Page 81 - Drumul_socialismului_1980_09
        P. 81
     Vizita de lucru a tovaraşuiu
                                   PROLETARI DIN TOATE TÁRILE, UNIŢI-VÂ !
                                                                                                        NICOLAE OEÂOŞESCtl
                                                                                                             Io judeţul Bacău
                                                                                             T o v a r ă ş u l    Nicolae   materiale şi spirituale, acum   sună  urata,  se  sca-nd'-'izîi
                                                                                          Ceauşescu,  secretar  general   cînd întregul popor îşi con  fără  întrerupere  „Couu  -'.cu
                                                                                          al  Partidului  Comunist  Ro  centrează  eforturile  in  ve  —  P.C.R.". „Ceauşescu • şi
                                                                                          mân, preşedintele ¡Republicii   derea  încheierii  -cu  succes   poporul“.,   „Ceauşescu   li
                                                                                          Socialiste  România,  a  înce  a cincinalului 1976—1980.  bertate,  pace  şi  prosperita
                                                                                          put  miercuri  o  nouă  vizită   Vizita -secretarului general   te“,  semn  «I  dragostei  ne
                                                                                          de lucru pe plaiurile Moldo  al partidului în această par  ţărmurite  pe  care  locuitorii
                                                                                          vei,  la  scurt  timp  după  în-   te  a  ţării  constituie  un  nou   acestui  nou  centru  urban,
                                                                                          tîlnixea -.cu locuitorii muni  şi puternic factor stimulator   întregul nostru  popor o nu
                                                                                          cipiului şi judeţului Iaşi.  şi  mobilizator  al  oamenilor   tresc  faţă  de  cei  mai  iubit
                                                                                            în această vizită efectuată   muncii  din  judelui  Bacău   fiu al naţiunii.
                                                                                          în  judeţul  Bacău,  conducă  pentru asigurarea dezvoltă  Băcîndu-.se  ecoul  acestor
                                                                                                                     rii  economice  şi  sociale  in
                                                                                          torul  partidului  şi  statului   ritm  susţinut  a  acestor  me  nobile sentimente, primul se- /
                                                                                          nostru  este  însoţit  de  tova  leaguri,  pentru  înfăptuirea   cretar  al  Comitetului  jude
                                                                                          răşa  Elena  Ceauşescu,  de   neabătută a hotărârilor Con  ţean Bacău al P.C.R., a adre
                       eONSÏtlULU IPO PtHOTWUTOLffili                                     alţi conducători de partid şi   gresului  al  Xll-lea  al  parti  sat   tovarăşului   Nicolae
                                                                                          de stat.
                                                                                                                     dului.                     Ceauşescu,  tovarăşei  Elena
                                                                                            La  plecarea  din  Capitală,                        Ceauşescu  un  călduros  bun
                                                                                                                      Ora 11,00. Elicopterul pre
                                                                                          tovarăşul Nicolae .Ceauşescu   zidenţial  aterizează  în  piaţa   venit în judeţul Bacău.
            Anul XXXH, nr. 7118        JOI, 25 SEPTEMBRIE 1980     4 pagini — 30 bani     şi tovarăşa ¡Elena Ceauşescu   din  faţa  Casei  de  cultură  a   S-a  intonat  Imnul  de  stat
                                                                                          au  fost  salutaţi  de  membri   sindicalelor  din  oraşul  pe-   al   Republicii   Socialiste
                                                                                          şi  membri  supleanţi  ai  Co  trochimişt’Oor  de  pe  Trotuş   România.
