Page 82 - Drumul_socialismului_1982_11

pag. ® DRUMUL SOCIALISMULUI Mi. 7 7898a

întregul potenţial educativ mobilizat are plenară _ consînicîerilor pentru T ELEVI?
Angaj
Ii procesul formări şi dezvoltării conştiinţei sarcinilor 11,00 Telex

11.05 Colocvii ped
11,25 Film serial:
m aterialist-ştiinţiftce a oamenilor muncii sublinia Mircea Chirilă, 12,20 O viaţă peni
re fac parte — de a înde­
plinim toate sarcinile —
11
Adunarea generală a re­
umbro 11
plini integral sarcinile mo­
prezentanţilor
oamenilor
muncii de la Trustul de bilizatoare din anul viitor, şeful şantierului 1 Deva. — Henri Cou
construcţii Deva a analizat cei care au luat cuvîntul Relevînd că în activita­ 12,15 In studio: •
nerct „Cart
La Deva a avut loc re­ ne — relevată prin inter­ Din dezbateri s-au dega­ cu profund spirit critic, cu şi-au manifestat plenar ro­ tea pe şantiere s-au perpe­ 16,00 Telex
cent, în organizarea Secţiei venţiile unor secretari şi se­ jat sarcini importante ce autoexigenţă şi responsabi­ lul de participanţi activi, tuat nereguli privind folo­ 10.05 Studioul tin
de propagandă a Comite­ cretari adjuncţi cu propa­ stau în faţa celor care ac­ litate, activitatea şi realiză­ direcţi, la actul conducerii, sirea incompletă şi ncra- 17,20 1001 de seri
tului judeţean de- partid, o ganda —, dar tot atît de ţionează în sfera educaţiei rile din primele 10 luni în spiritul democraţiei ţională a utilajelor şi in­ 17,30 Telesport :
consfătuire a lucrătorilor pline de conţinut, de inte­ materialist-ştiinţifice. în ve­ ale anului şi a dezbătut cu noastre muncitoreşti, socia­ stalaţiilor, a forţei de mun­ Carpaţi" ia
masculin:
din sistemul organizării şi resante şi utile din punct derea îndeplinirii acestora luciditate planul pe 1983. liste. „Dacă primim la timp că şi a timpului efectiv de It.D.G. (repr t
desfăşurării activităţii de de vedere practic au fost şi si a ridicării activităţii pe Se ştie, în 1982, constructo­ materialele de care avem lucru din partea unor con­ Transmisiuni
dc la Buzău
educaţie materialist-ştiinţi- opiniile celorlalţi vorbitori. o treaptă superioară au rii din Deva au avut sar­ nevoie (acum se pune pro­ structori chiar a unor con­ 18,00 închiderea
fică. Avînd ca temă „Con­ Pornind de la o serie de fost propuse o serie de cini mari, importante. Pînă blema mozaicului pentru ducători de formaţii, că nu Iul.
ceptul, conţinutul, structu­ analize, de la activitatea măsuri ce constituie, de acum însă ele nu au fost noul hotel din Deva), noi a existat o colaborare rod­ 20,00 Telejurnal
20.30 Actualitatea
ra, formele şi modalităţile concretă desfăşurată în co­ fapt, direcţii de acţiune onorate în mod corespun­ ne putem îndeplini orieînd nică nici între şantierele 20,-10
Miniaturi eo
educaţiei- materialist-ştiinţi- lectivele unde acţionează, pentru viitor. Astfel, consi­ zător. Dacă s-au obţinut u- sarcinile de plan — spu­ trustului, dar nici între 20,50 Memoria do
11
fice“, în cadrul consfătuirii aceştia au evidenţiat cele liile de educaţie politică şi nele realizări, la cheltuieli­ nea Ion Pîrvu, şef echipă constructor, beneficiar, pro­ 21,10 Serial ştlinţ
au fost evidenţiate o serie mai importante aspecte din cultură socialistă au sarci­ le la o mie lei producţie şi mozaicari, şantierul 1 Deva. iectant şi furnizorii de ma­ Corpul umat
de metode şi forme specifi­ munca lor, rezultatele pal­ na de a interveni şi urmări la beneficii — fapt demn teriale, ceea ce a determi­ 21.30 Meridianele
22,00 Telejurnal.
