Page 86 - Drumul_socialismului_1982_11

rtag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 7

Însemnate rezerve pentru reducerea Promotori ai noului ELEV

«fluSHÎEIî
consumurilor energetice (Urmare din pag. 1) şi importante resurse de mi­ novski, Gheorghe Mihai, 15.00 Telex
nerale utile. Numai in ulti­ Leanida Căzânaru, de la 15,05 Profiluri ş
Intr-adevăr, petrecind. mai mii doi ani au iost omolo­ sectoarele de cercetare, de­ 15.25 Emisiune
ge.rmană
(Urmare din pag. 1) puizat toate posibilităţile re întăresc convingerea că multă vreme in mijlocul co­ gate şi puse in lucru utilaje spre Ştefan Rădol, Tudar 17,20 Rezultatele
de reducere a consumuri­ aici mai există însemnate lectivului de la Institutul de şi tehnologii miniere de M-arcu, loan Giurcă, Con­ loto
Iar iniţiate în cadrul sec­ lor de energie electrică — rezerve, atît în ce priveşte cercetări, inginerie tehnolo­ mare productivitate, conce­ stantin Tarnavski, Var le Se- 17.25 Imagini di
ţiei. intervine inginerul Gheor- educarea fiecărui muncitor gică şi de proiectare a lu­ pute şi realizate■ in institut niuc, loan Lupulescu, Paul 17,35 La volan
— întîi ne-am îndreptat ghe Haşeganu, şeful atelie­ în spiritul economisirii e- crărilor de construcţii şi in­ Amintim cărucioarele de Mârgineanu, Ludovic Mol- 17,50 1001 de sc
18.00 închiderea
atenţia asupra utilajelor rului mecanic I. Am în ve­ nergiei electrice, cît şi din stalaţii pentru minereuri De­ perforat găuri lungi, cu unul nar, de la proiectări. Ei lui.
mari consumatoare de e- dere, în primul rînd, re­ punct de vedere tehnic. De­ va (I.C.I.T.P.L.C.I.M., cum şi două braţe, pentru subte­ simt, după cum aveam să 20,00 Telejurnal
nergie electrică : maşinile- centele indicaţii date de se­ spre ce este vorba ? La nu­ este cunoscut) ne-am putut ran şi cariere, liftul de mină aflăm, „catalizatoriiîntre­ 20,30 Invitat te I
nostru:
unelte şi cuptoarele de tra­ cretarul general al partidu­ meroase utilaje, care stă­ da seama că toţi cei de pentru transport de mate­ gului colectiv în activitatea vie Spiess
tamente termice. Am dotat teau de mai mult sau mai aici, incepind de la membrii riale şi personaj, tehnologia de căutare a noului, de 20,45 Cadran nu
toate maşinile-unelte cu li- lui, t o v a r ă ş u l Nicolae puţin timp, am remarcat consiliului ştiinţific, eonii- şi instalaţia de beionare promovare a progresului 21,10 Film artis I
Wolis".
mitatoare de mers în gol, Ceau.şescu, din. care derivă lămpile electrice aprinse,, nuinâ cu inginerii şi: tehni­ tehnic în minerit. ţară. Proe
iar la cuptoarele termice sarcinile mari ce ne stau contrar indicaţiilor primite cienii care lucrează in ate­ ...Poate veţi fi tentaţi, pe diourilor i
am luat măsuri de ordona­ în faţă, în continuare, pe în acest sens. întrebaţi de liere şi laboratoare de cer­ drept cuvint, să întrebaţi 22,00 Telejurnal
re a tehnologiei de lucru linia reducerii consumurU ce nu le sting, toţi- cei în cetare şi proiectare şi ter- HUNEDOARA cum au fast posibile atitea
pentru utilizarea la maxi­ tar energetice. Am luat, culpă au ridicat din umeri; minînd cu meseriaşii din co­ realizări, intr-o. perioadă re­
mum a capacităţii lor şi re­ negăsind nici o scuză. Apoi
într-adevăr, eîteva mă­ lectivul de modelare şi pro­ lativ scurtă, de- timp de la: SftwtggSggjfjg
ducerea la minimum a fluc­ suri bune, avem în lu­ verificând la eîteva maş.inî- totipuri, sini oameni care formarea colectivului-. Nu se
tuaţilor de temperatură în cru alte eîteva la a- unelte modul în care func­ caută nauf şi-l' promovează. nasc peste noapte cercetă­ BUCUKEŞl 1
cuptoare. Sectorizarea ilu­ ceastă oră, dar din păcate, ţionează limitatoarele de II caută nu ca scop Tn sine, tori, şi, mai ales, inventa­ dioprogranml