                                                                                          mitetului Politic Executiv al
               m coMsiiioi uMic agroindustrial càlan                                      -C/C. al P.C.R.            —   municipiul   Ghe.orghe
                                                                                                                     Gheorghiu-Dej.  Din  pieptu
                                                                                            î n t â l n i r e a  tovarăşului   rile  a  mii  şi  inii  de  oameni
         Trebuie intensificat ritmul lucrărilor ia recoltarea                             Nicolae Ceauşescu cu petro  ai muncii, prezenţi aici, ră  (Continuare in pag. o 4-a)
                                                                                          lişti,  chimişti,  mineri,  ener-
                                                                                          -geticieni,  constructori  de
                  cartofilor si la semănatul                                              maşini, cu lucrători ai ogoa  Ceauşescu in judeţul Bacău, astăzi va avea loc în muni
                                                                                                                         Cu  prilejul  vizitei  de  lucru  a  tovarăşului  Nicolae
                                                                                          relor,  du  toate  -categoriile
                                                                                          de  oameni  ai  muncii,  se  în  cipiul Bacău o mare adunare populară.
          Toate  forjele  satelor  stat   în această săptămînă să ter  Sini însă mari rămâneri în   scrie  în  amplul  dialog  al  se- 4    Posturile  de  radio  şi  televiziune  vor  transmite  direct
         angajate  acum  la  efectua  minăm această lucrare“.  urmă  la  C.A.P.  Strei,  unde   cretaruhii  general  al  parti
        rea  la  timp  şi  în  bune  con  în iCÎnmp, la recoltarea cur-   din  70  iha  s-au  recoltat  1:8,   dului, preşedintele Republi  această manifestare, în jurul orei 12,30.
         diţii a  lucrărilor agricole de   toîilor,  se  aflau  în  jur  de   la  Baliz,  care  a  recoltat  18   cii, cu făuritori de bunuri
         toamnă.  O  participare  acti  60  de  oameni.  între  cei  ca  ha  din  45,  la  Bretea  ¡Româ
         vă  la  muncă  am  întîlnit,  în   re se situează în frunte i-ain   nă,  unde  din  30  ha  s-au  re
         raidui-anchetă  întreprins  în   notat  —  la  recomandarea   coltat 6 ha, precum şi C.A.P.   In zi .-vrui, bf azi :    în ©feie©tiv^r©&t&Bţ©l©:,
         OsmsiMul muie agroindustrial  preşedintei  —  pe  Eugenia   Boşorod  şi  Vâlcele.  Aceste                                                           ;
         Găitan,  in  toate  unităţile  a-   Vălean  şi  Eleonora  Berbec,   unităţi,  printr-o  bună  orga
         gricole '.prin care am trecut.  brigadiere  de  cump,  Mania   nizare  a  muncii  şi  mobili  ® Dezbatere : Con       la producţia fissieă
                                    Bora, Lucreţia • Teoăoresou,   zarea  activă  a  locuitorilor   du căiorul — spe
               La recoltarea        Eleonora  iGerbiceanu,  Gaş-   de  către  consiliile  populare   cialist ţ;i om po
               cartofilor —         păr  Prcjban,  lonaşcu  Mun-   la  munca  de  recoltare,  pu  litic               Cunoaşterea şi urmărirea îndeplinirii
                                                               teau  încheia  această  lucra
            un ritm de muncă        teanu,  loan  Vlad,  Dumitru                              Deva       actuali-
               mai susţinut         Burduşea,  cooperatori,  pe              ţi. BADIU                                      sarcinilor asigură realizarea
                                    Mimi  Ki.pricos  şi  loan  Dun-                            lăţi
           ¡Din întreaga suprafaţă de   ca, mor-imzaf ori.     (Continuare în Dog o 3-o1
         300  ha  'cultivată  cu  cartofi                                                                                         integrala a planului
         nu  se  recoltase  până  la  24
         septembrie nici 50 la sută din                                                                                îndeplinirea  indicatorului   oesîui  an  :  s-au  realizat
         suprafaţă.  O  situaţie  bună                                                                               producţiei  fizice  —  în  con  .peste   cifrele   planificate
