Page 77 - Drumul_socialismului_1980_09
        P. 77
     ~J~ X7 ~           SMA ce liCTuiu
                                                                                        Vizita  oficială  de  prietenie  In  fara
                                 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VÀ !
                                                                                          noastră a preşedintelui Republicii
       M
       ii
                                                                                        Zimbabwe, Canaan Sodindo Banana
                         I
                                                                                                       încheierea convorbirilor oficiale
                                                                                          Marţi  s-au  încheiat  con  liniat  însemnătatea  înţele  conlucra  tot  mai  strins  pe
                                                                                        vorbirile oficiale între tova  gerilor  convenite,  care  ex  arena  mondială,  sprijinind
                                                                                        răşul   Nicolae   Ceauşescu,   primă  voinţa  comună  de  a   ferm lupta popoarelor împo
                                                                                        preşedintele  Republicii  So  dezvolta şi mai puternic co  triva  imperialismului,  colo
                                                                                        cialiste  România,  şi  tovară  laborarea dintre România şi   nialismului şi neocolOnia'is-
                                                                                        şul Canaan Sodindo Banana,   Zimbabwe  pe  tărîm  politic,   mului,  a  oricăror  forme  de-
                                                                                        preşedintele Republicii Zim  economic,  tehnico-ştiinţific.   dominaţie  şi  asuprire,  pen
                                                                                        babwe.                     cultural  şi  în  alte  domenii   tru  libertate,  independentă
                                                                                          La  convorbiri  au  partici  de  activitate,  de  a  intensi  şi progres social, contribuind
                                                                                        pat  persoane  oficiale  româ  fica  şi  diversifica  coopera  activ la instaurarea unui
                                                                                        ne  şi  din  Republica  Zim  rea în producţie, de a întări   climat de pace, destindere
                                                                                        babwe.                     prietenia şi solidaritatea din  securitate şi cooperare in
                                                                                          In  cadrul  ultimelor  runde   tre popoarele noastre.  Europa, in Africa şi în în
                                                                                        de  convorbiri,  cei  doi  pre  In  acelaşi  timp,  a  fost  a-
                                                                                        şedinţi  au  relevat  cu  satis  firmată  încrederea  ca,  în   treaga lume.
                                                                                        facţie rezultatele rodnice ale   spiritul  hotărîrilor  stabilite,
                                                                                        dialogului purtat şi au sub-  România şi Zimbabwe vor  (Continuare in aag a 4-a!
          Anul XXXII, nr. 7117   MIERCURI, 24 SEPTEMBRIE 1980    4 pagini — 30 bani
                                                                                                      Congresul aî ii-iea —• cuprinzător program pentru
      I Oameni ai muncii din agricultură ! !                                                             perfecţionarea activităţii consiliilor populare
       \                         . .                  .    .   •                    I
       ţţ Înfăptuiţi cu hărnicie toate prevederile din programele de ma- ţ              Oîntarea României - festivalul
       \  suri  pentru  folosirea  raţională,  în  mod  gospodăresc  a  pămîntului  ~                                                                               ţi
       ţ  bunul  întregului  popor.  Fiecare  metru  de  pămînt  să  fie  judicios  fo-  i     activităţi coIsKco - educative si artistice
       (  losit  pentru  a  asigura  producţii  superioare,  sporirea  aportului  agri-  ţ
                                                                                                                                              1
       \  culturii  la  programul  generai  al  construcţiei  socialiste  în  patria  noas-  i                                                [a,  pe  care  preşedintele  re
       \ tră.                                                                       *         „Avem    Festivalul   „Cîniarea   României".    publicii  l-a  subliniat  şi  cu
       l                         (l)in Chemarea Congresului al Il-lea               ^    Trebuie  să-i  dăm  o  atenţie  mai  inare.  Trebuie   alte  prilejuri.  Acolo  uncie
       j                               al consiliilor populare)                     j                                                         organizatorii  festivalului  au
                                                                                         ca  acest  festival  să  se  desfăşoare  tot  timpul  şi   înţeles  această  importanta
                                                                                         nu  numai  în  perioada  unor  concursuri.  Am  a-   cerinţă,  manifestările  din
                                                                                         vut în vedere ca acesta să creeze un cadru or       cadrul acestuia nu s-au des
                                                                                                                                              făsurat  ,,pe  etape“,  ci  an
                                                                                         ganizatoric  în  care  masele  de  oameni  ai  mun  căpătat  un  caracter  de  con
                                                                                         cii,  tineretul  nostru  să  poată  participa  activ  şi   tinuitate.  „D’alogul  hunedo
                                                                                         desfăşura  o  largă  activitate  politică,  educativă   rean“  şi  „Dialogul  pe  a
                                                                                         şi culturală".                                       ceeasi  scenă"  sînt  doua  mo
                                                                                                            NICOLAE CEAUSESCU                 delii  ta  ţi  folosite  cu  succes
                                                                                                                                              in  această  direcţie  de  unei.
