Page 94 - Drumul_socialismului_1985_12
P. 94
DRUMUL SOCIALISMULUI NI
Pag. 2
C ă l ă t o r (III) naţională pe care am a-
cum ocazia s-o văd la ea
acasă, într-o transmisiune 0
Hotelul „Rossia" - imens dirii Consiliului de Miniştri, directă de la Teatrul Aca
patrulater, cu 6 000 de flutură lent un mare dra demic din Leningrad. Ar 13,0<
locuri, adevărat oraş în oraş pel purpuriu. Prinsă cum e merita un comentariu apar 13,05
- e în plin centrul Mos in bătaia reflectoarelor, in te numai arta incorporată
covei, in imediata vecină tr-un ecleraj savant elabo în acest spectacol, de la
tate a Kremlinului, între rat, ca într-un spectacol de scenografie pînă la arta
rîu şi strada ce poartă sunet şi lumină, priveliştea coregrafică propriu-zisă,
numele lui Stenka Razin, are o măreţie incontesta dar, din păcate, spaţiul nu
un fel de Horia al ruşilor. bilă de care mi-e greu să mi-l îngăduie.
Mă instalez cit mai rapid mă desprind, cu atit mai Tirziu, am rămas înde
şi mă grăbesc să cobor mult, cu cit intervine in lung în faţa ferestrei des î
OMAGIU REPUBLICII intr-o primă plimbare de tr-adevăr şi sunetul. Cunoş chise, contemplînd nemiş
recunoaştere. Sint cuprins team Orologiul Kremlinului cat panorama vastă a Mos-
de febrilitate, ca in pra incă de mult, din piesa ,covei nocturne. De fapt,
CĂTRE PATRIE UNIŢI ÎN CETATE gul unei intilniri sentimen omonimă a lui Vinogradov. ceea ce vedeam erau mii
tale, şi, nu ştiu de ce, în- Şi iată, acum îl aud aie- de ferestre luminate, pri
Patrie, tu ştii că ard din tine Am fost soldaţi la porţi şi pe ziduri tiiul lucru pe care vreau velişte care m-a fascinat
Fără scrum. Lumină care vine. sub umeri de piatră am tras în duşmani. să-l văd e rîuI Moscova. pretutindeni, pentru că am 11,40
Vindecat de aripi cred în zbor Din cămăşi albite pe margini de rîu Ies prin holul de nord, V L& M ââĂ aă încercat, zadarnic de fie
Rcspirîndu-ţi cerul viitor. ne-am dus cu floarea zăpezii sub ani. n-am decît să dau ocol ho care dată, să ghicesc viaţa 19,00
care-şi urma cursul in spa
Patrie, tu ştii: din tine-s parte telului şi mă aflu pe splai. ^PRIVELIŞTI 19,20
Nu pot ştii ca să mă tem de moarte. Cei rămaşi la plugul primăverii S-a întunecat, vremea e tele lor. Singurul lucru pe
Tu răinîi. Eternitatea ta au început pe holdă arsă de sînge uscată şi rece, iar pe fi vea, bătînd de opt ori cea care îl puteam presupune
Se răsfrînge şi-n lumina mea şi n-au muşcat din miezul duleei pîini rul apei bate un vini sub sul de seară. Sunetele sale acum fără risc era acela 19,35
Ard încrezător şi nu mă doare — fără a gîndi la griul ce se frînge. ţire. Strins între cheiurile unduiesc solemn peste vu că peste tot aici se afla
Trup din taina ta', nemuritoare. masive de granit, rîu! se ietul oraşului, melodioase probabil şi un samovar, 20,00
EUGEN EVU Ne-a rămas cîmpia pentru vremi de pace petrece sub ochii mei, larg şi grave, ca un memento începea să fulguiască şi 20,40
şi creasta de piatră pentru temelie. şi tăcut, purtînd în undele al statorniciei în curgerea pe neaşteptate m-am sur