ce de acţiune, utilizate de pabile obţinute în cursu-l modul de înfăptuire a pro­ de apreciat —, se înregis­ nat începerea eu întîrziere
organele şi organizaţiile de ' unor acţiuni desfăşurate pe gramelor unitare de acti­ trează restanţe la planul Adunările generale a unor lucrări şi prelungi­
partid, sindicat, tineret, tărîmul ed-ucaţiei ateist- vităţi trimestriale materia- fizic — de apartamente şi ale oamenilor rea execuţiei lor în timp, : IE adio
O.D.U.S. ş.a. pentru ridica­ ştiinţifice. Astfel, au fost list-ştiinţifice; este nece­ de alte obiective —, ca şi muncii — expresie alţi vorbitori — Dumitru
rea conţinutului şi evoluţia subliniate principalele for­ sară iniţierea în fiecare or­ la producţia de construcţii- Ţurnă, directorul Grupului
I
BUCUREŞTI
activităţii în această impor­ me folosite de comisiile lo­ ganizaţie de partid, U.T.C., montaj, la alţi indicatori. a democraţiei de şantiere nr. 2 Valea Jiu­ dioprogramul din
tantă sferă a muncii poli- cale ale Frontului Demo­ O.D.U.S., grupă sindicală, Darea de seamă prezen­ noastre socialiste, lui, Vasile Prodea, şeful La ordinea zilei
tieo-edu-cative. în cadrul craţiei şi Unităţii Socialis­ unitate şcolară, aşezămînt tată în adunare de Vasile a autoconducerxi şantierului nr. 6 Deva, Ni­ tură; 7,00 Radioj
consfătuirii s-au reliefat în te pentru răspîndirea cu­ cultural a 1—2 activităţi de Maiincenco, directorul trus­ muncitoreşti colae Maiorescu, directorul Revista presei ; !
melodiilor;
rul
mod concret cele mai sem­ noştinţelor euitural-ştiinţi- educare materialist-ştiinţifi- tului, critică şi autocritică, secţiei de utilaje şi trans­ dc ştiri ; 9,05
nificative aspecte privind fice în rîndul oamenilor că pe lună, pentru a asi­ precum şi participanţii la „Ne realizăm planul la lo­ port, Teodor Negruţiu, di­ ascultătorilor; It
preocuparea organizaţiilor muncii, cele mai eficiente gura permanenţă şi efi­ dezbateri au relevat cu cuinţe pe anul In curs, pre­ rectorul comercial al trus­ de ştiri; 10,05 1 ?
teşti laureate ale
dc partid, de masă şi ob­ modalităţi utilizate în şc-oli justeţe cauzele nerealizări- cum şi pe 1983, din care tului, Zeno Baicu, contabil lui naţional
şteşti, a factorilor educa­ pentru formarea tinerei ge­ cienţă actului educaţional ; ior, au recunoscut ceea ce am atacat întregul volum şef — s-au referit la o se­ României" ; J0,l
ţionali din judeţ pentru e- neraţii în spiritul adevăru­ concomitent cu amenajarea le aparţine, s-au angajat 11 rie de măsuri ce trebuie S r ' ! nire — mu:
lui ştiinţific şi al patriotis­ la cabinetele şi punctele de apartamente — se an­ nească; 10,
ducarea materialist-ştiinţi- mului revoluţionar şi for­ de documentare politico- să-şi reconsidere activita­ gaja Ion Ispas, şeful şan­ luate pentru realizarea 'rit, pentru arta i
fică a oamenilor muncii — mele specifice folosite de ideologică a unor sectoare tea, să recupereze restan­ tierului 3 Haţeg. „Materia­ prevederilor de plan din Buletin de ştiri
în lumina sarcinilor ce re­ organizaţiile U.T.C. şi A.S.C. pe probleme ale ateismu­ ţele pînă la sfîrşitul anu­ lele necesare pe şantiere 1983. tem copiii ; Soar
li
Publicitate
vin acestora din documen­ pentru educarea materia- lui, să pregătească temei­ să ne fie trimise în struc­ Realizarea integrală şi la de ştiri; 12,05 D
tele Congresului al XH-lca list-ştiinţifică a tineretului. lui, în 'fiecare localitate nic planul pe 1983. De alt­ tura solicitată, de caritate cote ridicate de calitate şi folclorului; 12,
al partidului, din cuvîntă- Totodată, a fost reliefat ro­ vor fi organizate studii cu fel, atît darea de seamă cît şi în cantităţi suficiente, eficienţă a -planului pe 1983 tchnico-ştiinţific
vanpreinicrâ
rile tovarăşului Nicolae lul pe care „brigada ştiin­ privire la fenomenul edu­ şi vorbitorii au dat cea mai pentru a elimina timpii ne­ reclamă recrutarea şi pre­ 13.00 De la 1
