Page 85 - Drumul_socialismului_1980_09
P. 85
V-
, a w-
t
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VÂ 1 Vizita de lucru a tovarăşului
NIGOUE CEÂOŞESCU
în judeful Bacău
Secrelarul general al 'varăşul Nicolae Ceauşescu nare, coloana oficială da
partidului, preşedintele Re ridicării patriei pe noi culmi maşini se îndreaptă spre
publicii Socialiste România, de progres şi bunăstare. primul obiectiv al vizitei
tovarăşul Nicolae Ceauşescu Primul secretar al Comi întreprinderea de avioane.
a continuat, joi 25 septem tetului judeţean de partid a Directorul întreprinderii a
brie, vizita de lucru în ju adresat tovarăşului Nicolae arătat că, urmind indicaţiile
deţul Bacău. Ceauşescu, tovarăşei Elena secretarului general ut parti
Secretarul general al ' Ceauşescu, salutul comuniş dului, date cu prilejul pre
partidului a fost însoţit de tilor, al tuturor celor ce tră cedentei vizite, întreprinde
tovarăşa Elena Ceauşescu, iesc şi muncesc în Bacău. rea a realizat secţii proprii
de alţi tovarăşi din condu în semn de caldă ospitali de sculărie, piese primare,
M U U cerea de partid şi de stat. tate, un bătrin localnic a a dezvoltat secţia de cau
lîirpiT^i 11 l i )' à 'tutun oferit tovarăşului Nicolae ciuc, reuşind în acest fel
BEE
Este ora 9,30. Tovarăşul
li IM !(:■*! Illflll
să asigure produse destina
Nicolae Ceauşescu, tovarăşa
Ceauşescu, tovarăşei Elena
Elena Ceauşescu sosesc la Ceauşescu tradiţionala piine te necesităţilor interne şi la
srni coir ŞUIULUI P0PUI AR JUDEŢEAN bordul unui elicopter special şi sare, invitîndu-i să guste export.
Au fost vizitate secţiile
pe aeroportul din Bacău.
din ploştile cu vin. Tineri
Aici au venit în întîmpina- şi tinere, purlînd atrăgătoa hidraulică şi montaj agre
re mii de locuitori ai muni re costume moldoveneşti, au gate complexe hidropneuma-
cipiului, tineri şi vîrstnici, înminat tovarăşului Nicolae tice.
Anul XXXII, nr. 7119 VINERI^ 26 SEPTEMBRIE 1980 4 pagini — 30 bani pionieri, şoimi ai patriei. Ceauşescu şi tovarăşei Elena Informat că oamenii mun
Mulţimea poartă portrete Ceauşescu frumoase buche cii din întreprindere au reu
ale tovarăşului Nicolae te de flori. Distinşilor oas şit să asimileze peste 80 la
Congresul a! ll-lea — cuprinzătot’ program pentru Ceauşescu şi lozinci în cin peţi le-au fost prinse la gît sută din reperele executate,
stea partidului şi patriei so cravate pioniereşti. secretarul general al parti
Nicolae
T o v a r ă ş u l
perfecţionarea activităţii consiliilor populare cialiste. Ceauşescu, tovarăşa Elena dului a indicat să se treacă
Se scandează pentru se
de urgenţă la sporirea acce
cretarul general al partidu Ceauşescu au răspuns cu lerată a gradului de asimi
Ce vă propuneţi pentru lui, expresie a recunoştinţei deosebită căldură acestor lare a producţiei aviatice.
MASA rotunda populaţiei din această parte manifestări prieteneşti.
a ţării pentru grija perma în aplauzele şi ovaţiile
organizata dezvoltarea industriei mici; nentă pe care o acordă to- mulţimii venite în întîmpi- (Continuare în pag. o 4-a)
in comuna bAiţa
cum valorificaţi resursele locale Marea adunare populară âe la Bacău
în cuvîntarea rostită la tembrie a.c., dezbaterii pu Nicolae Buda, primarul Cu prilejul vizitei de lu imagine se identifică cu pe tă, pe care apar înscrise cu
cel de-al II-lea Congres al blice. comunei: Piatra, ce se gă cru a tovarăşului Nicolae rioada cea mai dinamică şi vintele ce alătură simbolic
consiliilor populare, tovară Pe marginea atribuţiilor seşte pe mari porţiuni de Ceauşescu în judeţul Bacău, mai fertilă din istoria Româ numele atît de scumpe nouă
şul Nicolae Ceauşescu, atri ce revin, în lumina acestui teren, va permite înfiinţa pe stadionul municipal din niei, cei prezenţi poartă mari t u t u r o r „Ceauşescu —
buia industriei mici şi pres document consiliilor popu rea unei cariere, în care se Bacău a avut loc o mare portrete ale tovarăşului P.C.R.“.
