Page 82 - Drumul_socialismului_1978_06
        P. 82
     Pag. 2                                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 64
           Sesiunea Consiliului popular Judeţean j'                                                                                                                          r 0 /MIM< 0 i
           (Urmare din pag. î)     doi  ani  şi  jumătate  din  a-   zaţi  de  deputaţi,  au  reali  sprijinul  necesar  comitete  în plan pe anii 1979—1980,   Desigur,  este  necesar  ca   DUMINIC
                                   cest  cincinal,  eforturile  lor   zat  un  volum  apreciabil  de   lor  şi'  birourilor  executive   organele  judeţene  de  speci  şi   deputaţii   Consiliului
                                   s-au  materializat  deja  în-   lucrări,  dar  nu  ne  putem   ale   consiliilor   populare   alitate  trebuie^  să  asigure   popular  judeţean,  să  se   fi,06 Sportul
        P.C.R.,  preşedintele  Comi                                                                                                                                       8,15 Tot Ini
        tetului  executiv  al  Consi  tr-o   serie   de   obiective,   declara  satisfăcuţi  de  ceea   pentru  înlăturarea  unor  e-   din  timp  proiecte  de  exe  preocupe  mai  activ  de  mo  8,10 Şoimii )
        liului popular judeţean.   printre  care  se  -  numără  :   ce  s-a  făcut  'în  acest  an   ventuale   neajunsuri   sau   cuţie,   documentaţiile   de   bilizarea  cetăţenilor  Ia  re  3,20 I' ilni se.
                                                                                                                   expropriere,  materialele  ca
          După  ce  a  arătat  că  pro  42  săli  de  clasă,  2  dispen  pentru  buna  gospodărire  şi   greutăţi  existente  în  aceas    alizarea  la  timp  şi  de  cali  pii  :  „O
                                                                                                                                                                              lipisodui
        blemele  supuse  dezbaterii   sare  umane,  un  cămin  cul  înfrumuseţare  a  oraşelor  şi   tă activitate.  re  nu  pot  fi  procurate  pe   tate a acestor obiective.  3,45 Pentru
                                                                                                                   plan  local  şi  alte  condiţii
                                                                                          Vorbitorul  s-a  referit  în
                                                                                                                                                                              noavoas
        sesiunii  au  o  mare  impor  tural,  o  sală  de  gimnastică,   comunelor.  Trebuie  să  a-   continuare  la  faptul  că  în          In  legătură  cu  modul   10.00   Y-'âţa B
        tanţă  pentru  ridicarea  con  ateliere  şcolare  şi  interna  dr-esăm  critici  din  acest              necesare  pentru  a  începe   cum  s-au  dus  la  îndeplini  31.45   B ucurii!
        tinuă  a  aspectului  edilitar-   te,  reţele  de  apă  şi  canali  punct  de  vedere  munici  judeţ  avem  de  realizat  în   la  timp  executarea  acestor   re   hotărîrea   Consiliului   12.30   Be stra
        gospodăresc  al  localităţilor   zare etc.            piului  Deva,  unde  lucrările   acest  an  şi  în  anii  urmă  lucrări  şi  pentru  a  asigu  popular  judeţean  cu  privi  13.00   Telex ;
        judeţului  şi  sînt  de  un  real   In  contipuare,  vorbito  ce  se  execută  din  investi  tori,  importante  obiective   ra  realizarea  lor  la  terme  re  la  realizarea  lucrărilor   33,05 Album
                                                                                                                                                                          17,35 Daciada