                                                                                                                                              consilii d,e educaţie politică
                                                                                          Cerinţa pe care secretarul   lor  de  cultură,  a  factorilor   şi  cultură  socialistă.  Aees;
                                                                                        general  al  partidului,  tova  educaţionali sarcina de ma  lucru  poate  fi  întlInit  ¡.1
                                                                                        răşul  Nicolae  Ceauşescu,  a   joră  răspundere  de  a  re-   Combinatul  siderurgic  Mu
                                                                                        subliniat-o   în   expunerea-   orienta  activitatea  din  ca  nedoara, care a transformat
                                                                                        program  la  cel  de-al  Il-lea   drul  festivalului  „Cîntarea   LUCIA LI CI U
                                                                                        Congres al consiliilor popu  României“,  de  a-i  conferi
                                                                                        lare pune în faţa instituţii  acel caracter de permanen  (Continuare in pag o 3 a
                                                                                                       Cifre semnificative ûm istoria marilor
                                                                                                               împliniri aie socialismului
            C.A.P. ni;». Mecanizatorii Maxim Drmar, Laurian Tămaş, Marinei Marc, Gheorghe Sorea,
          Teofil Crişan, execută arătura unei tarlale de 9 ha, unde se va semăna orz.
                                                               Foto: VIRGIL ONOIU
       Cu toate forţele Sa executarea teririter                                               VERI HURI DIN'
                                9                                                             RETRIBUIREA
              in simparla agricolă de teamă!                                                  M U N C I I
         Declanşată  deja  în  plin,   crările  se  desfăşoară  „în   pină  luni  seara,  690  tone  au
       campania  agricola de  toam  grafic“,  neexistînd  situaţii   fost deja transportate la ba
       nă  impune  in  aceste  zile  o   de  natură  să  îngrijoreze.   ză. Dar, în ce priveşte trans
       largă  şi  masivă  participare   Citeva  cifre  :  pînă  luni  sea  portul din cîmp, se conside  M U N C I T O
       de  forţe,  un  ritm  susţinut,   ra,  cartofii  au  fost  recoltaţi   ră  că  ar  fi  necesare  mai
       contribuţia  efectivă  a  tutu  de  pe  ÎGO  ha  din  totalul  de   multe  mijloace;  I.T.A.  nu
       ror  factorilor  la  executarea   225 ha, C.A.P. Hărau, Bir-  onorează  în  totalitate  co
       lucrărilor  —  cerinţe  trasate                       menzile   zilnice.   Desigur,
       hotărît  de  tovarăşul  Nicolae   IERI, PRIN UNITĂTI   motive  silit,  dar  nu  de  ele
       Ceauşescu,  secretarul  gene  ALE CONSILIULUI UNIC   este nevoie.