tărilor de servicii o impor lare, am organizat o masă vor produce moloane pen adunare populară, la care au Nicolae Ceauşescu, pancar Adunarea a fost deschisă
tanţă deosebită. Pînă în 1985 rotundă, Ia Bălţa, cu parti tru socluri de construcţii, participat peste 60 000 de te cu lozinci ce exprimă u- de tovarăşa Alexandrina
aceasta' va trebui să reali ciparea factorilor de răspun pavele şi piatră concasată. oameni ai muncii — chi- nitatea întregii naţiuni în Găinuşe, membru al Comite
zeze o producţie în valoare dere din raza administrativ- Această unitate va ajunge, mişti, metalurgişti, construc jurul partidului, a secreta tului Politic Executiv al C.C.
de 5—6 000 lei pe cap de lo teritorială a comunei. în 1985, la un volum de tori de maşini, forestieri, rului său general, încrede al P.C.R., prim-secretar al
cuitor. Red.: Domeniu important prestaţii de 9 milioane lei toxtiiişti, ţărani, intelectuali, rea neţărmurită in destinul Comitetului judeţean Bacău
anual. în scopul valorifică
în acest spirit, Congresul al producţiei materiaie a so rii cit mai eficiente a lem elevi şi studenţi. Sint repre şi viitorul comunist al pa al P.C.R., preşedintele Con
al 11-lea al consiliilor popu cietăţii, industria mică va nului, am hotărît înfiinţarea, zentanţi ai celor ce muncesc triei noastre. siliului popular judeţean. Au
lare a dezbătut, printre alte cunoaşte o dezvoltare tot în cadrul C.A.P. Sălişte, a şi trăiesc pe aceste bogate Sosirea tovarăşului Nicolae luat apoi cuvântul tovarăşii
probleme importante, pro mai accentuată. De ce fel de unei secţii de cherestea. De şi frumoase plaiuri, veniţi Ceauşescu şi a tovarăşei Griqore Ardeleanu, maistru
iectul Legii cu privire la resurse de materii prime şi asemenea, existenţa rocilor să-l salute din nou pe se Elena Ceauşescu în tribună,
dezvoltarea industriei mici, materiale locale, care ar calcaroase ne va permite cretarul general al partidu este salutată de cei prezenţi la întreprinderea minieră
supus, pe baza Hotăririi Co permite înfiinţarea unor noi extinderea actualei secţii de lui cu întreaga lor dragoste, cu urale şi aplauze puter Comăneşti, Zamfir Stancu,
mitetului Politic Executiv al unităţi de industrie mică, vărărie a C.A.P. Sălişte cu stimă si recunoştinţa pen nice. directorul Combinatului pe-
C.C. al P.C.R. din 9 sep dispune localitatea dv. ? tru grija pe care o ma Tribuna a doua s-u trans
încă un cuptor de 8 tone nifestă faţă de dezvol
capacitate. tarea multilaterală a jude format într-o uriaşă pancar (Continuare în pag. a 4-a)
Red.: Proiectul legii la ţului lor, odată cu a între
Cifre semnificative din istoria care ne-am referit, privind gii ţări, pentru creşterea Cu prilejul vizitei de lucru a tovarăşului Nicolae
organizarea activităţii în u-
marilor împliniri ale socialismului nităţi ale consiliilor popu- continuă a nivelului lor de Ceauşescu în judeţul Neamţ, astăzi va avea loc, în muni
trai, a bunăstării materiale
Masă rotundă organizată de şi spirituale a oamenilor cipiul Piatra Neamţ, o mare adunare populară. ^
Posturile de radio şi televiziune vor transmite direct
E. SÎNA
0 CUIRIŢI (Continuare în pag. a 2-a) muncii. în semn de adîncă această manifestare, în jurul orei 13,30.
preţuire pentru cel mai iu-
bih fiu al poporului, a cărui
iii lllllllii STATUI«! o — • — a — o — a — o — ® — o — o — o — ® O — » - • — • — œ — © — o — a — • — * — o
Ieri, 1rs unstoţiie din Consiliul unic agroindustrial Dobra
RODNICIE ÎN GlMP ŞfîH MUNCĂ, DAR Şl RISIPA DE FORŢE Şl TIMP
Din primele ore ale dimi tele, întreeîndu-se la recol
neţii de ieri, „Brigada de Pînă ieri, în Consiliul nnic agroindustrial Dobra, tatul legumelor. Bilanţul
reporteri“ a ziarului nostru s-au recoltat cartofii de pe 57 hectare o Au fost se muncii lor a fost rodnic.