La ordinea zii
minatului în hale şi utili­ cu toate insistenţele noas­ mers în gol, am constatat de dragul unor demonstra­ L PATRIEI J tori I Aşa este, dar vom tură; 7,00 Rad
zarea iluminatului indivi­ că,, de fapt, acestea nu ţii sterile. II caută" şf; „se spune —- aşa cum' a ţinut să Revista presei
tre, nu. toţi. muncitorii do­ rul melodiilor
dual pe maşini a contri­ vedesc responsabilitate ma­ funcţionau. bat" pentru a-1 impune- în ne amintească dr. ing. Ni­ de ştiri; 9,05
buit,. de asemenea, la eli­ ximă,. nu manifestă spirit Exemplele relevate nu producţie, pentru a promo­ mecamzată a galeriilor in colae Zăvoianu, directorul ascultătorilor;
minarea risipei. Odată rea­ gospodăresc, uitînd. că a- caracterizează activitatea va in unităţile miniere teh­ subteran. Dacă tot sîntem Institutului: — că in Deva, ac­ de ştiri; 10,05
rie ; 10,30 ştii
lizate aceste măsuri am în­ cum, mai mult ca orLcînd, secţiei. „Mecanică 1“ şi nici nologii şi utilaje modeme, fo capitolul realizări, nu pu­ tivitatea: de cercetare şi pro­ 10,50 Partidul,
ceput să ne încadrăm în este necesar să economisim preocupările celor de aici cu randamente superioare, tem trece cu vederea nici iectare în domeniul mine­ 11.00 Buletin
repartiţii. în comparaţie cu fiecare kilowatt. Asupra, la­ în. direcţia economisirii e- care să uşureze munca mi­ preocupările şi bunele re­ ritului are oarecare tradiţie. Vreau să ştiu
citate ;
12,0
anul trecut, cînd' mai a- turii educaţionale va tre­ nergiei electrice. Dar ele nerilor şi preparatorilor şl zultate obţinute în domeniul Nu- ne vom întinde prea, ştiri; 12,05 Dc
veam perioade în care de­ bui să insistăm. în conti­ trebuie să-i mobilizeze pe să ducă la', producţii spori­ reducerii importului, de uti­ mult in. timp, dar vom arăta toţi turiştii;
laje şi piese de schimb.. Do­
te de minereuri utile
că, incă in 1968, pe lingă
tara folcl
păşeam cotele repartizate, toţi oamenii muncii în ve­ O dovadă: a. celor afirma­ cumentaţiade execuţie, a u- fostul trust minier funcţiona, .mpremieră
în acest an, în fiecare' lună nuare cu mai mare eficien­ derea folosirii cît mal efi­ .10 De la
ţă. te sini eîteva din cele mai nor utilaje şi: piese■ de un- compartiment,, cu o mină "b Student-club ;
am obţinut economii. ciente a dotării, tehnice, importante realizări ale co­ schimb ce se aduceau ex­ de cercetători şi proiectanţi,, de ştiri; 16,05
— Rezultatele sînt încu­ Intr-adevăr, într-un son­ pentru înlăturarea, definiti­ lectivului devean,, înfăptuite clusiv din import contribuie care in anul, 1970 a deve­ lui muncitor
rajatoare, dar trebuie să daj în atelierul secţiei am vă a risipei la fiecare loc . în cei. cinci ani de cînd in- la reducerea efortului' va­ nit centru, de cercetare şi. medicului;
recunoaştem că nu am e- remarcat- unele aspecte ca­ de muncă. !' statutul s-a înfiinţat, avînd lutar al ţârii cu aproximativ proiectare in cadrul trustu^ componistice:
zer; 16,40 Co
un statut bine determinat, 45 milioane lei. Ne oprim lui: respectiv.. A fast,, de. Ia.pt, nomice; 17,
de sine stătător. Astfel, pe aici cu exemplele, nu. pen­ nucleul in jurul căruia s-a ştiri; 17,05 l 1
17,45 Moment
baza tehnologiilor elaborate tru că' n-am, avea■ ce mai format colectiv.u-J de astăzi Orele serii;
Deziderat major al forestierilor — de cercetătorii şi proiectan­ spune, ci pentru a-i prezen­ al institutului de cercetări Instrumentişti
ţii de aici, in prezent sini ta pe ciţiva. dintre cei mai şi proiectări miniere. Un co­ populară; 19,
de la A la
valorificarea superioară a in execuţie o serie de obiec­ consecvenţi, mai prolifici lectiv- care prin preocupările într-o oră; i
căutători: şi promotori ai
tive miniere: de importanţă
şi, realizările- sale în. dome­
din opereta .