caţiei materialist-ştiinţifice;
Ceauşeseu, secretarul gene­ ţifică trebuie să-l aibă în mare atenţie sarcinilor din productivi — solicitau Ge- gătirea temeinică a forţei Club univers 20;
11
11
ral al partidului, din pro­ vederea deprinderii şi a- toate organizaţiile de ma­ anul viitor, mult sporite lu Anton, muncitor, şantie­ de muncă, ritmicitate în a- tin de ştiri; 10,0:
mea
—
grădina
priile hotărîri. profundării, de către locui­ să şi obşteşti, instituţiile faţă de 1983 — îndeosebi rul 2 Deva, şi Constantin provizionarea tehnico-mate- râie ; 1G,20 Sfat
m
e n
i u
o
judeţene vor constitui co­
ria'lă ( d
în care lui;
16,25 Folcli
Pe parcursul dezbateri­ torii satelor, îndeosebi, a lective de propagandişti şi la planul de apartamente Arimie, muncitor, şantierul S.U.T. şi I.M.C. trebuie să poran : 16,45 Ah
lor, cei prezenţi au luat cu­ cunoştinţelor ştiinţifice, a agitatori specializaţi în e- —, programului de măsuri 5 Grăştie. „Este adevărat, se implice cu toată respon­ nor; 18,00 Orele
noştinţă despre unele din­ unor atitudini şi compor­ ducaţia ateistă, materialist- menit să asigure îndeplini­ nu ne prezentăm cu rezul­ sabilitatea), organizarea mai Tineri solişti <i
tre cele mai moderne, a- tamente "umane înaintate. rea sa în cele mai bune tate pe măsura posibilităţi­ bună a lucrărilor şi urmă­ populară ; 13,4
nai ; 20,00 Ra>
tractive şi eficiente forme S-au evidenţiat, de aseme­ .ştiinţifică; odată cu orga­ condiţii. lor noastre. Aceasta şi din rirea sistematică a stadiilor 22.00 O zi intl-(
şi metode folosite în pro­ nea. aspecte ale activităţii nizarea trimestrială a unor Prin modul principial în cauza unor carenţe de or­ de execuţie, întărirea sub Simfonia nr. 88
cesul educaţiei materialist- „laboratorului intercliscipli- sesiuni de comunicări' şti­ care au adus în dezbatere ganizare şi de disciplină a toate formele a ordinii şi jor de Haydn:
ştiinţifice în cele mai di­ nar pentru educaţia mate- inţifice, un accent deosebit greutăţile eu care s-au con­ muncii, dar am resimţit a- disciplinei de producţie. Non stop mu/ît
ferite medii şi colectivităţi ri al ist-ştii nţif ică“, contri­ se va pune pc promovarea fruntat şi se mai confruntă cut — şi în prezent situa- Constructorii au aprobat,
umane. buţia pe care acesta tre­ unor forme noi cum sînt în activitatea pe şantiere, . ţia nu este mai bună — a- în forumul lor muncitoresc,
Firesc, o marc pondere a buie s-o aducă la realiza­ „Caravana socio-ştiinţifi- prin hotărîrea fermă de a provizionarea defectuoasă un amplu program de mă­
avut experienţa organelor rea acţiunilor educative câ“, „Caleidoscopul ştiinţi­ înlătura neajunsurile pro­ cu materiale, de la S.U.T. suri şi s-au angajat să-l
11
şi organizaţiilor de partid din oraşe, comune şi uni­ fic , „Omul în trecut, pre­ prii, prin angajarea — în şi de la I.M.C., atît canti­ materializeze neabătut — DEVA : Pieri Ol
— seriile I-II (
11
din municipii, oraşe, comu- tăţile economice. zent şi viitor , alte acţiuni. numele colectivelor din ca- tativ cît şi calitativ, ne- certitudine a înfăptuirii in­ teptarea (Arta);
e _ ® _ 8 _ e _ o _ w _ — _ e> —„ © — ® — © — © © HA : Prea tinet
asigurarea la timp — ca şi tegrale a planului în cel de duri (Flacăra
acum, pentru planul pe al treilea an al cincinalu­ di niţel Ralu
ORDINEA, DISCIPLINA Şl UÂSPUNOSiEA 1983 — a unor amplasa­ lui calităţii şi eficienţei e- tui) ; Vulcanul O
TROŞANI :
conomice.
mente şi documentaţii. Noi
rea) ; Visul de
ne mobilizăm să ne înde­ DUMITRU GHEONEA lergătorului (7
trebui© sâ caracterizeze munca îngrijitorilor LUPENI: O VUI i
(Cultural);
nirea (Luccaf
şi a personalului tehnic de specialitate NEA : Concedi
mării
(Minerul)
Mireasa cu v
B
împreună cu specialiştii gurată, ca de altfel In toţi lor nu li se asigură decît pării animalelor, vacile (Retezatul); (Stea
grantu!