       ral  al  partidului  nostru  in   AGROINDUSTRIAL DEVA   Tot  la  capitolul  recoltări:   RETRIBUŢIA
       expunerea  de  excepţională                           se  stă  bine  şi  la  legume:
       însemnătate  prezentată  la   său şi Veţel încheind aceas  s-au  obţinut  producţii  bune   MERIE  NETA  A
       al  doilea  Congres  al  consi  tă  lucrare.  Totodată,  o  can  la castraveţi şi ardei, la var
       liilor populare.           titate de 474 tone a fost pre  za.  La  C.A.P.  Deva,  din  20
         Agenda  de  lucru a  priori  dată  deja  la  fondul  de  stat.   hdetare  cu  morcovi,  s-au   PERSONALULUI
       tăţilor  la  ordinea  zilei  este   La  sfecla  de  zahăr,  se  lu  recoltat  circa  14  hectare,
       deosebit  de'  bogata.-  Se  lu  crează  intens  în  toate  cele   producţie  predată  în  totali  MUNCITOR
       crează,  în  paralel,  atit  la   4  unităti  cultivatoare.  Pro  tate  la  C.L.F.  Datorită  spri
       recoltări,  cit  şi  la  însămîn-   ducţia  este  buna  —  în  jur   jinului  acordat  de  comite
       ţări,  fertilizări,  pregătirea   de  .30  tone  la  hectar.  (La   tul  municipal  de  partid,  le
                                                                                                                      Avem  in  graficul  de  faţă,  pornim  de  la  nivelul  anului
       terenului ş.a.             Şoimuş,  „pe  o  parcelă  de  22   gumele  de  la  C.A.P.  Deva   ÎN ZIARUL DE AZI :  comparaţi  dc-a  lungul  anilor,   1965.  In  15  ani,  veniturile  din
         Redăm cîteva aspecte sur  ha — pe tarlaua „Pe stean“  sînt  recoltaie  în  totalitate                      doi  indicatori,  de  ridicare  a  retribuirea  muncii  au  crescut,
       prinse  „pe  viu“  în  cursul"  —  am obţinut 40 şi 50 tone“  de oameni ai muncii din în-  © Activul de partid — un   nivelului  dc  trai  al  oamenilor  la  nivelul  ţării,  de  3,71  ori  :
       unui  raid  efectuat  ieri  prin   —  ne  spune  cu  mîndrie  to                    preţios sprijin pentru   muncii  României  socialiste  în   ceea  ce  înseamnă  că  popu
       unităţi  ale  Consiliului  unic   varăşa  Iuliana  Balaşi,  ingi  DOINA COJOCARU    înfăptuirea obiectivelor   treizeci  de  ani  de  eră  nouă.   laţia  retribuită  lunar  aproape
                                                                                            economico-sociale
                                                                                                                                       vorbesc  s-a  împătrit.  Numai  in  jude
                                                                                                                            comparative
                                                                                                                     Cifrele
       agroindustrial  Deva.  Pentru   ner  şef  la  C.A.P.  Şoimuş).                     ® O zi într-o comună       de  creşteri  în  ritmuri  uluitoa  ţul  Hunedoara  s-au  creat  in
       început, să precizăm că lu-  Din cele 950 tone recoltate  (Continuare în pag. a 2-a)                          re,  incliizînd  adevăruri  dc  ne  aceşti  ani  peste  33  00«  de
                                                                                                                     tăgăduit  ce  se  derulează  zil  locuri  noi  de  muncă.  Sînt  a-
                                                                                                                     nic  în  chipul  nou  al  ţârii,  —   ccle  uzine  şi  fabrici  in  între
                                                                                                                     sub  forma  uzinelor  şi  fabri  gime  noi,  in  care  au  astăzi
                                   cus.  1  <a  rubricile  de  comenta  tc  50  tone  .ardei,  15  tone  vi  nla  pentru  utilizarea  cu  ma  cilor,  al  oraşelor  în  întregime   un  loc  de  muncă  asigurat  de
                                   rii  literare,  artistice  şi  cultu  nele,  227  tone  varză  şi  alte   ximă  grijă  a  surselor  de  e-   noi  —  al  oamenilor  sănătoşi   aproape  4  ori  mai  mulţi  oa
                                   rale  participă  :  Mircea  Z.ieiu.   produse.      nergie  cunoaşte  o  tot  mai   şi  mulţumiţi  de  ei  şi  de  via  meni  ca  in  anul  1965  î  Grăi
                                   Mircea  Tomuş,  Liviu  I’etres-                     marc  intensificare.  Ca  urma  ţii  pe  care  au  reuşit  să  şi-o   tor  şi  de  netăgăduit,  ca  toate
                                   cu,  Mircea  Anghelcscu,  An  3  DOTARE,  Secţia  auto  din                      clădească,  sub  soarele  socia  adevărurile   socialismului.
