispensar  de  întreprinde
 fic <lecli-   spune,  intr-o  zonă  de  ma  ştiu,  sint  cei  de  la  atelie                                                                   re.  El  este  amenajat  în
  a 38-a    re   adincime,   cu   inliltraţii   rul   mecanic   producţie,                                                                        incinta   Antreprizei   de
  procla-   puternice  de  apă  şi  condi  coordonaţi  de,jhaistrul  prin                                                                       construcţii  şi.  montaje  mi
 licii                              cipal  Stan  r.Dob’rin.  Fi  nu
            ţii  tectonice  dure.  ,,Execu                                                                                                       niere  şi  este  încadrat  cu
                                    sint   mineri.   Sint   lăcătuşi,
            tăm   adîncirea   puţului   de                                                                                                        doi  medici,  şase  cadre  cu
            extracţie,  prin  care  se  va   strungari,  m  e c a n i c i 4 6   la                                                                pregătire  medie  şi  dotat
                                    număr  —,  dar  muncaJor  ’se.Ţţ
            transporta  producţia  de  la   desfăşoară  zi  de  zi  in  sub                                                                      cu aparatură adecvată
            orizonturile   inferioare   la   teran,   pentru   că   atelierul                                                                     •   Timp  de  15  ani,  mine
            suprafaţă,   ne   dă   lămuriri                                                                                                       rul  Grigore  Maxim,  de  la
           Alexandru   Chiriac.   Acum   lor  de  reparaţii  este  aco                                                                           sectorul  Brădişor  al  I.M.
            sintem   in   rampa   puţului,   lo,   la   dreapta   minerilor.                                                                      Barza,  s-a  ocupat  cu  pa
      a-    unde   executăm   un   bazin   „Noi  chiar  zicem  că  sin                                                                           siune  de  distribuirea  zil
  (Arta);   pentru   acumularea   apei,   tem  mina  dreaptă  a  mi                                                                              nică  a  ziarelor  şi  reviste
 lo,   atc-   după   care   vom   continua   nerilor, relevă Stan Dobrin.                                                                         lor  la  care  ortacii  săi  au
 i   (Mo-                           Şi  ei  ne  consideră  aşa,  de
  Cuibul    lucrările   de   adincire   pină                                                                                                      fost  abonaţi.  Acum  el  s-a
 Modern    la  520  metri.  E  greu,  însă   oarece   sintem   tot   timpul                                                                       pensionat,  dar  a  lăsat  în
  în   doi   nimeni  nu  dă  înapoi.  Avem   umăr  ia  umăr  cu  ei,  prin                                                                        loc  un  difuzor  voluntar  de
  (Arta);                           reviziile,  reparaţiile  şi  între
  în   doi   mineri  unu  şi  unu,  harnici   ţinerea   maşinilor,   utilajelor                                                                   presă  la  fel  de  inimos  ca
 e-te   în-   şi   pricepuţi,   cu   chemare                            Livia   Crişan,   Carolina   Stănescu,   Maria   Cătănici   sint   numele   muncitoarelor   frunta  şi  el  •  în  bilanţul  pe  '85
  Bătălic   pentru  acest  gen  dificil  de   şi  instalaţiilor  cu  care  lu  şe   de   la   linia   de   asamblări   confecţii   din   velur,   nume   ce   se   alătură   cu   cinste   întreprin  al   I.J.T.L.   Hunedoara   se
  seriile                           crează,   mai   ales   că   mai   derii „Vidra“ din Orăştie şi căreia ii fac renume şl peste hotare.
 i;  LU-   lucrări,  ne  organizăm  bine   mult  de  98  la  sută  din  lu                                                                       înscriu  şi  deoăşirile  obţi
 >i   (Cul-   lucrul  şi  ne  depăşim  lună                                                                                                       nute  la  transoortul  cu  au
 J  :  Un   de  lună  planul  cu  5-6  la   crările   miniere   se   efectu                                                                      tobuzele  -  de  4  la  sută,
 .ueeafă-                           ează  mecanizat.  Fiecare  om
 ta   mor-   sută".   Apoi   ni-i   prezintă   al  atelierului  —  Petru  Ma                                                                     iar  la  transportul  cu  ta-
  PETRI-   pe  cîţiva  dintre  minerii  cei                                                                                                       ximetrele — de 14 la sută!