         am  întîlnit  la  ferma  l.A.'S.                                                                            diţiile  realizării  unor  pro  15  810  tone  fontă,  701  tone
         Bretea,  unde  din  cele  30  ha                                                                            duse  de  calitate,  cu  consu  maşini  şi  utilaje,  2  764  tone
         s-au  recoltat  25  şi  s-au  şi li                                                                        muri  materiale  reduse  —   utilaje  de  turnare  pentru  o-
         vrat  peste  240  tone.  Aici  lu                                                                          este  o  condiţie  pirmordială   ţelării,  302  tone  corpuri  de'
         crau  cu  hărnicie  la  recolta                                                                            a  aplicării  noului  mecanism   Încălzit,  530  tone  cocs  şi
         rea  cartofilor  elevii  de  la                                                                             econoihico-financiar şi acest   4 370 tone cocs fluidizat. De
         Liceul -agroindustrial Haţeg.                                                                               fapt  este  bine  cunoscut  de   altfel,  planul  producţiei  fi
         Stat  aproape  pe  terminate                                                                                către  colectivul  de  muncă   zico  a  fost  îndeplinit  în  fie
         nu  culesul  la  cartofa  G.&JP.                                                                            de la întreprinderea ,,Victo  care  lună,  la  fiecare  produs
         Ruşi,   Gînţuga   si   Bretea                                                                               ria“  clin  Gălan.  Ne  propu  in  parte,  cu  o  singură  ex
         Strei.
                                                                                                                     nem  să  detaliem  problema   cepţie  —  luna  august  —
           „Am  pierdut  noi  la  înce                                                                              pentru  a  reliefa  experienţa   cind  nu  s-a  atins  nivelul
         put vreo trei zile pînă no-am                                                                               acumulată  pe  această  linie   stabilit  la  maşini  şi  utilaje.
         organizat  oum  trebuie  —•                                                                                 de  către  prestigiosul  colec  Cauzele  care  au  dus  la  a-
         spunea Mari a Tămăşoni, pre                                                                                tiv  al  siderurgiştilor  clin  o-
         şedinta 'C.A.'P. Bretea .Strei,                                                                             raşul  de  pe  Strei.  LV.  C.ă-   ceastă  situaţie  nu  ţin  insă
         —  daT  »Mm  mobilizat  for                                                                                                           de  întreprindere,  ele  con-
         ţele  şi  acum  reuşim  să  re                                                                             lan  fabrică  în  acest  an  şase   stind  în  calitatea  slabă  a
         coltăm  zilnic  2—-2,5  ha.  Toţi                                                                            produse ■. fontă, maşini .şi u-   cuarţilei  primite,  infiltrarea
         cooperatorii vin la muncă cu                                                                                 til.aje,  utilaje  de  turnare   apei  în  cuptoare  ş.a.  Mi
         familiile.;  după-amiază  vin                                                                               pentru  o|elării,  corpuri  de   nusul înregistrai în luna au-
                                           La  C.A.P.  T-o  Ieşti,  mecanizatorii  —  printre  care.se  evidenţiază  Petric.ă  Morar  —,  sub
         şi  cei  care  lucrează  în  în  directa  întlmmare  a  specialiştilor,  fac  arături,  administrează  ingrăşăminte,  pregătesc  terenul   încălzit,  semicocs  .şi  cocs   TRAIAN BONDOR
         treprinderi,  iar  elevii  de  la   şi  însămânţează  culturi!c  de  toamnă.  Mtînrind  cu  ihărnicie  şi  răspundere  ¡>entru  prcgătireii   fluidizat,  fată  situaţia  înde
         Şcoală  ne  ajută  la  sortatul   recoltei  anului  viitor,  ei  au  reuşit  să  insAmiuk-./.t-  toate  suprafeţele  ,pi-mif:Lr.aLc  cu  orz  şi  or  plinirii  planului,  pe  primele
        . cartofilor. Ne-am propus ca  zoaica — 70 ha — şl :îo ha culturi furajere, iar acum dau zor la semănatul griului.  8 luni şi jumătate ale a-  (Continuare in pag. o 3-a)
