Page 78 - Drumul_socialismului_1982_11

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

ÎNALTĂ RĂSPUNDERE PATRIOTICĂ PENTRU rai ELEVI
în sprijinul organizaţiilor sindicale

Continuîndu-şi preocupă­ muncii politice şi cultural- maţiile cu cele mai bune
rile consacrate îndrumării educative folosite în acţiu­ rezultate în realizarea o-
organelor şi
UTILIZAREA RAŢIONALĂ A ENER6IEI ELECTRICE organizaţiilor biectivelor stabilite. 13.30 Fotbal : *
nea de popularizare, apli­ trolul; ★ F
sindicale din domeniul pro­ care, generalizare şi creş­ Reţine, de asemenea, a- ţa Dinar
laş
ducţiei materiale, consiliul tenţia faptul că toate ini­ tehnica Hunedt
nul
Consumurile de energie se reduc simţitor judeţean ăl sindicatelor a tere a eficienţei iniţiative­ Transmisiui
lor muncitoreşti în pro­ ţiativele prezentate au ca alternative,
(Urmare din pag. 1) acest timp, economisind 30 maşinilor şi utilajelor etc. editat şi difuzat o cuprin­ ducţie. obiective centrale realiza­ troşani, C
Iaşi
de MWh ; Exemplele de mai sus zătoare culegere de mate­ Lucrarea conţine, apoi, rea sarcinilor economico- 15,50 Telex
pe loc măsurile cuvenite. • cuptoarele de trata­ sînt concludente. Colecti­ riale cu caracter metodic, sociale de stringentă ac­ 15,55 Şcoala cont
De asemenea, lunar, la ni­ ment funcţionează în schim­ vul U.U.M.R. Orişcior, con­ vizînd cele mai potrivite o suită de, materiale prin tualitate : creşterea pro­ 16,10 Viaţa cultu:
16,35 Universul 1
velul conducerii uzinei, se bul I şi III, dar şi în a- comitent ou realizarea sar­ intermediul cărora sînt pre­ ducţiei şi productivităţii 17,20 Imagini din
analizează situaţia consu­ ceastă perioadă cu o oră cinilor de plan pe 1982, iniţiative muncitoreşti în zentate iniţiativele munci­ 17.30 Trofeul C
murilor energetice, modul mai puţin ; este hotărât să se ocupe, sprijinul îndeplinirii sarci­ toreşti aplicate în minerit, muncii în minerit, reduce­ handbal m?
în oare ne încadrăm în co­ în continuare, cu răspunde­ nilor de plan şi al muncii rea mai accentuată a con­ România —
• în halele pentru lăcă­
(repriza a
tele stabilite. tuşi s-a trecut de la ilumi­ re de folosirea cît mai efi­ de educaţie socialistă. construcţii, transporturi şi sumurilor de materii pri­ misiune dii
— Ce efect au avut mă­ cientă a dotării tehnice a în agricultură. Cele mai me, materiale, energie şi Buzău
surile întreprinse ? natul pe tavan, la cel late­ uzinei, de înlăturarea risi­ In prima parte a culege­ multe dintre acestea sînt combustibili, precum şi ce­ 18.00 închiderea
lui.
— De la începutul anu­ ral, reducîndu-se numărul pei de energie. Interlocu­ rii sînt reproduse preci­ prezentate chiar de către le politico-educative de 20.00 Telejurnal
lui avem o economie la e- becurilor (economisin-d ast­ zări .ale Consiliului Cen­ 20.15 Actualitate,'
nergie electrică de peste fel 1,5 MWh); torii noştri arătau că ana­ tral al U.G.S.R. eu privire şefii de formaţii care le făurire a omului nou. 20,25 Un vast pi
222 500 kWh. Această eco­ • s-au ad-us îmbunătă­ lizarea tuturor consumato­ aplică. Fiecare iniţiativă Prin tot ce conţine, lu­ activitate p.