a urmărit, cu prilejul depla mănate 490 hectare, din care 53 ha cu grîu, 230 ha cu S-au recoltat 3 000 kg cono
sării în Consiliul unic agro orz, 15 ha cu legume-verdeţuri şi 192, hectare cn lolium pidă şi au fost livrate C.L.F.
industrial Dobra, modul în multiilorum e Au fost fertilizate cu îngrăşăminte chi Mia peste 10 000 kg varză.
care se desfăşoară lucrările mice 550 hectare, iar cu îngrăşăminte organice 26 hec Merită subliniat şi faptul că
agricole din campania de tare • S-au depozitat 970 tone linuri » C.A.P. din Do tot ieri, de la plantaţia po
toamnă în cele 7 C.A.P. şi bra, lăpuşnic şi Lăsau au recoltat piuă acum 4!)i tone micolă a C.A.P., un grup de
la Complexul pentru creş legume o Ieri s-a lucrat în cele 7 C.A.P. din raza con peste 60 de elevi din Dobra,
terea vacilor de lapte de la siliului unic agroindustrial şi la complexul din Grind împreună cu cadrele didac-
A P A R T A M E N T E Grind. Redăm cîteva aspec pentru creşterea vacilor, cu 64 tractoare la diferite lu Brigada de reporteri :
crări.
te surprinse de către colec
tivul nostru de reporteri : V. PÂTAN, N. BADIU,
H C.A.P. DOBRA. Aici, 25 O atmosferă de muncă în Trisecan, Letiţia Goţiu, Ma D. COJOCARU, L. BRAICA
Mîndria României anului ne, locuinţele construite de septembrie a fost o zi de sufleţită am găsit şi la gră ria Cocerhan, Silvia Cismaş, Fotografii: VIRGIL ONOIU
1980 o reprezintă, alături populaţie cu sprijinul sta muncă intensă, încheiată în dina de legume, cooperatoa Aurelia Petru, Aurora To-
de oamenii săi minunaţi, a- tului în credite şi execuţie, faptul serii cu rezultate dem rele Oprean Letiţia. Sidonin mufa. Maria Farcaş şi al- (Continuare în oaa o 2-a)
şezările, oraşele şi satele gospodăriile individuale nou ne de remarcat. Mobilizaţi
înnoite din temelii sau ridi construite de locuitorii sate de către organizaţia de
cate pe locuri unde altă da lor şi ai oraşelor, ca urma partid, la lucrările în cîmp
tă nu era nimic. România a- re a sporirii continue a ve au participat zeci de coope
nului 1980 are cu ceva mai niturilor lor şi veţi avea i- ratori şi mecanizatori. La
mult de 22 milioane de lo maginea măreţiei şi frumu semănatul orzului, de pildă,
cuitori. Şi a construit, în 29 seţii României de azi. Pen mecanizatorul Nicolae Mun-
de ani, după cum arată tru România de mîine, Di teanu a mai adăugat încă
graficul de faţă,' apartamen rectivele celui de-al Xll-lea 10 hectare celpr semănate
te din fondurile statului pînă ieri. La rîndul lor, la-
pentru aproape două mi Congres al partidului, pre cob Popa, Adrian Flocan, A-
lioane de familii. Aproape văd construirea în cincina chim Cibu, Gheorghe Po-
două milioane de familii îşi lul 1981—1985 a 1 100 000 a- vîrjan şi Nicolae Bentea au
duc viaţa de zi cu zi, o via partamente din fondurile realizat încă 80 tone siloz;
ţă împlinită material şi spi statului. Douăzeci de mii s-au semănat încă 5 hecta
ritual, în condiţii moderne dintre acestea vor fi con re cu legume, autorul aces
de confort, create cu mij struite în judeţul Hunedoa tei lucrări fiind mecanizato
loacele financiare ale sta ra. Ele se vor adăuga celor rul Ioan Miron. Cu bune
tului nostru socialist, statul peste 55 000 construite în rezultate s-a muncit şi la
transportul finului, cu ate
oamenilor muncii eliberaţi anii de după 1965, rezol- lajele C.A.P. şi cu remorca
pentru totdeauna de grija vînd în linii mari problema
tractată de mecanizatorul
zilei de mîine. Adăugaţi la locuinţelor şi a confortului Schmidt Ioan, depozitîndu-se
aceste aproape două milioa- în judeţ. la grajduri, pînă seara, încă
peste 10 tone fin.