                                     vidi.-nţuct  în  m  uixeă  Gh.  Pre                                                                       economia   naţională.   Sînt
                                     dam.  T.  Calai.  N.  Munteanu,           Congresul ai ll-lea — cuprinzător program pentru                 cunoscute  rezervele  de  căr
                                    M.  Ka.kloş  şi  Gh.  Baciu,  se-
                                     eretar  adjunct  al  comitetului                                                                           bune  cocsificabil  şi  energe
                                    tie partid.                                  perfecţionarea activităţii consiliilor populare                tic, cele de minereuri feroa
                                                                                                                                                se  şi  complexe,  de  Calcar,
              B   POŞTAC.A.   Oficii   ui   ®  PRIN  MUNCA  UNITA  A                                                                            masă lemnoasă, resursele hi
            P.T.T.R.  Telluc  işi  realizează   CETĂŢENILOR.  In  satul  Criş,  j
            şi  depăşeşte  lună  de  lună   comuna  Blăjeni,  a  fost  con-  !   Să acţionăm energic pentru o puternică                         droenergetice şi altele. Dacă
            sarcinile  de  plan.  Acum,  bu  struit,  prin  munca  cetăţenilor.  |                                                             în  ceea  ce  priveşte  baza  e-
            năoară,  .la  capitolul  veri!.uri   un  frumos  cămin  cultural.  A-  j                                                            nergetică, industria republi
            şi-an  trecut  In  cont  suma  de   cum  se  fac  tencuieliie  exteri-  !   bază proprie de materii prime şi energie
            aproape 11 MO lei. Firesc, pen  oare,  urmind  ca  in  curind  să                                                                  cană din judeţ arc bine con
            tru  că  indicii  de  plan  sînt   se  facă  inaugurarea  acestui                                                                   turate  liniile  de  dezvoltare
            depăşiţi,  după  cum  urmează  i   lăcaş de culturi.                                                      privire la dezvoltarea indus  şi  de  exploatare  a  rezerve
            presă  —  IOC  Ia  sută,  telegra  a  „ZIUA  BIBLIOTECARU  „O  atenţie  deosebită  trebuie  acordată  lăr  triei  mici,  se  arată  :  .„'Con
            me  —  102  la  sulă,  telegraf  —  LUI“  LA  HAŢEG.  Biblioteca  1                                                                 lor,  industria  mică,  în  for
            101  la  sută.  (V.  Grigoraş  —  judeţeană  organizează  „Ziua  !   girii  bazei  proprii  de  materii  prime,  intensifi  siliile  populare  vor  asigura   mare  şi  extindere,  este  în
            corespondent).           bibliotecarului  din  mediul  ur  cai  du-se  activitatea  de  cercetare  şi  valorifi  dezvoltarea bazei proprii de   căutarea acesteia. ¡Potenţia
              El  BRIGĂZI  ARTISTICE  PE  ban“  din  această  lună,  astăzi,  1                                      materii  prime  şi  materialo   lul  hidroenergetic  al  multor
            PODIUMUL  ÎNTRECERII.  La  la  Haţeg.  In  cadrul  schimbu  care  a  rezervelor  de  substanţe  utile  existente   necesare activităţii .economi
            cea  de-a  Vii-a  ediţie  a  Festi  lui  de  experienţă  ce  va  avea                                                              localităţi  reprezintă  însă  o
            valului  concurs  interjudeţean  loc  cu  acest  prilej,  se  va  dez  în  toate  zonele  ţării,  inclusiv  a  minereurilor   ce  a  unităţilor  pe  c.are  le   resursă  care  aşteaptă  să  fie
            „Oameni  şi  fapte  in  murea  bate  tema  ..Preocuparea  Bi  sărace  sau  situate  în  condiţii  mai  greu  de  ex  organizează“.  Este  deci  clar   valorificată,  şi  în  care  in
            întrecere“,  desrăşurat  la  Tir-  bliotecii  orăşeneşti  Haţeg  pri                                     că  în  teritoriul  în  care-şi
            govişte,  intre  brigăzi  artistice,  vind  popularizarea  şi  difuza  ploatat".                                                   dustria  mică  poate  avea  o
            au  participat  şi  formaţii  de  rea   cărţii   sociai-poUtlcc   in     NICOLAE CEAUŞESCU                desfăşoară  activitatea,  fie  bază   energetică   proprie.