logică
nomie se datorează şi unor ţiri la fluxurile-de produc­ rilor din unitate a eviden­ la organizarea şi desfăşu­ prezentată este însoţită de crarea are menirea să dea 20,45 Film artist
întreruperi în alimentarea ţie, la maşinile-unelte, s-au ţiat şi alte măsuri care, rarea întrecerii socialiste. obiectivele, criteriile de a- un real sprijin organizaţii­ viu“. Produ
viziunii po).',
cu energie electrică, oare schimbat motoare supradi­ materializate, vor conduce, Indicatorii care trebuie să 21.15 Muzică uso
au afectat în perioada a- mensionate ca putere, s-au în 1983, la o economie de stea la baza aprecierii re­ preciere a rezultatelor ob­ lor ■sindicale în aplicarea 21.30 Fotbal: Giri
mintită secţiile noastre. montat limitat-oare pentru energie electrică de peste ţinute, precum şi de modul şi generalizarea iniţiative­ dcaux — U
Dominante rămîn totuşi evitarea mersului în gol al 150 MWh. zultatelor întrecerii, înce- în care sînt stimulate for­ lor muncitoreşti. Craiova (Cui "
economiile obţinute prin pînd de la om al muncii Transmisiut
de la Bordc
gospodărirea chibzuită a pînă la întreprindere —, za I)
acestei preţioase avuţii, prin după care un material se 22.15 Telejurnal
înlăturarea pe cît posibil a OAMENI Al MUNCII DIN INDUSTRIE referă la rqodui în oare 22.30 Fotbal: Gir
dcaux — t
oricărei risipe. Argumen­ Craiova (re
tăm cu cîteva exemple con­ Posibilităţile de economisire a energiei 'iniţiativele muncitoreşti a-
crete şi prin economiile plicate în unităţile econo­
realizate pe zece luni: electrice se află în mîinile fiecăruia dintre noi! mice din judeţ contribuie I
• cuptoarele cu inducţie lată un calcul simplu, revelator : dacă la efectiv la îndeplinirea sar­
pentru elaborat fontă şi
BUCUREŞTI
oţel sînt încărcate imediat nivelul ţării economisim energia doar dintr-un cinilor de plan. Tot cu ca­ dioprogra.ţiul di
după şarjare, evitindu-se minut, cu cantitatea rezultată se pot obţine : racter de experienţă se în­ La ordinea zile
mersul în gol, asigurând făţişează articolul privitor tură; 7,00 Radii
economii de 27 MWh; © 944 TONE ZAHÂR Revista presei :
rul
melodiilor;
• presa de 630 tone for­ la formele si metodele de ştiri ; 9,05
ţă nu funcţionează timp de © 2 700 TONE CONSERVE DE LEGUME ascultătorilor;
două ore în vîrful de sar­ ŞI FRUCTE de ştiri ; 10,05
muzică populai
cină, rezultînd o economie ţările socialiste
de 12 MWh; © 211 500 m.p. ŢESĂTURI FINITE Importante „Ars Nova"
« compresoarele au fost © 1 720 000 CĂRĂMIZI 11.00 Buletin d
Radiocarusclul
programate, la secţiile I şi cei 7 pitici ; 11
a Il-a, să funcţioneze cîte © 609 TONE PLĂCI FIBROLEMNOASE depăşiri la te ; 12,00 Bulei
18 ore, la secţia a IlI-a 12.05 Din eoni
rului ; 12,25 Oi
şase ore, asigurîndu-se ne­ © 85 000 m.p. GEAMURI TRASE. toti indicatorii fie ; 12,45 t
cesarul de aer numai în f C.S. Hunedoara — laminor ul 750 mm. In imagine, maşina Radio-TV.; 13,C
de producţie de polizat ţagle pentru oteluri speciale. 3 ; 15,00 Vari<
le ; 16,00 Bule
10.05 Să făurin
în cinstea celor două nunată ; 16,20
cului; 16,25 Ci
importante evenimente cese : Horia
din viaţa poporului nos­ Lucrări de sezon în livezi 16,45 Meridian
Nu de puţine ori unită­ mandată acoperirea feres­ aerului ; echilibrarea prin tru — Conferinţa Naţio­ 18.00 Orele ser
cultura de la
Pomicultura
ţile de gospodărie locativă trelor cu perdele sau dra­ diafragmare a reţelelor de nală a partidului şi cea importantă în are o pondere grăşarea terenului cu îngrăşă­ Protagonişti a
agricultura
ju­
minte organice şi chimice. Do­
recepţionează sesizări ale perii. Formarea curenţilor termoficare pentru unifor­ de a 35-a aniversare deţului Hunedoara. Au fost zele de îngrăşăminte se sta­ 22.00 O zi înt
unor locatari care reclamă se poate evita prin monta­ mizarea încălzirii halelor şi a proclamării Republi­ create suprafeţe însemnate de bilesc după vîrsta -şi starea Selgcţiuni din
de; .; zburăto
că temperatura în aparta­ rea de praguri la uşi şi funcţionarea în diagrama cii —, oamenii muncii livezi modeme în unităţi so­ pomilor şi după însuşirile fi­ 23,30—f,00 Noi
cialiste
şi
planta­
extins
s-a
ment este mai scăzută decît folosirea de rulouri izola­ de reglaj ; eliminarea pier­ de Ia întreprinderea me­ rea pomilor în gospodăriile zice şi chimice ale solului. Xn cal.
