Page 98 - Drumul_socialismului_1985_12

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 74 f

REPUBLICA IN ANUL L EPOCII NICOLAE CEAUSESCU

DUIW
29 DE'
nale oţel in peste 100 mărci ca cei mai rodnici ani din tăţirea continuă a condi­ că pentru export. Am înce­ 11.30 Telex
La împlinirile Republicii şi peste planul anual 100 istoria patriei, anii ,,Epocii ţiilor de muncă şi viaţă ale put să producem 25 mode­ 11,35 Lumea
de tone. Sint succese pe Nicolae Ceauşescu". tuturor locuitorilor din Va­ le de tricotaje, pentru ca Raport
sărbutr
care le dedicăm celei de-a lea Jiului. astăzi, in anul 38 al ani­ cii * 1
{Urmare din pag. 1) continuării trudei spre ridi­ 38-a aniversări a Republi­ IOAN PREJBAN, Intrată in funcţie la nu­ versării Republicii, să reali­ de co
carea pe trepte mai înalte mai un an după vizita din zăm 150 de modele. In nu-’ că... ?
prim-topitor,
rituale, autori ai faptelor a binelui şi bucuriei, aşa cii, celor 20 de ani de via­ O.S.M. 1 din 1977, unitatea noastră, bi­ mai 6 ani am reuşrf să bucurii
ţă liberă şi demnă inmă-
de existenţă demnă, care cum este înscris în docu­ nunchiaţi in inimile noastre C.S. Hunedoara ne dotată tehnic, a urmat creştem la 85 la sută pon­ isteţilo
C*— le
dau zi de zi viaţă cuvîn- mentele celui de al Xlll-lea un curs ascendent, de per­ derea produselor destinate tn^« *
tului partidului. Congres al partidului. Este fecţionare continuă pe toa­ exportului. de ghi
Sărbătorindu-şi ziua, Re­ vrerea exprimată vibrant şi Dimensiunile viguroase ale noului te planurile. Aici au fost Sint doar cîteva elemen­ „Taina
Iui"
publica noastră îşi reafir­ în cele cîteva scrisori pe încadrate aproape 1 000 de te care vorbesc de la sine 12.40 Muzică
mă dreptul la viaţă, la pa­ care le publicăm în pagina muncitoare şi muncitori, ca­ despre evoluţia colectivului 13.00 A 1 b u
ce şi la linişte, pentru a da de faţă, scrisori cu forţă Pe noi, constructorii, cel ne şi apartamente confor­ re s-au calificat. Femeile nostru, evoluţie care ne (p. c):
oamenilor săi condiţia de simbol. mai bine ne defineşte ceea tabile, casa de cultură şi stema
ce lăsăm in urma noastră ; spitalul, sala de gimnastică şi bărbaţii au căpătat sta­ umple inimile de bucuria Momcii
obiectivele pe care le du­ şi hotelul „Deva", marile tutul demnităţii şi al min- împlinirilor prezente şi vii­ şi poes
răm cu braţele şi cu min­ artere de circulaţie, finali- driei de a fi utili societăţii. toare. nul în
Corole de lumină şi frumuseţi tea, cu bucuria ide a avea zind cu bulevardul „Dece- In numai doi ani, colecti­ cunde
cu ce ne minări noi, azi, bal", o amplă reţea termi­ vul nostru a ciştigat o bu­ ELENA ANTAL, tru ţar
mapam
De 38 de ani de cind a sebi in ultimii 20, întreaga urmaşii noştri, miine. Şi, că şi de canalizare. nă experienţă de muncă, secretarul comitetului dorii r
devenit Republică, ţara Vale a Jiului a cunoscut fără falsă modestie, pot Acum, împreună cu oa­ inscriindu-se pe lista colec­ de partid din întreprinderea găre di
noastră îşi adaugă perse­ prefaceri înnoitoare de ne­ spune, in numele construc­ menii din subordine — cu tivelor capabile să produ- de tricotaje Petroşani siuni 1
verent şi durabil noi cu­ imaginat. Au apărut cartie­ torilor din Deva, indeosebi destoinicii muncitori din e- vesel d
nuni de bogăţii si frumu­ re noi, cu blocuri moder­ al celor din cadrul brigă­ chipele lui Stan Ciubotaru ză ★
seţi, devenind tot mai cu­ ne şi confortabile, impor­ zii nr. 1 — cea mai mare şi Dumitru Chelase, loan Luceafăru! energeticii româneşti tru tal
noscută şi respectată in lu­ tante unităţi economice şi a T.A.C.C.M. Deva — că Adascălu şi Alexandru Chi- nlei *
me. Eu fac parte dintr-o obiective social-culturale, avem motive de mulţumire ţescu, loan Filip şi losil
generaţie mai tinără a cla­ viaţa minerilor, a noastră acum, la încheiere de an Manţ, cu mulţi alţii, sintem Scriu cu emoţie şi deo­ noastră bucurie, luceafărul istoria
Secven