naţională: — la Roşia-Poieni, noului, de numele cărora se. niul cercetării miniere, pro­ suri“ de O
23,30—3,00 Nc
masei lemnoase : Valea Morii - Brad, Coran- leagă multe din. succesele movează noul, intr-una. din­ cal. TIMIŞOAR/
da-Hondol, Baia: de Aramă
tre cele mai străvechi, mai
colectivului. Este vorba, de­
şi altele - menite să asigu­ spre Pompiliu Nariţa, Do­ tradiţionale îndeletniciri de maţille zilei;
(Urmare din pag. 1) în aceste zile, în întâm­ bil, că poate vor mai lipsi re economiei româneşti noi rian T.urcu, Valentina Tar- pe meleagurile hunedor.ene. tatea în indi
ţii ’82 — dialc
pinarea Conferinţei Naţio­ anvelope şi piese de schimb, fumizor-bent
de resort c o l e c t i v u l u i nale a partidului şi. a celei chiar energie electrică, aşa Fabrică de n
lei din Tin
U.F.E.T. Orăştie, care, • în de a. 35-a aniversări a pro­ incit să avem grijă să gos­ CONTRIBUŢII Brîuri, arde
ultimii ani, s-a confruntat clamării Republicii, cei ca­ podărim la maximum ceea MERITORII LA Creşterea animalelor - o activitate din Banat;
re exploatează şi valorifică presei; 19,00
cu mari greutăţi, atît de aurul verde din pădurile ce avem, să ne rezolvăm AUTOAPRO VIZIONA­ tru casetofoi
natură subiectivă, dar şi o- singuri problemele care ne REA TERITORIALĂ ce 38 bucură de atenţie 20.00 întîlniri
biectivă. Sprijinirea cu for­ judeţului sînt angajaţi cu aparţin. Acest lucru este Cinci şi-a întocmit bilan­ Spiritul de
toate forţele pentru recupe­ civică al c
ţă de muncă şi cu mijloace rarea integrală a restanţe­ valabiL şi pentru beneficia­ ţul activităţii pe 10 luni, periîsaîîintă, responsabilă artă; Prime
colectivul
de
Cooperativei
tehnice, cu piese de schimb lor la masa lemnoasă şi rii noştri. Să- înţelegem cu producţie, adiiziţty şi des­ r „ “'nul filar
şi cu condiţii de locuit, dar pentru asigurarea stocurilor toţii că trebuie să fim mai facerea mărfurilor Haţeg tul-.
şi prin măsuri proprii de din iarna lui 1983. harnici,, mai inventivi,, mai a. constatat că are. motive Ferma zootehnică a Coo­ condiţiile pentru a realiza
de
Contribuţia
mulţumire.
1
organizare şi de disciplină — în cadrul adunărilor ordonaţi în muncă. De alt­ sa la autoaprovizionarea perativei agricole de pro­ pină la finele anului can­ -
a muncii, prin fermitate şi generale ale oamenilor fel. programul nostru de teritorială prin sistemul ducţie din Hărău cuprinde titatea planificată de 2 100
achiziţiilor
şi
abnegaţie la lucru, fores­ muncii pe sectoare, unităţi măsuri menit să asigure contractărilor mare cu peste 375 bovine şi 850 ovine şi hi lapte marfă.
este
mai
tierii din Orăştie se pot în­ şi întreprindere am chib­ derularea-normală a planu­ două milioane decît era dispune dc o bază materială Preocuparea acordată zo­ DEVA : Pi.