medie, în cazul plantaţiilor în
în apartamentul vecin. La toare, completarea geamu­ derilor de agent termic la canică Orăştie şi-au am­ populaţiei şi în sectorul indi­ masiv cu sol lucrat pe toată
o sumară cercetare a aces­ rilor la casa scării, instala­ armături, conducte din ca­ plificat eforturile în pro­ vidual, astfel că patrimoniul suprafaţa se vor da 30—10 t
tor sesizări se poate con­ rea închizătoarelor meca­ nale de distanţă, robinete ducţie pentru a obţine pomicol actual este în măsură gunoi la ha, odată ia 3 ani, şi C i n e
80—100
-leg
azot,
să satisfacă necesarul de fruc­
anual
cîte
stata însă că în aparta­ nice la uşile de la intrare de aerisire şi golire ; com­ rezultate bune Ia toţi te al populaţiei judeţului. Pro­ 30—80 kg fosfor şi 100—120 'kg
mentele reclamanţilor exis­ în blocuri, închiderea uşi­ pletarea izolaţiilor termice indicatorii de plan. Mun­ ducţia de fructe din acest an potasiu substanţă activă la ha. DEVA : Soi
tă defecţiuni la geamuri şi lor la terase şi la camere­ degradate; reducerea în­ cind cu hărnicie, con­ a fost relativ bună. Unele fer­ Din doza de azot se va apli­ lui intim (I
numai
ca
în
jumăta­
toamnă
me pomicole cum sînt cele ale
uşi, mobilă dispusă neco­ le gurilor de gunoi. călzirii spaţiilor în care nu structorii de maşini o- Staţiunii de oercetare şi pro­ te, pînă la două treimi, restul curajului III
NEDOARA :
respunzător în raport cu Pierderile pot fi reduse 6e lucrează în mai multe răştieni au reuşit, în pe­ ducţie pomicolă Geoagiu şl ale urmînd să se aplice în primă­ pentru ridv
caloriferele sau alte aseme­ considerabil prin tapeta- schimburi ; folosirea de că­ rioada trecută de la în­ Asociaţiei economice de stat vară. Trei tineri (
Geoagiu
La
teren
au
pe
cultivaţi
pomii
nea cauze ce ţin de buna rea pereţilor expuşi la vînt tre muncitorii din hale nu­ ceputul anului şi pînă şi cooperatiste de producţie, înierbat îngrăşarea se face in­ Fiul meu (ă
depăşit
planul
gospodărire a apartamen­ sau montarea unor pînze mai a uşilor de personal; j obţinînd totodată fructe de bu­ dividual în cercuri cu raza de da ’40 (Const
TROŞANI :
tului sau blocului. sau alt material textil fixat folosirea resurselor energe­ în prezent, .să-şi depă­ nă calitate. Alte ferme pomi­ 1,5—2,0 m şi se va da la fie­ rea) ; Visul
Cantitatea de energie ter­ cu şipci la distanţă de 2—3 tice secundare (condensul şească sarcinile Ia pro­ cole, cum sînt cele din Densuş care cîte 80—100 kg gunoi o da­ lergătorului
mică pe care o livrează cm. Blocarea caloriferelor de la instalaţiile de abur, ducţia marfă vîndută şi LUPENI :
(Cultural); \
' respectivele unităţi aparta­ cu mobilă influenţează ne­ căldura de la cuptoare şi încasată cu circa 22 mi­ trabandiştii (
mentelor şi altor consuma­ gativ schimbul de căldură, cazane, apă de răcire); lioane lei, la producţia Sfcsturi pentru pomicultori (Luceafărul)
tori este cea prevăzută In în spatele radiatoarelor se completarea g e a m u r i l o r netă cu 5 milioane lei, cediiil pe m
norul) ; AN
legislaţie şi este bine core­ pot pune suprafeţe reflec­ sparte la ferestre şi lumi­ Ia export cu 1,6 milioa­ baţii (Mun