                                   drei  Ionescu,  N.  Steinliardt.   cadrul  Grupului  dc  şantiere   re  a  acestui  fapt,  în  cele  8   lismului.   Sînt   cifre   ce   a-   Toate  aceste  uzine  şi  fabrici
                                   Radu  Ciobanii,  Ecaterimi  Ţa  <lc  la  Uîu  Mare-Retezat  a  fost   luni  ale  acestui  an,  au  fost   şi  oraşe  noi  le-am  ridicat  cu
           ¡g  A  APA  RUT  REVISTA                                                    economisiţi  peste  1  390  învii   testă   o   legitimă   mîndrie
          „TRANSILVANIA"  NR.  3/80.   ra lungă şi Vasilc Cliifor.  dotată   cu   încă   13   bas  energie  electrică,  prin  folosi  t  în  faţa  adevărurilor  noastre,   mumie  noastre,  pentru  noi  si
          Din  sumarul  bogat  şi  diversi                  culante   de   maro   capacita                         pe  care  nici  cei  mai  înrăiţi   copiii  noştri.  Şi  a  fost  posi
                                     S3  LEGUME  LIVRATE  LA
          ficat  al  acestui  număr  sem  FONDUL  DE  STAT.  Ferma-   te.   în   acest   fel,   prin   rea  la  capacitate  a  maşini  duşmani  ai  socialismului  nu   bil  s-o  facem  pentru  că  sîn-
          nalăm  in  primul  rind  noua   solarii  a  I.J.L.F.  din  Sinlan-   mărirea  capacităţii  de  trans  lor,  evitarea  mersului  in  gol,   Ie pot tăgădui.  tem  conduşi  de  un  partid  re
          rubrică   „Tribuna   ideilor“,   drei,  condusă  de  ing.  L.  Ar  port,  se  vor  grăhp.  lucrărilo   eliminarea risipei.  Avem  în  faţă  doi  indicatori   voluţionar,  pentru  că  sîntem
          consacrată   dezbaterii   unor                     de  turnare  în  baraj,  ca  şi     M. LEPADATU         comparaţi  pe  treizeci  de  ani   con te mp o rănii unui.r e vo I u ţ io -
          probleme  actuale  ale  ideolo  deau,  a  produs  şi  livrat  pină                                        —  veniturile  din  retribuţie  şi   nar  temerar  aflat  dc  mai  bine
          giei  şl  filozofici.  Sub  generi  acum  peste  G00  tone  de  le  ritmul  de  execuţie  a  celor      retribuţia  medie  netă  a  per  de  15  ani  la  clema  partidului
          cul  „Historia  militaijs“,  Radu   gume,  precum  şl  G0  000  buc.   lalte  obiective  aflate  în  con  sonalului   muncitor.   Să   nu   şi  a  ţării.  în  toţi  aceşti  ani
          Vulpe  aduce  noi  date  asupra   ştiuleţi  de  porumb  zaharat.   strucţie.                               pornim  de  la  nivelul  de  bază   retribuţia  medie  a  crescut  de
          locului  dezastrului  campaniei   Astfel,  s-au  livrat  pînă  la  zi   55  ECONOMII.  La  întreprin                               2,23  ori  ;  mai  mult  dorit  du
          în Dada a lui Cornelius Fus-  aproape ISO tone tomate, pes-  derea minieră Barza străda-                   al  anului  1930,  cînd  abia  pu  blul  celei  din  1965.  Edificator
                                                                                                                     sesem  stăpînire  dc  doi  ani  pe  şi  împlinit  ca  toate  adevăru
                                                                                                                     mijloacele de producţie. Să  rile socialism ului.
       esr a «av g jax¿¿7 g ,sner g grfttar .1 ,  --rt.v/ g OMmg g /.Tm g j,~ux jr -r-~ . y  ,   r  ■A. CO 0 g «t«wcr g gyixur Jt AMJtv g acxarr g 1