        folos   pentru   dezvoltarea   rul  a  arătat  că,  încă  în  a-   ţii  nu  au  fost  corelate  cu   social-culturale  şi  edilitar-   nele  stabilite.  Este  bine   de  îmbunătăţiri  funciare  şi   17.50   Fiim MS
        bazei  materiale  a  învăţă-   cest  ah,  în  judeţ  mai  tre  acţiunile  patriotice  şi  din   go&podăreşti,  printre  care   ca  lucrările  să  se  execute   de  amenajare  a  bazinelor   rltimă
        mîntului, culturii  şi a ocro  buie  realizat  un  volum  im  această  cauză  participarea   un  cinematograf  la  Hune  în  •  primul  rînd  cu  posibi  hidrografice,   vorbitorul  a   Episodu
                                   portant  de  lucrări,  care  se   cetăţenilor  la  aceste  lucrări   doara, 5 cămine culturale,  lităţi  locale,  folosindu-se  în-   arătat  că  prin  activitatea   18.40   Micul
        tirii  sănătăţii,  pentru  satis  ridică  la  peste  8  milioane   a  fost  ca  şi  inexistentă,   14  săli  de  clasă,  4  dispen  tr-o  mai  mare  măsură  for-   cei mic
        facerea continuă a unor ce  lei.  Dar,  fără  a  diminua  re  iar  executarea  lor  se  des  sare,  2  săli  de  gimnastică,   ţa  de  muncă  şi  materialele   desfăşurată   de   consiliile   18.00   TYJcjun
                                                                                                                                                                          39.20
                                                                                                                                                                                  Reporta
        rinţe  de  viaţă  civilizată  ale   zultatele  bune  care  s-au   făşoară  într-un  ritm  cu   internate  şi  ateliere  şcola  de  construcţie'  ce  pot  fi   populare,  de  unităţile  ju  1.5,10 Antonii
        populaţiei,   vorbitorul   a   obţinut  pînă  în  prezent  în   totul  necorespunzător.  De   re,  reţele  de  apă,  de  cana  procurate  din  resurse  lo  deţene  de  profil,  obiective  Spectac.
        menţionat  că  statul  a  alo  acest  domeniu  de  activita  asemenea,  în  cartierele  din   lizare,  îndiguiri  etc.  Reali  cale.  le  prevăzute  au  fost  reali  20.40  judeţul
                                                                                                                                                                                  Film
        cat  în  acest  cincinal  pentru   te,  trebuie  să  spunem  to  municipiu,  pe  unele  străzi,   zarea  la  timp  şi  de  calita    zate  în  cea  mai  mare  par  candida
        realizarea   unor   obiective   tuşi,  că  la  unele  consilii   nu  s-au  luat  suficiente   te  a  acestora  presupune  o   în  vederea  aducerii  la   te.  Din  controalele  efectua  ţie“. Pi
         economico-sociale  în  jude  populare  nu  a  existat  su  măsuri  de  amenajare  a   preocupare  mai  susţinută   îndeplinire  a  prevederilor   te  în  judeţ  a  rezultat  însă   22.15  diourilo
                                                                                                                                                                                  Telejun
         ţul  nostru,  investiţii  în  va  ficientă  preocupare  pentru   zonelor  verzi,  de  plantare   din  partea  consiliilor  popu  hotăririi  adoptate  de  sesi  că  nu  în  toate  cazurile  a   22,25 Finala
         loare  de  peste  27  miliarde   rezolvarea  cu  competenţă   a  lor  cu  pomi,  de  reparare   lare,  a  deputaţilor,  a  comi  une,  comitetele  şi  birourile   existat  o  mobilizare  cores  mt»iydial
                                                                                                                    executive  vor  organiza  pre