CUVÎNTUL PARTIDULUI Ţară rotunjită de veacuri — Cetate sale răsfrîngerea scăpără ireversibilă a vremii. prins gîndindu-mă la cei 22,00
cuvînt iluminat de o stea — ROMÂNIE. toare a luminilor de pe Cînd revin intr-un tîrziu de acasă, de care mă des 22,10
Cuvîntul partidului arde-n istorie ANDREI CAUCAR mal. Priveliştea sugerează in camera mea, mi se a- părţeau aproape trei mii
cu flacără roşie e scris peste vreme, forţă şi calm. In amonte, duce — într-un samovar de kilometri. Nu e încă o
cuvîntul partidului e semn de izbîndă LUMINEAZĂ-MĂ linia largă, elegantă a Ma autentic — ceaiul fierbinte, distanţă ameţitoare, atita
ce n-a încetat niciodată să cheme, relui Pod al Moscovei, în omniprezent aici la orice doar că, de la un anumit
punct, expresia numerică a
în ţara aceasta din inima noastră Luminează-mă patrie aval Podul Ustinsk, cu sal oră din zi sau din noapte. depărtării îşi pierde semni
partidul e zidul şi zid sîntem noi cu lumina vetrelor din adîncuri, bele lor de lumini. La în Şi, cum sub tumultul im ficaţia: trei, cinci sau zece
BU
clădim veşnicie din boabe de grîu cu ţărîna năduşită şi rouă făcută toarcere, am în laţă col presiilor nu mi-e somn, mii de kilometri. devin pur diopi
cetăţi de lumină şi oameni eroi. ţul de sud al Kremlinului, aleg dintre cele patru pro 6,30
pe trupul bătrînilor mei, turnul Spaski cu lumina ru grame tv. baletul CISELLE. şi simplu aceeaşi depărta
Cuvîntul partidului e drumul din zi cu graiul tău, luminează-mă. binie a stelei din vîrf şi cu Nu pentru muzica lui A- re abstractă născătoare de ugric
jurnf
Şi ţara întreagă se simte în el, Cu pădurile, cu taina apelor tale, polele aurite ale catedra dam, ci fiindcă baletul e dor. 9,00 l
e dreptul de-a cere naţiunilor pace luminează-mă. . . lelor. Sus, pe cupola clă pentru ruşi un fel de artă RADU CIOBANU Curii
ridicînd peste frunţi tricolorul drapel. Lasă-mă să răsfoiesc adîncul Bulei
Audi
ULIANA PETRUŞ ca pe o carte de istorie lc<;-
pînă cînd osul meu albit tetic
ÎNDEMN NE ESTE ca o literă se va aşeza v :!
P<-, ,
în fiinţa-ţi eternă. de şl
Am fost, sîntem şi vom fi mereu CECILIA TAMAŞ într-i
Patria ce-şi împlineşte zborul, mulţi
11,35'
Nedespărţiţi, Ia bine şi la greu, ISTORIE Bulei
Punîndu-ne în faţă Viitorul. Atlas
como
Din lumina libertăţii-rămuriiid Scînteia martirilor noştri Avan
Flamura de pace şi de bine curcubeu peste grîu. 13,00'
Noi victorii-nmugurind Albi de milenii, Bulei
Merii
în timpul patriei de mîinc. ne-nchinăm Ia steaua din ei dioju
Purtăm în noi o inimă fierbinte — ţărani şi neţărani... ' — p)
Cînte
Dragoste de tricolor şi de progres, Cu piramide de suflete muzi
Uniţi în crez şi în simţire — şi palme, letin
Mergem înainte trudim statui tricolore zică
îndemn ne este cel de-al treisprezecelea în forma zborului voasl
rii:
Congres. de mîine. 18,30
MIRON ŢIC IOAN DICU inter
★ il
19,00:
Radi
"RON1CA LITERARĂ tura!
dv. :•
Una dintre cele mai 22,10
MIRCEA DINESCU tinere formaţii de fanfare de <3
din judeţ — a G.I.G.C.L. letiil
Deva — s-a impus în via
ţa spirituală a munici
Rimbaud negustorul piului.