            gen  din  judeţul  nostru.  Intre  sprijinul  învăţăm  intui  ui  poli-                                   care consiliu popular trebuie   Materialele  de  construcţie
            cele  102  brigăzi  prezente  in  tico-ideologic“.                                                        să  identifice  neîntârziat  re
            festival,  brigada  artistică  de                                                                                                   sînt,  de  asemenea,  bine  re
            la  E.M.  Dîlja  a  ocupat  locul   H  EFICIENŢA.  Printr-o  bu  ¡Pentru  economia  noastră,   îare  subliniază  uu  aceeaşi   zervele  existente.  în  calita  prezentate  în  rezervele  de
            III  (pe  ramura  minieră),  iar   nă  şi  chibzuită  organizare  a   aflată  în  plin  efort  de  dez  tărie  necesitatea  imperioa  tea  sa  de  titular  de  plan  în   materii prime ale multor lo
            cea  a  Casei  de  cultură  din   activităţii  de  aprovizionare  şi   voltare,  crearea  unei  baze   să  a  creării  şi  dezvoltării   profil   teritorial,   consiliul   calităţi  din  judeţ-  Zonele
            Calau — menţiune.        desfacere,  întreprinderea  co
                                     mercială  de  stat  mixtă  Căi  an   proprii  de  materii  prime  şi   bazei  de  materii  prime  şi   popular  trebuie  să  asigure   montane  .şi  chiar  cele  sub
              a  DIN  RESURSE  LOCALE.  şi-a  depăşit  planul  pe  lunile   energie  este  o  problemă  de   stabileşte sarcinile organelor   ca  unităţile  din  toate  siste  montane  .dispun  de  rezerve
            La  Revizia  de  vagoane  din  iulie  şi  august,  cumulat  pe
            staţia  CJF.R.  Sitneria-trlaj,  fo-  unităţi, cu 118 00U lei.  importanţă  vitală.  în  docu  locale  aie  puterii  de  stat  în   mele  nominalizate  <cu  ase  de  piatră  de  construcţie  a
            losindu-so  materiale  recupe         L. I.ICIU    mentele  cei  ui  de-a!  XU-loa   acest sens.         menea  răspunderi  să  treacă   cărei  exploatare  nu  presu
            rate,  s-a  construit  prin  mun                   Congres al partidului aceas  înfăptuind dezideratul aşe  neîntîrziat  la  valorificarea   pune  mici  investiţii  de  an
             că  patriotică  un  depozit  pen              1
             tru   păstrarea   pieselor   de                    tă  problemă  este  pusă  în   zăm  intr-un  cadru  juridic   rezervelor identificate.  vergură,  nici  consum  de  e-
            schimb  necesare  reparării  va                    faţa  poporului  fa  nivelul  de   propriu  mica  industrie  şi   Judecind  prin  prisma  re  nergie.  în  schimb, prelucra
             goanelor  şi  uu  depozit  de                      directivă  a  politicii  noastre   precizând  sarcinile  consilii  zervelor  de  materii  prime  şi   rea ei în cit mai multe
             cărbuni pentru forjă. S-au c-
                                                                economice.  'Gel  de-ai  lî-Jea   lor  populare  în  această  di  energetice  existente, judeţul
                                                                Congres al consiliilor popu-  recţie, in proiectul Legii cu  nostru este reprezentativ în  (Continuare in pag. a 3-a)