         lei,  urmînd  a  fi  puse  în   a acestor probleme.  a  trotuarelor,  a  străzilor,  de   tetelor  de  cetăţeni,  cît  şi             punzătoare  a  cetăţenilor  la   Olanda
         funcţiune  noi  capacităţi  de   Ce  se  poate  spune  spre   întreţinerea  acestora.  Din   din  partea  organelor  jude  lucrarea  ei  pe  circumscrip  executarea  lucrărilor  cu
         producţie,  în  special  în  in  exemplu  despre  activitatea   această  cauză  se  poate  a-   ţene  de  'specialitate.  Aşa   ţii  electorale  cu  toţi  cetă  prinse  în  planurile  consi  LUNI,
         dustria  uşoară  şi  alimenta  desfăşurată  în  acest  sens   firrna  că  oraşul  nu  se  ridi  cum  s-a  stabilit  dealtfel,   ţenii.  Totodată,  comitetele   liilor  populare.  S-a  creat  un   15,55 Telex ;
         ră,  precum  şi  importanţe   de  consiliile  populare  din   că  la  cerinţele  unei  reşe  prin hotărîrea adoptată, es  şi  birourile  executive,  pe   decalaj  în  executarea  unor   10.00   Eniisiui
         obiective social-culturale.  comunele  Luncoiu  de  Jos,   dinţe  de  judeţ.  Sub  acest   te  necesar  să  se  intensifice   baza  hotăririi,  îşi  vor  sta  lucrări,  sînt  întârzieri  în   19.20  Eli tară
                                                                                                                                                                                  1001 d<
           Desigur,   la   eforturile   Lunca  Cernii,  Băcia,  care   aspect,  rău  stau  şi  muni  ritmul  de  lucru  la  toate  o-   bili  măsuri  proprii  care  să   execuţie,  ca  de  exemplu  la  •   19.30   Telejur
         considerabile  pe  care  le   au  încasat  doar  30—40  la   cipiul   Petroşani,   oraşele   biectivele  cu  termen  de   conducă  la  îmbunătăţirea   Mărtineşti,  Ilia,  Brăni.şca,   19.50   Panora
                                                                                                                                                                                  Roman
                                                                                                                                                                           20.20
         face  statul  pentru  dezvol  sută  din  sumele  votate,   Călan,  Brad  şi  Haţeg,  pre  dare  în  folosinţă  în  acest   întregii   activităţi   privind   Sîntămăria  Orlea,  Şoimuş,   milia  I
         tarea  economico-socială  a   care  reprezintă  contribuţia   cum  şi  unele  comune  care   an,  efeotuîndu-se  săptămâ  organizarea  şi  executarea   Hărău, Călan şi altele.  Episod',
         fiecărei  localităţi  este  ne  locuitorilor,  sau  de  cele  de   continuă  să  aibă  un  aspect   nal  analiza  stadiului  de  e-   lucrărilor  din  contribuţia   Se  impune  din  partea   21.15   Mai avi
                                                                                                                                                                                  Cintarc
                                                                                                                                                                           21.45
         cesar  să  se  alăture  şi  con  la  Bucureşci,  Geoagiu,  Sîn-   neplăcut,  datorită  faptului   xecuţie,  aplicînd  măsurile   în  bani  şi  în  muncă  a  ce  consiliilor populare să exis  22.00   Cadran
         tribuţia   bănească   şi   în   tămăria  Orlea,  Hărău,  Peş-   că  nu  s-au  întreprins  mă  operative  necesare  în  ve  tăţenilor.  te  mai  multă  preocupare   22.20   Telejur
         muncă  a  cetăţenilor,  prin-   tişu  Mic,  Crişcior,  Bunila,   suri  corespunzătoare  pen  derea   asigurării   tuturor   Pentru  înfrumuseţarea  şi   pentru  execuţia  întregului
         tr-o  participare  mai  activă   Pui,   Romos,  Tomeşti  şi   tru  întreţinerea  şanţurilor,   condiţiilor de lucru.  buna  gospodărire  a  locali  volum  de  lucrări  planificat,