Optînd pentru un Rim- a lumii. Poetul este un me
DE’
nud de dincolo de expe lancolic, dincolo de reali peliţl
rienţa poeziei, negustorul, tatea textului său se mişcă CRONICA FILMULUI Scena si oamenii ei ţie <
cel care „fugind de pro- mari melancolii transcrise 7 HUN)
rizea;
pria-i poezie" se încredin nu o dată în versuri cu dern
ţează în ultimă instanţă, adevărat memorabile: „în O spumoasă comedie Grupul întreprinderilor tit. în cinci ani de activi salair
fără nici o reţinere, la mo cotro, lemn de trandafir/ de gospodărie comunală şi tate a cunoscut succese ca — sa
dul analfabet, realităţii. tu carnea mea veselă şi a- locativă din Deva este una re au culminat cu obţine (Flac:
Mircea Dinescu propune nalfabetă" („Vîrsta zeilor"); Un prolog „alb-negru“ tică Popcscu, li se adaugă dintre unităţile economice rea titlului de Laureat în PEHB
(Paţîi
implicit programatic o a- sau „Zumzet al absentelor (secvenţe din „Buletin de ineditul „profesor de muzi care împleteşte fericit par Festivalul naţional „Cînta cet l
titudine care se motivează albine/ într-un rău mă Bucureşti"), realizat în că", alias Radu Gheorghc, ticiparea oamenilor muncii rea României". Membrii ei pentr
în raport cu realul. cu runt şi-un pic de bine/ maniera „marelui mut" şi evoluînd pe o inconfunda- la realizarea sarcinilor de — Elena Tămîianu, Cristi- l-n <
PENI
ipostazele acestuia şi nu cu moartea mea se plimbă fă un epilog color, o „foto bilă partitură de comedie producţie cu crearea şi în na Dumitrescu, Mariana tund)
referinţa literară. De a- ră mine" („Aer"); ori: „Gal grafie de familie executată pantomimată. Trama din treţinerea unui climat de Moldoveanu, Lelioara Ze- comâr
ceea, discursul poetic al lui ben amînat, de unde vii ?/ la cerere" pregătesc şi în „Buletin de Bucureşti" este caldă spiritualitate. Stau lenyac, Carmen Butuşină,- ml) ţ.
Bana
Mircea Dinescu nu con Şi tu somn cu gluga ta de cheie un film care este, continuată printr-o „situa mărturie în acest sens co Mitică Enache, Marius Mo- NOAl
tează atît ca „gramatică" gîde/ Chicotesc sperietori prin ele şi prin muzică, ţie comică" avantajoasă şi lectivele artistice consti goşan, Mircea Sav au de sonal,
ca spectacol, ci, în primul prin vii/ Lemnul lor de bune momente de haz se tuite în ultimii ani cu care venit artişti amatori cu RICA’
rînd, ca transcriere a unei carnea noastră rîde" („Pre propria sa parodie. consumă precipitat, înain unitatea activează în Fes certe calităţi. Marc
zat)!
conştiinţe profunde, a u- simţirile fugarului"). Personajele din „Buletin te de a dobîndi amploare. tivalul naţional „Cîntarea în ■
nei seriozităţi în faţa lu Autorul „Proprietarului de Bucureşti", cărora li se Prin inconsistentele scena României". Este o iniţia O formaţie prezentă la şic);
mii; poetul acordă atenţie de poduri" sugerează un adaugă un „profesor de tivă care se constituie în- multe manifestări artistice de T
Drep
cu luciditate realităţii, tot primat al realităţii, impor muzică" solitar şi straniu riului (Francisc Munteanu), tr-un exemplu demn de organizate la nivelul mu cilra.
ceea ce este joc textual, tant în toate ipostazele sa actorii par a improviza per urmat, pe măsura amplei nicipiului şi judeţului est?- Câni
virtuozitate formală îşi gă le, dar mai ales în unita prin inaderenţa sa la rea manent, şi arta improviza manifestări a spiritualită corul de femei care depă- • rom.
ră):
seşte o motivare de pro tea sa. Vechii greci sînt litate, se reîntîlnesc gra ţii româneşti create de se şeşte 80 de persoane, con ci
funzime. într-un fel. reu invocaţi pentru a spăla nu ţie întîmplării şi. într-o ţiei îi departajează pe Mir cretarul general al parti dus de prof. Gheorghe Bo- în
nind atitudini diferite, lim mele de pe lucruri, dife succesiune de situaţii cu cea Diaconu, Radu Ghcor- dului, tovarăşul Nicolae bocescu. O astfel de for pu.