— seriile 1-1
ceea
scrie şi ei în rîndul colec­ zuit în spirit analitic, prin­ lui pe 1983 cuprinde ac­ planificat, depăşire ce a înseam­ în continuă dezvoltare. Cum otehniei sc reflectă şi. în teptarea (An
o
nă
planului
tivelor fruntaşe. „Noi dăm cipial, responsabil, cum să ţiuni şi elemente concrete, cu 75 la sută. Cooperativa a este şi firesc, ferma, se dezvoltarea şi moderniza­ HA : Prea t
(Flac
duri
zor la pregătirea stocurilor facem mai bine ca sarcini­ a căror aplicare trebuie fost in măsură ca r din re­ bucură de atenţie perma­ rea. bazei materiale a fer­ domniţei Re
de iarnă, la repararea uti­ le mobilizatoare sub rapor­ însă urmărită cu perseve­ sursele ei, să distribuie ce­ nentă din partea conduce­ mei. In vara trecută, uni­ tul) ; Vulcan
tăţenilor 3 500 pui de o zi
lajelor, căutăm să ne orga­ tul calităţii şi eficienţei să renţă şi înaltă responsabi­ pentru creştere şi îngrăşa- rii unităţii agricole, orga­ tatea a intrat într-un am­ mărilor (»
PETROŞANI
nizăm mai bine lucrul îneît le îndeplinim în bune- con­ litate patriotică. Este de re in vederea predării nul colectiv implicindu-se plu proces de modernizare. rea) ; Visul
unei. părţi la achiziţii. Pen­
în 1983 să nu mai avem diţii — releva ing. Romu- altfel hotărârea fermă a lu­ tru consumul de carne prin permanent şi cu răspunde­ Astfel, au fost construite lorgatorului
alimenta­
de
problemele din 1982 şi să lus Goţiu, directorul teh­ crătorilor forestieri, anga­ unităţile sale cooperativa a re în buna desfăşurare a trei celule pentru siloz, de LUPENI : <
(Cultural);
ţie
publică,
ne putem face planul" — a nic al I.F.E.T. Deva. Am jamentul lor unanim de produs peste 1 000 kg carne creşterii animalelor, spori­ 1500 tone fiecare, au fost nirea (Lu<
firma Nicolae Todor, direc­ discutat la concret că vom a-şi face şi în continuare de porc. De asemenea, a rea producţiei animaliere. ridicate două fînare cu o NEA : Cont
Santa Lucii
torul U.F.E.T. Orăştie. avea mai puţin combusti- exemplar datoria. predat 247 nutrii. Un argument al acestei a- capacitate de 400 tone în NI NO A.SA :
nion ist (Mu
firmaţii este modul cum total. Cu sprijinul G.I.G.C.L. CÂNI : Tnt
s-a procedat în acest an au fost construite trei priveşte o (
Asigurarea şi pregătirea forţei de muncă pentru asigurarea furajelor garsoniere pentru fami­ BRAD : Un
necesare hranei în perioa­ liile lucrătorilor din. zoo­ Singapore
ORAŞTJE :
tehnie şi un şopron de
(Urmare din pag. 1) sindicatului, ai organului insă, este problema care ne precum şi activităţii e- da de stabulaţie 1982—1983. mare capacitate. Procesul cin Sam —
colectiv de conducere şi ai creează cete mai. mari ducative, de cultivare a- In vara şi toamna, trecută tria) ; Tricl-
riile de bază. Cursurile de comitetului' de partid am greutăţi. Cu. toate măsurile siduă a dragostei faţă de s-au cosit toate suprafeţele de modernizare abia a în­ de (FI ac;
BAI :
Vis
calificare organizate pînă dat dovadă. Şi în anul tre­ luate în vederea stabiliză­ muncă, faţă de unitatea în ce au produs iarbă, chiar ceput; el va continua în a- alergă loruli
acum, în număr de şapte, cut am întîmpinat greutăţi rii forţei de muncă, indi­ care lucrează oamenii. Din şi acele locuri care n-au nul următor, cînd se vor tura) ‘ r HA'
au fost absolvite doar de similare. Se vede că n-am cele fluctuaţiei se menţine generoasa iniţiativă „Prie­ fost recoltate de. mai multă realiza noi obiective de fantastici
205 muncitori. Am aflat, că ştiut să folosim bine învă­ La un niveL ridicat — 6,7 tenul noului încadrat" a vreme. S-au strîns eu grijă mare importanţă şi utili­ Non stop:
în perspectivă (7 I), tot în ţămintele desprinse din ex­ ia sută (la finele primului rămas doar o lozincă golită tate. naţia Mah
cultură); I
acest an, alţi 125 de mun­ perienţa anterioară. Nu aş semestru). Din cele 369 ple­ de conţinut. finul, otava,, paiele; coce­ Cooperatorul Damaschin seriile 1-11
citori vor fi calificaţi în putea spune că n-au fost cări, peste 43 la sută repre­ Calificarea personalului nii de porumb, toate fura­ Păsculescu completa : LARI : Or:
meseriile de cocsari, turnă­ luate măsuri în aceste di­ zintă. desfacerile contracte­ a început abia în martie; jele fiind transportate şi — Avînd o bogată expe­ nerul).