         şi  mai  eficientă  la  rezol  Turdaş,  care  nu  au  reali  văruirea  pomilor,  repara  Pentru  fiecare  lucrare  să   tăţilor  să  existe  o  mai  pu  pentru  apărarea  terenuri  ÎIM
         varea  unor  probleme  de   zat  aproape  nimic  din  o-   rea  gardurilor,  zugrăvirea   se  constituie  comitete  de   ternică.  mobilizare  a  cetă  lor  agricole  împotriva  inun
         vădit interes obştesc.     biectivele  planificate  a  se   faţadelor la unele case etc.  cetăţeni,  care  să  coordone  ţenilor  pe  circumscripţii  e-   daţiilor.  De  asemenea,  Di  BUCUREŞ
           Desfăşurindu-se  o  inten  executa în acest an ?    Fără  îndoială  —  a  spus   ze  executarea  lor.  Aceste   lectorale,   asigurînd   cu   recţia  generală  agricolă,  O-   diojumal;  1
         să  activitate  de  aducere  la   O  insuficientă  preocupa  în  continuare  vorbitorul  —   comitete  să  fie  îndrumate   muncă  patriotică  amenaja  fieiul  de  îmbunătăţiri  fun  ră  Radio-Ti
                                                                                                                                                                           jiiandăm  pi
         îndeplinire  a  prevederilor   re  a  existat  şi  din  partea   că  toate  aceste  neajunsuri   şi  sprijinite  permanent  de   rea  şi  întreţinerea  spaţiilor   ciare  şi  Oficiul  de  gospo  ilustrate  mi
         legii   privind   organizarea   consiliilor  populare  de  la   se  datoresc  şi  unei  coordo  comitetele  şi  birourile  exe  şi  zonelor  verzi,  repararea   dărire  a  apelor  să  acţione  dioprogram
         contribuţiei  în  bani  şi  în   Densuş  şi  Veţel,  care  tre-   nări  şi  îndrumări  necores  cutive.  Totodată,  de  la  ni  drumurilor,  străzilor  şi  a   ze  mai  bine  pentru  reali  Antologie 1
                                                                                                                                                                           inima  si  vi
         muncă  pentru  efectuarea   biau  să  realizeze  cîte  un   punzătoare  din  partea  or  vel  de  judeţ,  să  se  repar  trotuarelor,   plantarea   do   zarea  planului  de  lucrări   apăr si le i
         unor  lucrări  de  interes  ob  dispensar  uman,  precum  şi   ganelor  judeţene  de  spe  tizeze  cadre  de  specialitate,  .  pomi,  realizarea  lucrărilor   pe acest an şi să urmăreas  11.00   Radi or
         ştesc,  locuitorii  judeţului   din  partea  celor  de  la  Ră-   cialitate  şi  chiar  de  către   care  să  sprijine  executa  de  îmbunătăţiri  funciare  şi   că  în  mod  deosebit  asigu  lor ;   11,30
                                                                                                                                                                           de muzică
         au   hotărît,   în   adunări   chitova  la  activitatea  de   unii  membri  ai  comitetului   rea  lucrărilor  de  la  comu  gospodărirea apelor etc. Es  rarea  unei  calităţi  cores  De toate
         populare,  să  realizeze  din   extindere  a  şcolii,  de  la   executiv.  Vreau  să  mă  re  ne.  O  preocupare  mai  in  te  necesar,  de  asemenea,   punzătoare  a  tuturor  lu  Radiojurnal
                                                                                                                                                                           infinită —
         contribuţia  bănească  şi  în   Boşorod  şi  Hărău  pentru   fer  în  primul  rînd  la  asis  tensă  să  se  manifeste  în   să  se  urmărească  şi  să  se   crărilor,  precum  şi  între  13,30 Unda
         muncă  în  acest  cincinal   terminarea  căminelor  cul  tenţa  de  specialitate  pe   ceea  ce  priveşte  încasarea   aplice  cu  mai  multă  fermi  ţinerea  şi  exploatarea  a-   Recital de