 lericulos   mai  buni  din  brigadă,  ca  nea,  Tiberiu  Poenar,  Florin                                                                        •   Doina  şi  Gruia  To'ică
 NINOA-    re  înving  zi  de  zi  cerbicia   Cernâianu,   Gheorghe   Stan,   Boşorod — o comună in plin avint
    pcu-                            Dorel   Damian,   ceilalţi   —                                                                                din  Bobaia  (comuna  Bo-
 :sc);   U-   adincurilor  :  lacob  Oselin-                                                                                                      sorod)  sint  alintaţi  de  să
 iri   în   schi,  Romulus  Banciu,  Şte  îşi  pune  din  plin  capacita  In  anii  luminoşi  ai  socia  de   radio,   200   televizoare,   voltată  o  fermă  zootehnică,  i   teni  cu  „mosulică"  si  „bu
   (Rcte-   fan   Mafie,   Anton   Berei,   tea   de   acţiune   în   slujba   lismului,  şi  mai  ales  în  pe  96   autoturisme   proprietate   care   in   prezent   cuprinde   '
 jchetaril                          colectivului,   a   îndeplinirii                                                                              nicuţa".  Ei  sînt  cei  mai
 iun   ro-   Andrei   Gyarmaty,   Mihai   sarcinilor.  Eu  spun  că  toţi   rioada  pe  care  cu  legitimă   personală.   Casele   oamenilor  peste  590  bovine  şi  2  700  ţ   tineri   socri   din   această
 ;a  :  Ho-   Dîrvaru.                                            mîndrie  patriotică  o  numim   sint   .   frumoase,   spaţioase,   ovine,   avînd   o   contribuţie   i   localitate,  (au  cîte  35  de
 tAŞTIE:                            sint   oameni,   meseriaşi   de                         dotate  cu  tot  confortul,  iar   însemnată   la   înfăptuirea   J
 ary   (Pa-   Inginerul   Victor   Bogdan,   linia /".            „Epoca   Nicolae   Ceauşescu",                                                  ani).  De  curînd  si-au  că
  lanţuri   şef  secţie  schimb,  îmbracă                         comuna  Boşorod  a  cunos  viaţa  lor  nu  se  deosebeşte   auioconducerii   şi   autoapro-  ţ   sătorit  fiica.  Mariana,  cu
  IU-BAI:   repede  hainele  de  şut,  pri  Discutăm  şi  cu  alţi  oa  cut  o  dezvoltare  multilate  cu  nimic  de  modul  de  trai  vizionării   teritoriale.   Cetâţe-  l   Vasile  Cuqerean.  la  nun
  clici 1 '  ,-ul                   meni,  cu  alţi  meseriaşi  din                         al  celor,  ce  locuiesc  în  me  nii  comunei  participă  activ  i
 i   cu-,tu-   veşte   in   grabă   raportul   linia  I  a  minei  Deva  ;  cu   rală,  o  înflorire  fără  pre                                  ta  cărora  a  oartieînat  în
 rraţl   de   schimbului  de  dimineaţă  şi                       cedent,  aidoma  tuturor  lo  diul urban.        la  dezvoltarea  şi  înllorirea  1   tregul  sat  •  Dar-n  sfnlin
 BRAZI  ;   vorbeşte,  mai  mult  pentru   binecunoscutul   Iulian   Doţa,   calităţilor  rurale  ale  jude  Firesc,   la   baza   acestor   continuă  şi  multilaterală  a  ^
  odă   Lă-                         care  pune  mare  bază  pe     ţului  şi  ale  patriei.  A  în                 localităţii.   Mobilizaţi   .   de   l   de  amplificare  din  orăşe
 ile   I-II;   sine  :  „Deci,  tot  Apreotesei   Costică  Apreotesei  şi  Romei            Înfăptuiri  stă  dezvoltarea  in                      lul  copiilor  din  municipiul
 ;ilc   pe   este  in  frunte.  Frumos  !".                        şira   împlinirile   înfăptuite   ritm  înalt  a  vieţii  econo  consiliul  popular  ei  iau  par-  '
 ultură)   ;   Apare  şi  Gheorghe  Apreo  Aur,  cu  Janos  Bodo  -  ma  de  la  30  Decembrie  1947   mice  a  comunei.  Mulţi  oa  te  la  materializarea  tuturor  ţ   Deva,  intens  solicitată  în
 nul   răz-   tesei,  cunoscutul  şef  de  bri  re  specialist  în  lucrările  de   încoace  este  un  lucru  di  meni  din  Boşorod  muncesc   obiectivelor   de   interes   ^   aceste  zile,  mai  face  u-
 i;  ILIA:                          pregătiri,   cu   Nicolae   Pe-
 ;ălătoare   gadă   de   la   producţie   -                        ficil,  de  aceea  ne  vom  opri   in  marea  citadelă  siderur  obştesc.  Numai  in  1985  va-  i   neori  feste  micilor  actori