lată ou nevoile de confort torizante cum ar fi foiţă natoare. ne lei, iar la beneficiu (a Asociaţiei intercooperaţiste tă la 2—3 ani şi anual cîte 2—3 CÂNI : Mir
şi cu problemele energetice de staniol pe carton sau Reducerea consumurilor cu peste 3 mHioane lei. Toteşti), Haţeg şi altele au în­ în kg azot, fosfor şi potasiu sub negru (Retc
chi­
de
formă
Îngrăşăminte
producţii
registrat
slabe,
x cărora trebuie să le facem placaj, plăci melaminate. de energie electrică şi ter­ De menţionat că aceste special datorită deficienţelor mice. Emigrantul
GURABARZ
faţă. Repararea tuturor robinete­ frumoase rezultate au Ia manifestate în aplicarea lucră­ îngrăşămintele aplicate se măvară (Mi
lucrare
printr-o
Pentru o mai bună gos­ lor înseamnă economii de mică este o cerinţă strin­ rilor de îngrijire. de fructe încorporează solului. în livezile TIE : Astrid
adîncă
a
producţiei
Baza
(Patria); Pi
podărire a energiei termi­ apă şi energie termică. gentă şi o datorie a fiecă­ bază buna organizare a pentru anul următor se pune situate pe teren plan sau cu căra); GEO,
ce recomandăm cîteva mă­ Pentru întreprinderi şi rui cetăţean. Să o tratăm activităţii în toate sec­ acum, prin lucrările de toam­ panta pină la 15 grade, se mul patriei
suri simple şi la îndemîna instituţii recomandăm cîte­ deci ca atare, cu convinge­ ţiile şi atelierele de pro­ nă şi iarnă care trebuie să se execută arătură adîncă la turăjţ; HAT
18—20 cm intre rînduri şi să­
tuturor locatarilor : Revi­ va măsuri care, pe lingă rea că nu consumul econo­ ducţie, folosirea mai efi­ facă la un nivel superior. Vo­ pat cu cazmaua pe rînd la a- tru cei vii i
în
de
lucrări
pomicul­
lumul
Avehturlle
zuirea ferestrelor şi uşilor economiile de combustibili mic la care sîntem chemaţi cientă a forţei de muncă tură în această toamnă este eeeaşi adincime. Odată cu e- lari: CALAI
arăturii
mare,
din
judeţul
pomicultorii
şl completarea lufturilor; înseamnă şi condiţii mai ne diminuează confortul ci şi a utilajelor din dota­ nostru avînd sarcina să înfiin­ foctuarea urmări să -de toamnă infern (Cas
se
asigure
se
va
ferestrele pot fi etanşate cu bune de muncă : etanşei- lipsa de grijă în menţine­ re, creşterea productivi­ ţeze plantaţii noi pe suprafaţa scurgerea apei prin realizarea SIMERTA :
suluri izolatoare, buret, zarea coşurilor şi prizelor rea căldurii în spaţiile din tăţii muncii. de 176 ha şl să execute lucră­ de rigole. (Mureşul);
te de casă
O deosebită importanţă -pre­
şnur, baghete de lemn. în de ventilaţie ; reglarea in­ locuinţe, birouri, magazine, rile de întreţinere de sezon la zintă tăierile, care se fac în mina).
toţi pomii.
zilele friguroase este reco- stalaţiilor de recirculare a spaţii de producţie. 1 tn ceea ce priveşte plantârl- funcţie de vîrsta, specia şi
« - « _ » _ | îe noi, se impune urgentarea starea pomilor. în livezile tine­
'desfundării terenului, .adminis­ re se va urmări formarea şi
Planul producţiei fizice pe 1982 îndeplinit Integra! trării de îngrăşăminte orga­ consolidarea scheletului coroa­ Vă',.-.