tori de fontă şi macaragii. recţii. Am. trimis delegaţi lor de muncă pentru acte De ce 7 Faptul că se mai depozitate în. bune condi- rienţă. şi rezultate bune în
Slabei preocupări pentru în judeţele care aveau ex­ de indisciplină şi plecările întîmpină greutăţi chiar ţiuni. în acest fel s-a reu­ creşterea animalelor sîntem
recrutarea şi pregătirea cedent de forţă de muncă, cu preaviz. Spre exemplu, prin nepregătirea sălilor de i V * w
forţei de muncă i se mai am. încadrat tineri absoL- din cei 90 absolvenţi de curs, prin neasigurarea con­ şit să se aducă în cămara datori — în lumina indica­
adaugă încă o lacună, tot ven.ţi de şcoală profesiona­ şcoală profesională din Că­ diţiilor optime de partici­ zootehniei 204 tone fîn, ţiilor şi orientărilor date Timpul
atît de gravă — fluctuaţia lă din Călăraşi,, Zimnicea lăraşi, transferaţi de Mi­ pare efectivă a cursanţilor 2 400 tone suculente şi 580 de t o v a r ă ş u l Nicolae azi, 26 noi-
— încă mare ; mulţi vin; şi Tecuci. Dar au plecat nisterul Metalurgiei, au. nu oferă suficiente motive tone grosiere,, cantităti su­ Ceauşeseu, secretarul ge­ mea va fi
cu cerul
mulţi pleacă. aproape toţi... mai rămas... cinci". de analiză factorilor com­ ficiente pentru iarna ur­ nerai al partidului — sînt posib
Am abordat aceste pro­ Referitor la perfecţiona­ Cum lesne se poate ve­ petenţi în această direc­ mătoare, ce: vor asigura n.u să ne străduim. pen­ Vîn tul va
bleme în discuţia cu Virgil rea pregătirii profesionale dea, cele prezentate sînt ţie 7 numai întreţinerea efecti­ tru a ridica, zootehnia din sud-v(
minime vt
Săvulescu, preşedintele co­ pot arăta că fundamentul doar simple constatări ale vului, ci şr sporirea pro­ ia noi cote. Ne revine sar­ tre minus
mitetului sindicatului de ia acestei activităţi îl consti­ unor situaţii evidente. Im­ Acestea au fost. cele cite- ducţiei animaliere. de, iar c<
C.S. „Victoria" Călan : tuie programul aprobat de plicarea efectivă, eu depli­ va. întrebări pe care le-am cina să creştem procentul 9 şi 14 gr
„Cele trei probleme au conducerea colectivă a nă răspundere în soluţio­ adresat celor în drept. Răs­ — Adevărul este — spu­ de. natalitate, să îmbună­ dimineaţa
brumă şi
constituit subiectele dezba­ combinatului, program la narea concretă — iată care punsurile le-am aflat. Deo­ nea cooperatorul loan tăţim structura efectivelor, Pentru
camdată ele se află pe hîr-
terilor din cadrul recente­ baza căruia stau nevoile sînt punctele slabe ale ac­ tie, în planurile speciale de Jimbotean — că avem să sporim producţia do lap­ zile.'î: Vrc
ţine reiaţi
lor şedinţe ale biroului producţiei. Astfel, au fost tivităţii organelor menţio­ măsuri adoptate atît ' de o; fermă zootehnică, bu­ te şi carne., tn acest sens, schimbăto
executiv al consiliului oa­ organizate 53 de cursuri la nate. Lipsurile prezentate consiliul oamenilor muncii, anul 1933 trebuie să. consti­ ♦ervalului,
menilor muncii şi comite­ care participanţii au fost au fost cele care au faci­ nă, ce înregistrează re­ tuie o perioadă de eforturi Vtmul w
tului sindicatului. Este în număr de I 584, alţi 130 litat perpetuarea, de ia un cît şi de comitetele- de zultate meriterii. Efectivele susţinute pentru a. fiice din cu intens
foarte adevărat că situaţia muncitori desăvîrşindu-şi an ia altul; a unor atari partid şi- sindicat. Şi pen­ de animale planificata s-au de 50 km Te
dic.
actuală 'se prezintă total pregătirea prin instruiri lia situaţii. tru. că ne-am. angrenat- ta- realizat şi depăşit, şi la bo­ ferma cnoperativei, noas­ mo între
nesatisfăcătoare. Aceasta locul de muncă. Nici în ce Fluctuaţia mare se dato­ tr-o serie- de întrebări vom vine şi Ia ovine; producţia tre a'- unitate, de frunte a crede, iar
tre 8 si 13
vorbeşte de la sine despre priveşte calificarea în me­ rează în principal, superfi­ încheia tot cu o întrebare: zootehniei hiEiffitareiw?.. lată dimb
1
slaba preocupare pe care seriile de bază lucrurile cialităţii cu care sînt tra­ pe cînd: se var- regăsi îh de- lapte se află în conti­ de servi r:
noi, membrii comitetului mi stau bine. Fluctuaţia, tate unele probleme sociale, practică aceste măsuri ? nuă. creştere;, av-înd. toate
1