sei noastre muncitoare şi a tuturor este tot mai pros­ şi cincinal. in stadiu de finalizare cu sebit respect aceste rinduri, energeticii româneşti. In a- torului
sint mindru să văd, să simt, peră. De fapt, exprimindu-mi cel mai înalt bloc din De­ in numele encrgeticienilor nii „ E p o c i i Nicolae 14.45 însemn
să ştiu că anii cei mai fer­ împlinirile noastre pe gindurile la aniversarea Zi­ va — A1 - probabil al de la Mintia, amintind că Ceauşescu", centrala de la timp <
tili ai devenirii patriei noas­ planul muncii — şi mă re­ lei Republicii, vreau să spun 30-lea la care am lucrat „Steaua de pe Mureş" a Mintia s-a dezvoltat şi mo­ Report;
tre sint ultimii 20, după fer aici la cele ale minei că şi in acest domeniu al din 1965 incoace, de cind răsărit in constelaţia de lu­ dernizat continuu, şi-a îm­ 19.00 Tclejur
Congresul al IX-lea al Lonea şi sectorului IV in construcţiilor, anii cei mai sint incadrat la T.A.G.C.M. mină şi forţă a patriei la bunătăţit parametrii de 19.30 Ţara n
partidului, de cind destine­ care lucrez — se numesc plini sint ultimii 20, cind pe Deva. indicaţia ctitorului Româ­ funcţionare, producind, din­ lor). D
le naţiunii sint conduse cu producţii din an in an mai harta municipiului reşedin­ VASILE FLORICEL, niei socialiste moderne, cel tre toate termocentralele 19.50 Cintare
strălucire de cel mai de mari de cărbune, utilaje de ţă de judeţ au apărut car­ maistru, mai iubit fiu al poporului ţării, cea mai mare canti­ (color)
seamă fiu al său, tovarăşul inaltă productivitate intro­ tiere noi, cu blocuri moder­ brigada 1, T.A.G.C.M. Deva nostru, tovarăşul Nicolae tate de energie electrică. 20.40 Film a
Nicolae Ceauşescu. duse in abataje, cantităţi Ceauşescu. Rememorînd Sint izbînzile celor mai rod­ ..Consp
Mă lac mesagerul gîn- sporite de cărbune asigu­ î scurta dar bogata istorie nici ani din istoria moder­
durilor şi simţăminietor ce­ rate economiei naţionale. m m W " vS mm a termocentralei in care am nă a României, pe care le ne *
lor ce muncesc in adîncu- Intre realizările cu care in- ,\ iii cinstea să lucrez împreună aducem cu îndreptăţită 21.50 Tclejur
rile de cărbune ale Văii timpinăm Ziua Republicii § u ||j cu alţi 700 de tineri, tre­ mindrie patriotică la cea­
Jiului, aducind — la ceasul se inscrie plusul de aproa­ buie arătat că au trecui sul de sărbătoare al Zilei
solemn al aniversării Repu­ pe 14 000 tone de cărbune Iii 16 ani de cind primul grup Republicii şi pe care sin­ LUNI, 30 :
blicii — omagiul nostru de extrase de mina noastră de de 210 MW, dintre cele tem hotărîţi să le amplifi­ 20.00 Tclejur
suflet ilustrului conducător la începutul anului — din şase existente, a furnizat căm an de an spre pro­ 20.30 E ţara
de partid şi de stat, Mi­ care circa jumătate il are cei dinţii kilowaţi, că din gresul şi prosperitatea pa­ re : (c
nerului de Onoare al ţării la activ brigada pe care o 1980 funcţionăm la Întrea­ triei dragi. popula:
pentru rivna şi neodilma cu conduc in sectorul IV — şi ga capacitate. An de an 20.45 Kepubl
care militează pentru pro­ îndeplinirea înainte de ter­ C.T.E. Mintia a produs tot MARIA FLOREA, al E
gresul şi bunăstarea patri­ men a sarcinilor anuale. secretar adjunct „Căuşe
ei al cărui fiu este. GRIGORE MÎNDRUŢ, mai multă energie, deve­ al comitetului U.T.C., Dociim
In anii Reoublicii, indeo- şef de brigadă, I.M. Lonea nind acum, spre marea C.T.E. Mintia 21,05 Odă Ia
blicil
Spectar
Vie recunoştinţă deschizătorului zical-ci
Formarea omului nou — cat cel
ani vers
şi călăuzitorului de drum mării I
obiectiv educaţional major 21.40 Tclejur
spre mai bine Orâştia, important centru tluri de laureaţi au venit S S ’ ' 'mmuou
J
cultural in trecut, a cunos­ să răsplătească munca
Am simţit pentru india eroii neamului, tovarăşul tCwe
dată dogoarea focului din Nicolae Ceauşescu. cut o nouă strălucire spi­ noastră, talentul interpre­
vetrele cuptoarelor in care Ca oţelar, prefacerile din rituală in perioada pe care tativ al locuitorilor.