de la Direcţia generală anii, baza furajeră nece­ 6 LT.N. pe zi — adică raţie beau apă dintr-un pîrîu. A- GURABARZA :
pentru agricultură şi indus­ sară desfăşurării în bune de întreţinere şi nu de pro­ ceastă problemă trebuie so­ măvară (Minei
trie alimentară am între­ condiţiuni a stabulaţiei. ducţie. Sînt loturi, cum este luţionată urgent. Şi aici' se TIE: Bunul mo
— seriile I-II (
prins, în după-amiaza zilei C.A.P. DOBRA. Aici mun­ cel al Tudorei Lun-ean, impune luarea de măsuri dentui nu răs
de 23 noiembrie, un raid- cesc cu hărnicie şi răspun­ unde se obţin zilnic sub pentru creşterea natalităţii căra) ; GEOAC,
anchetă prin câteva ferme dere îngrijitori din rîndul doi litri de lapte de la o va­ şi a producţiei prin îmbu­ mul patriei (C
şi sectoare zootehnice ale cărora se evidenţiază Ma­ că. Ferma are o instalaţie nătăţirea calitativă a efec­ tură) ; HAŢEG
tru cei vii (Dai
unităţilor agricole din con­ ria I.upulescu, Susana Ti- modernă şi de urare capa­ tivului. Trebuie mai mul­ Aventurile ur
siliile unice agroindustriale cula, Maria Bătrîna, Solo- citate pentru tocarea şi tă preocupare şi control lari; CAI,AN :
Uia şi Deva. Am urmărit mon Suba şi alţii. în adă­ pregătirea furajelor, dar nu din partea conducerii coo­ Infern (Casa i
şi consemnat cu acest pri­ posturi şi în incinta fermei este folosită. Astfel, furaje- perativei pentru curăţenia SIMERIA : Oi
(Mureşul); 1L1
lej, modul în care se ocupă în grajduri, îngrijirea cor­ te casă fără
cadrele' cu munci de răs­ BRIGADA DE REPORTERI porală a animalelor, igie­ na); GHELARI
pundere din unităţi şi spe­ na mulsului ş.a. In grajdul cerii (Minerul)
cialiştii de îndrumarea şi IN ZOOTEHNIE în care se află lotul de a- ©''“■‘'SKS5S3M
conducerea'activităţii, întă­ nimale îngrijit de Petru
rirea ordinii, disciplinei şi este ordine şi curăţenie, le de volum — cocenii — Ciocan, gunoiul nu era scos C.S.V. Călău — C.E.T. 3. Maistrul Constantin Plcşan,
răspunderii în muncă, bu­ furajarea animalelor se fa­ şi sfecla se pun netocate în de două zile. impreună cu doi dintre operatori, discută despre modul de
na gospodărire a bazei fu­ ce pe bază de raţii. Mircea iesle. Instalaţia de muls nu C.A.P. VEŢEL. Furajarea pornire a turbinelor. Rezultatele t
rajere, preocuparea pentru Jivan, inginerul şef al coo­ funcţionează de peste două animalelor se face cum se noiembrie :
Extr. I: 32, 3
îngrijirea şi hrănirea ani­ perativei, trebuie şă-şi fa­ luni. Radu Mihuţ, şeful de nimereşte — ne spunea în­ Extr. a II-a:
cisc. Dăm un coş de siloz Planul producţiei fizice pe 1982
malelor, evoluţia natalită­ că mai mult simţită pre­ fermă, este prezent zi de grijitorul Lenghel Fran- 38, 45.
ţii, efectivelor şi producţiei zenţa în fermă prin mă­ zi în unitatea pe care o Fond de eîşt
de lante. suri care să ducă la ridi­ tonduce, dar celelalte ca­ şi urtul de sfeclă la două lei.
C.A.P. LĂPUŞNIC. Tot carea potenţialului de pro­ dre tehnice de specialitate vaci şi paie cît vor să (Urmare din pag. 1) îndeplinirii planului ; în­
personalul, împreună cu ducţie. Aceasta se impune nu-şi fac pe deplin dato­ mănince. cadrarea în consumurile V R E ®
Maria Mihăilă, şefa de fer-' prin faptul că ferma nu ria. în incintă domneşte dez­ anului 1983 de pe o plat­ stabilite, chiar obţinerea de
mă, era la datorie. în adă­ are nici conducător, nici e- C.A.P. RADULEŞTI. Tre­ ordinea. în timp ce vaci­ formă solidă, să continuăm economii. Iarna, producţia
posturi — ordine, curăţe­ conomist. în acelaşi timp, buie depuse eforturi susţi­ le rabdă de sete, un robi­ şi să amplificăm succesele „merge" mai greu, noi însă Timpul pr<
nie, căldură. Animalele au consiliul unic agroindus­ nute pentru îmbunătăţirea net eu debit mare era lăsat din acest an. sîntem decişi să ne facem azi, 25 noieml
me în genei. - !