 'RI:   Po-   locul  I  pe  secţie  şi  al  ll-lea   trescu  -  un  alt  pilon  cen?   doar   asupra   citorva.   in   gică  de  la  Călan,  realizind   loarea  muncii  patriotice  e-  i
    (Mi-                            trai  al  lucrărilor  de  Inves                                                                               care  prezintă  aici  soecta-
            pe  exploatare,  cu  o  canti                         perioada   de   referinţă   s-a   venituri   băneşti   importante,   fectuate se ridică la 2,1   1
            tate  suplimentară  de  mi  tiţii,  cu  şefii  de  echipă  Pe  asfaltat   şoseaua  ce   leagă   dar  sint  foarte  numeroşi  şi   milioane   lei,   depăşindu-se   ^   cole,  gala  desenului  ani
      1     nereu  extras,  de  la  începu  tru  Lupaş  şi  Ioan  Gabor.   localitatea   de   Călan,   s-au   cei  ce  lucrează  in  cadrul  substanţial  angajamentul  pe  ^   mat,  din  fiecare  duoă-a-
                                           la
                                                     ei
                                               vorbă,
                                    Zgîrciţi
                                                        ştiu
            tul  anului,  de  peste  9  000                                                                                                        miază,  este  cu  siaurantă
            tone.  „Toţi  cei  53  de  ortaci   să-şi  facă  meseria,  să  sem  construit   cămine   culturale,   cooperativei   agricole   de   acest  an.  Acum,  in  prag  de  i   mult  gustată  de  cei  mari
            muncim  cu  răspundere  pen  neze  zilnic  noi  realizăriî,  să   şcoli,   magazine   comercia  producţie   din   localitate.   nou an şi de nou cincinal   )  şi  mici  »  De  la  începutul
            tru  a  da  ţării  mai  mult  mi  întărească   prestigiul   minei   le.  In  prezent,  în  satele  co  Cooperativa   agricolă   din   oamenii  Boşorodului  privesc  1
      7U                            care  i-a  format  ca  oameni,                                                                                 anului,  pe  adresa  redac
      ! 5 :   nereu,   apreciază   brigadie                       munei   există   patru  cămi  Boşorod  a  ajuns  astăzi  la   cu  optimism  în  viitor,  fiind.  ^
    ..Dă   rul.  Fiecare  ştie  întotdeau  în  care.  bat  hotărit  caden  ne   culturale,   nouă   şcoli,   o  valoare  a  avuţiei  obşteşti   totodată,  unanimi  in  hotă-  ^   ţiei  ziarului  nostru  au  so
     ruit   na,  precis,  ce  are  de  făcut.   ţa  în  linia  I  a  muncii,  a   şapte   magazine   comercia  de  peste  10  milioane  lei.      sit  peste  1  000  de  scrisori
      ea                            hărniciei,   a   realizărilor,                                                   rirea  de  a-şi  consacra  şi  i
      de    Şi  fac.  Cu  dăruire,  cu-  con                      le.  In  ultimele  două  dece  Dotarea   tehnică   a   secţiei   in continuare forţele şi hăr   /  in  prag  de  An  nou,  le
     jfla   ştiinţa  datoriei.  Numai  aşa  încheind  cu  succes  un  nou   nii  au  fost  construite  150   de  mecanizare  din  comună   nicia lor înaintării neintre   )
    .umil   ne.  putem  menţine  în  pri  an  şi  cincinal.  Ei  toţi  sint  o                                                                    mulţumim   tuturor   celor
   :e mi-                                                          de  case  noi,  foarte  multe   a  sporit  de  la  an  ..  la  an.   rupte a României spre co- _   care  ne-au  scris.  Aştep
 anse în-   ma  linie  pe  frontul  dătător  forjă.  Pe  umerii  lor  puter  altele  au  fost  dezvoltate  şi   In  acest  fel  s-a  reuşit  să   munism.   (j
  us 3 gra-   de împliniri al muncii".  nici   se   sprijină   în   mare                                                                           tăm  şi-n  noul  an  cit  mai
 ime între                                                         modernizate.  In  prezent  în   se  obţină  producţii  tot  mai
 de.              Alţi oameni de bază din  măsură   producţia   minei   Boşorod există 160 aparate  mari la hectar. A fost dez  TRAIAN BONDOR  \  multe veşti bune.
                subteranul minei Deva, ca  Deva.