se plămădeşte oţelul, acum „Epoca Nicolae Ceauşescu" cu mindrie o numim „Epo­ Sărbătoarea de la 30 De­ A: cat
20 de ani, ca ucenic la le-am simţit inglobate in ca Nicolae Ceauşescu". cembrie constituie pentru Ps a (Patr
şcoala profesională şi elev- continua creştere a calităţii Prezenţa oraşului in Festi­ noi un prilej de a ne in­ ţie de drar
HUNEDOAR
practicant in secţia O.S.M. metalului elaborat. Dacă r v ** .......... «iiiiiifiliii valul naţional „Cintarea tensifica eforturile, de a o- rizează străl
I din C.S. Hunedoara. Era in 1965, peste 50 la sută HHM II României" a evidenţiat ne­ nora sarcinile puse in faţa dern — sal;
in anul istoricului Congres din producţie o deţinea o- bănuite rezerve creatoare noastră de Congresul al salamandrele B);
—
sala
al IX-lea al partidului, ca­ ţelul necalmat (de calitate Agricultură modernă, Intensivă, pe ogoarele judeţului. ale oamenilor muncii. Da­ Xlll-lea al partidului, de (Flacăra); ,
re marca începutul unei mai slabă), astăzi elabo­ că la prima ediţie a am­ Congresul ştiinţei şi invâ- PETROŞANI
noi perioade, unei epoci răm in totalitate oţeluri a- Satele hunedorene pe drumul plei manifestări, Orăştia ţămintului, pentru împlini­ (Paring); Gr
de aur cum numim astăzi liate şi înalt aliate. Şi in- participa cu 50 de colecti­ rea amplelor obiective edu­ cet (Unire
pentru Ron
cu mindrie şi simţire pa­ că un exemplu semnifica­ ve artistice, interpreţi in­ caţionale ce ne revin. I-II (7 Noier
triotică cele două decenii tiv : împreună cu colegii progresului şi bunăstării dividuali, astăzi potenţialul PENI: Pas
de cind in fruntea partidu­ mei Viorel Dumitrică şi său s-a dublat, ajungind la PETRU PAVEL, tural) ; VU
comisar acu
directorul
lui şi a ţării se află primul Dan Arman, in anul 1985 In urmă cu mai bine vizionare teritorială. In a- 110 formaţii, creatori şi in­ Casei de cultură Orăştie rul); LONEA
bărbat al tării, eroul intre am dat economiei naţio- de douăzeci de ani cest an, de exemplu, fer­ terpreţi individuali. 12 ti­ gana (Mitici
LA :
Zbor
Dobra era o comună oare­ ma legumicolă a C.A.P. (Muncitoresc]
\ 8 care. Unităţile agricole ob­ Dobra a obţinut o produc­ S^. : • Prob
ţineau producţii mici, re­ ţie in valoare de 1,6 mi­ sonalc (Muu
ţeaua comercială şi de lioane lei. Pe baza dez­ RICANI: A
Marea Nord:
prestări servicii avea puţine voltării economice, comuna zat); BRAD:
unităţi. An de an — in a progresat şi din punct în vacanţă
ultimele două decenii ale de vedere social. In cei şic); GURA
Republicii — s-au investit douăzeci de ani ai „Epocii rea (Minerul
Departe de T
fonduri mari în toate dome­ Nicolae Ceauşescu" s-au tria); Drept.)
niile de activitate. Agricul­ construit blocuri de locuin­ (Flacăra); G‘
tura — sector economic un­ ţe, reţeaua comercială şl Ca, "'emir *
roi..;m (Cas
de muncesc de mulţi ani de prestări servicii s-a ex­ ră); HAŢE
- a cunoscut o dezvoltare tins continuu, s-a introdus cruce (Dacii
întoarcerea
fără precedent. A sporit reţeaua telefonică automa­ puşneanu —
continuu dotarea cu trac­ tă. Astăzi Dobra este o co­ CALAN: Ci­
toare şi maşini agricole, mună frumoasă, ce aspiră tată (Casa
SIMBRIA: >
fermele zootehnice şi-au la statutul de localitate ur­ bunurii (M
bană, făcind paşi fermi Sosesc păsă
modernizat baza materială, spre acest ţel. (Luminat • '
legumicultura s-a extins liţisţ s-
sporindu-şi mereu contribu­ SIDONIA PRISECAN, norul)
ţia la fondul de autoapro- membru al C.A.P. Dobra
Bucuria muncii
întreprinderea de tricota­ dezvoltare generală şi de a7.
je din Petroşani îşi are o- modernizare a întregului vri
riginea in vizita de lucru bazin carbonifer al Văii Jiu­ toa
efectuată de tovarăşul lui. înfiinţarea unităţilor de noro:..
precip.
Nicolae Ceauşescu in Va­ industrie uşoară la Petro­ ploaie,
lea Jiului, în toamna anu­ şani, Vulcan, Lupeni, Petri- modera,
vestic. Ten
lui 1977. Atunci, secretarul la sint o expresie concretă
nime vor
general al partidului a ini­ a grijii partidului şi statu­ tre minus
Termocentrala Mintia — ctitorie dc prestigiu a ulti­ Secvenţe de pp Bulevardul „Republicii" din Petroşani —
milor douăzeci de ani. ţiat un program amplu de lui nostru pentru îmbună­ demn dc numele cc-1 poartă. de, Iar cel
plus 8 şi '
■i