o stare fiziologică- bună, trial’’ Ilia, organele locale calitativă a efectivelor, ri­ deschis mai, mai să inunde datoria. Să asigurăm side­ cerul in imn
semn că sînt bine hrănite de partid şi de stat trebuie dicarea natalităţii şi creş­ curtea, iar Intr-un grajd, FABRICA DE PRODUSE rurgiei produsele necesare tă. VIntul va
•şi îngrijite. Acest lucru să acorde un sprijin mai terea producţiei de lapte, din tavan curgea apă, de­ REFRACTARE BARU în cantităţile şi la calitatea rat, cu in ti
35—45 km/h i
este atestat şi de producţia concret şi eficient activită­ în perioada trecută din a- oarece se umpluse rezervo­ prevăzute. Preconizăm să Tomperaturile
de lapte livrată pînă acum ţii fermei pentru sporirea cest an indicele de natali­ rul. De preluarea şi evi­ Pe 10 luni, la toate sor­ întâmpinăm importantele fi cuprinse i
l-a fondul de stat7 aproape producţiei. tate este sub 50 la sută. în denţa laptelui muls nu se timentele, planul este rea­ evenimente din viaţa popo­ şi plus 1 grad
700 hl lapte. în grajdul nr. FERMA LĂPUŞNIC A cămările fermei sînt mari ocupă nimeni. Lucia Puiţ, lizat şi depăşit. Tovarăşul rului român — Conferinţa xlme intre li
ceaţă
Local,
1, Victoria şi Petru Mpgda, I.A.S. MINTIA. Producţia goluri. Lipsesc 60 de tone economista fermei, îşi face Lazăr Mareu, secretarul Naţională a partidului şi cea Pentru urc
crescători de animale cu de lapte ce se obţine de că­ fînuri şi 260 tone grosiere. datoria numai de formă, comitetului de partid al de a 35-a aniversare a pro­ zile: Vremea
multă experienţă, au în tre această unitate zooteh­ Siloz nu s-a făcut deloc. dar plata-i merge. Lăptă- fabricii, a reliefat une­ clamării Republicii —, să ral caldă, ei
Vor cădea p
grija Lor 40 de vaci. Ei dau nică modernă nu exprimă Or, numai eu apă, paie şi... ria era deschisă şi laptele le preocupări recente, încheiem anul 1982, cu sem­ be, sub forn
zilnic de la jumătate din e- răbdări prăjite nu se obţin lăsat la discreţia oricui vizînd încheierea anului’ nificative depăşiri la toţi Vintul va sui
fectiv, cît se mulge, 60 1 potenţialul loturilor dc nici viţei şi nici lapte. vrea să-l ia. Tamaş Aron de producţie 1982 cu rezul­ indicatorii. în procente a- derat din sil
lapte marfă. Dorel Lăcătuş vaci de care dispune la avea intr-o iesle o găleată tate dintre cele mai bune : ceste plusuri înseamnă Temperaturii!
fi cuprinse ît
are în lot 20 de vaci şi ora actuală. Astfel, de la C.A.P. LEŞNIC. Anima­ cu circa şapte litri lapte pe — Principala noastră gri­ peste 10 la sută la produc­ plus 4 grade,
11
mulge 15, de la care obţi­ un efectiv mediu de 420 lele au asigurată hrana ne­ care „uitase să-l pre­ jă rămîne menţinerea rit­ ţia marfă, 14 la sută la me între 8 ş
ne zilnic 40 i lapte marfă. vaci ce se mulg se obţin cesară, unitatea di&punînd dea (?). murilor de lucru atinse în producţia netă, importante va semnala <
ţa şl seara,
Natalitatea se ridică, pe an­ 1000 1 lapte marfă pe zi. de stocuri suficiente de fu­ Brigada de reporteri i prezent; asigurarea mate­ cantităţi suplimentare de serviciu: Ale
samblul fermei, la aproape Această situaţie se dato- raje. Sursa existentă nu a- N. BADIU riilor prime, materialelor, produse fizice, circa 4 mi­ cenco).
70 la sută. Ferma are asi­ reşte faptului că animale­ slgură apa necesară adă­ T, BONDOR combustibilului necesare lioane lei la beneficii.