de
forma
nei,
respectîndu-se
nice şi chimice şi trecerii ime­
diat ce starea de umiditate coroană proiectată iniţial. Timpul
(Urmare din pag 1) pînă l-a Conferinţa Naţiona­ fel de importante : benefi­ februarie, cînd ni s-a între­ 1 ennite la nivelarea lui în ve- La pomii Lmbătrîniţi în care azi, 24 noii
lă a partidului, să obţinem ciari din ţară şi beneficiari rupt în repetate rânduri -a- o'rea pichetării şi plantării. au apărut uscături se vor în­ mea va fi
lătura toate ramurile uscate şi
în
larea lor cît mai repede la depăşiri de plan la galerii, de peste hotare. Cum vă limentarea cu energie elec­ Blamarea pomilor trebuie terenul debile, iar ceie rămase vor fi moaşă, cu
recent
desfîrrrâat
făcu­
beneficiar. „Greutăţile cu puţuri" şi şanţuri, să majo­ străduiţi să realizaţi acest trică. Dacă nu vom mai a- tă «u murtă grijă ; să 'se calce scurtate in lemn de 2—3 ani Vîntul va
peraturile
care ne-am confruntat în răm sporul de producţie la important indicator de vea asemenea probleme pî­ bine pâmîntul la rădăcinile po­ pentru a provoca 'O reîntineri­ cuprinse îr
primul trimestru al anului foraje cu încă 200 ml. în plan 7 nă la sfîrşitul anului ne milor şi să se asigure la fie­ re a ramurilor de semischelet. se face grade, loc;
acest
Tot
în
sezon
ne-au adus în situaţia înre­ felu! acesta avem certitu­ — Producţia de ciment se vom recupera integral res­ care pom cîte 20—38 1 apă şi primul tratament de iarnă, iar cele m
pentru a race un nun contact
12 grade. 1
gistrării unor restanţe cam dinea că vom încheia anu! realizează în celelalte ate­ tanţele şi vom încheia a- al rădăcinilor cu solul. De care trebuie executat Înainte locală.
mari, dar care — prin hăr­ cu planul realizat şi depă­ liere — calcar, argilă, cup­ nu-i eu planul realizat. asemenea, la plantarea de de venirea gerurilor mari. La munt
Stropirea de iarnă 'se face cu
nicia şi dăruirea în mun­ şit la toţi indicatorii fizici". toare, mori făină, mori ci­ toamnă trebuie făcut un mu­ unul din produsele : Dlbutox roasă, cu
şuroi înalt -de 25—30 cm in ju­
va sufla r
că ale oamenilor noştri — ment —, iar noi, la expedi­ — Dar la export ? rul pomului pentru a-1 feri de 1 la sută, Carbetox 1 la sută, Pentru
au fost recuperate în tota­ întreprinderea ţie — colectiv nu mai pu­ Aici treburile stau ger şi uscăciune, în toate 'ca­ sau Po’.ybar 6 la sută. Prin zile : Vrer
executarea
în
lucrărilor
livezi
litate — releva ing. Florin de lianţi Deva ţin important decît cele­ mult mai bine. Pînă acum zurile pomii plantaţi în toam­ la timp şi de bună calitate se neral cald
nă trebuie să fie protejaţi îm­
Todea, adjunctul şefului de ilalte — ne preocupăm să ■am livrat suplimentar be­ potriva rozătoarelor. Ce prin poate asigura rodirea pomilor bil, mai i
doua par
neficiarilor externi aproape
eco­
secţie. în cinstea alegerilor — La dumneavoastră, to­ livrăm, în saci ori vrac — 7600 tone deciment, iar in împrejmuire eu plasă de Sîr- şi obţinerea de rezultate acest cînd local
în
nomice
superioare
mă
învelirea
tulpini­
prin
fie
de deputaţi în consiliile varăşe Victor Bădin, şef al întreaga cantitate de ciment cinstea Conferinţei Naţio­ lor. De asemenea, se va ve­ sector. slabe. Vîn
dernt din
populare am hotărât să a-- secţiei expediţie de la Fa­ produsă şi în termenele sta­ rifica dacă sînţ şoareci în li­ rilc maxir
j-ungem la plan la galerii. brica de ciment Chişeăda-- bilite cu beneficiarii noştri. nale ne-am angajat să ne vezi, în special în zonele oare Dr. ing. IlîSIS PASC, se între 8
execu-
îmburuienate.
Iar la foraje să depăşim ga, realizarea planului fizic La producţia fizică totală, îndeplinim şalanu-! anual la au fost tratament împotriva Dr. ing. DUMITRU PRICA cele minit
tindu-se
planul du 100 ml. Ne-am are o importanţă deosebită, pe întreprindere, mai avem acest indicator pînă la 30 ier. Staţiunea t!e cercetare şi plus 1
cală dimir
respectat hotărârea. De a- întrucît cimentul livrat de unele restanţe., acumulate noiembrie, şi să lucrăm în în livezile cu pomi pe rod şi producţie pomicolă de serv! ci
semenea, ne-am angajat ca, aici 'are două destinaţii la mal ales în lunile ianuari-e- centul lui 1933. ee va treoa de urgenţa la în- fîeocgiu