CAl
bajul poeziei indică un renţele în unitate, poetul glie şi Mitică Popescu de Ceauşescu. Iniţiativa este maţie masivă nu se con fată
punct în interior unde a- însuşi propunîndu-şi o ge accente de comic irezistibil, ceilalţi actori care-şi „fac cu atît mai deosebită, cu stituie şi, mai ales, nu se SIM
titudinile au ca notă co nealogie în spiritul ames evoluează către deznodă- numărul" impecabil. cît a venit din partea con menţine cu uşurinţă. Un bunăi
Soses
mună seriozitatea şi gravi tecului dintre intelectuali mîntul programat, „căsăto ducerii G.I.G.C.L., (direc lucru deosebit este alcătui (Luni
tatea eului. Suprarealismul tate şi starea analfabetă, ria cu repetiţie". Cei doi Revendicîndu-se din com- tor general Viorel Răcea- rea unei fanfare, căreia i litist
transcris prin cîntecul de tineri, Radu şi Silvia, in media dell’arte prin aceas nu) şi a comitetului sindi s-au asigurat instrumentele norul
lume. amestecul fin de ex în egală măsură Arhimede tă autoparodie, filmul „Că şi costumaţia necesare.
şi soldatul ucigaş : „Cu un terpretaţi, în nota de cali catului (preşedinte Ana
perienţă dadaistă cu cîn ghiul mort din care nu se sătorie cu repetiţie" ilus Alba). Astfel, s-au găsit şi Condusă de Anton Toth,
tecul naiv şi sentimental, vede/ citind nisipul miş tate a primului film. de trează — chiar dacă mo interpreţi entuziaşti, în fanfara prezintă concerte
ironia, prozaicul, tonul fleg- cător şi laş/ cît sînge mai Catrinel Dumitrescu şi dest — „cinematograful cu prilejul „Zilei fruntaşi
nvitic nu propun un spec păstrez din Arhimede/ şi Mircea Diaconu, prinşi în majoritate tineri, care să lor în producţie", în par Tin’
tacol gratuit ci trimit spre cît din vîna bravului os „jocul dragostei şi al în popular", un domeniu în activeze în formaţiile de cul oraşului, activează cu azi,
brigadă artistică, cor, fan
un eu dispus să înlăture taş” („Genealogie"). care publicul aprobă orice rezultate bune în „Cînta vremi
aparenţele pentru a se con Prin „Rimbaud negusto tîmplării" sînt acompaniaţi reuşită, umplînd pînă la fară. rea României".
frunta în fond cu modelul rul". poezia lui Mircea în evoluţia lor de perso refuz sălile. Succesul de Beneficiind de texte a- Sînt colective artistice
real al lumii. La Mircea naje „esenţiale" : „mama decvate, cu reale valenţe care împletesc fericit miv
Dinescu îşi subliniază di public al acestui film de educaţionale, montate cu
Dinescu ironia, detaşarea soacră" Leonora şi cumna ea productivă cu activ'
mensiunile care trimit în monstrează, dacă mai era pricepere în momente sce tea de creaţie şi ir'
ori nota flegmatică, ..băş tul Mitică. în bătălia rîsu- nice, brigada artistică a de
primul rînd spre profun necesar, nevoia de come tare artistică, sp
călia". pe care o sublinia lui, acestor personaje, in
zime. die a spectatorilor. păşit strţdiul de utilitate, lor.
Nicolae Manolescu, sînt terpretate irezistibil de constituind un spectacol
consecinţele unei receptări MIRCEA MOT Draga Olteanu-Matei şi Mi VERONICA PALADE artistic cu adevărat izbu MIN