         lucrări  în  valoare  de  peste   turale  începute  cu  mulţi   care  trebuie  s-o  acorde   sumelor  votate  din  contri  tate   prevederile   Hotăririi   cestora  Hcrlea ; 14,
         40  milioane  lei.  De  aseme  ani  în  urmă.  La  fel,  se  a-   secţiile  din  aparatul  comi  buţia  locuitorilor,  atât  din   m-.  8/1976 a Consiliului  în   încheiere,   tovarăşul   ponistic Ni
         nea,  s-au  angajat  ca  prin   preciază  ca  slabă  preocu  tetului  executiv  şi  îndeo  partea  consiliilor  populare,   popular  judeţean,  prin  ca  Teodor  Haş  şi-a  exprimat   14,40 Horă
                                                                                                                                                                           noastă ; 15,
         acţiuni  patriotice  să  efec  parea  pentru  antrenarea  în   sebi  Direcţia  judeţeană  de   cît  şi  din  partea  adminis  re  se  stabilesc  obligaţii   încrederea   că   deputaţii,   10.00   Sonor
         tueze  lucrări  de  înfrumu  muncă  a  locuitorilor  la  re  drumuri  şi  poduri,  care  nu   traţiei  financiare  a  judeţu  pentru  cetăţeni  şi  unităţi   consiliile  populare,  factorii   ţă ; 20,00 H
         seţare  şi  bună  gospodărire   pararea-şi  întreţinerea  dru  a  reuşit  să  se  ridice  ia   lui,  astfel  incit  să  se  asi  socialiste în legătură cu în  din   domeniile   analizate,   Dans  pc  n
                                                                                                                                                                           Biografia  î
         a  localităţilor,  a  căror  va  murilor  şi  a  podurilor.  Cu   nivelul  exigenţelor  actuale.   gure  finanţarea  ritmică  a   treţinerea,   înăturatul   şi   toţi  cetăţenii  judeţului  se   „Valurile  (
         loare  se  ridică  la  aproape   toate  că  s-au  raportat  ca   De  asemenea,  unele  unităţi   tuturor lucrărilor.  stropitul  trotuarelor,  alei  vor’  mobiliza  şi  mai  activ   Radio juma
         800 milioane lei.          efectuate  un  însemnat  nu  judeţene,  beneficiare  ale  u-   Deosebit   de   important   lor şi a zonelor verzi.  pentru  realizarea  sarcini  mic  sparţi
                                                                                                                                                                           duminicală,
           Fără  îndoială,  aceste  an  măr  de  zile  muncă,  o  se  nor  astfel  de  lucrări,  ca:   pentru  funcţionalitatea  o-   Am  convingerea  că  atît   lor  edilitar-gospodăreşti  ale   dc ştiri ; 0.
         gajamente  ale  cetăţenilor   rie  de  drumuri  sînt  aproa  Inspectoratul  şcolar,  Direc  biectivelor  ce  vor  fi  date   comitetele  şi  birourile  e-   localităţilor  şi  de  îmbună  muzical iu
         din  judeţul  nostru  consti  pe  impracticabile,  ca  de  e-   ţia  sanitară  judeţeană  şi   în  folosinţă  în  acest  an  es  xecutive   ale   consiliilor   tăţiri  funciare,  astfel  ca,
         tuie  o  expresie  grăitoare  a   xemplu  drumurile:  Topliţa   Comitetul  de  cultură  şi  e-   te  dotarea  lor  cu  aparatu  populare,  cît  şi  organele   î<n  întâmpinarea  celei  de  a
         dorinţei  lor  de  a  participa   —  Lunca  Cernii,  Tuştea  —   ducaţie  socialistă,  nu  au   ră  şi  mobilier.  De  aceea   judeţene   de   specialitate,   34-a  aniversări  a  eliberării
         activ  la  dezvoltarea  edili  Răchitova,  Bozeş  —  Balşa,   depus  efortul  necesar  şi  nu   se  impune  ca  organele  ju  vor  depune  toate  eforturile   patriei,  toate-  municipiile,
         tară  a  localităţilor  în  care   Zam   —   Almaş   Sălişte,   au  urmărit  cu  suficientă   deţene  să  ia  încă  de  pe  a-   pentru  realizarea  lucrări  oraşele  şi  comunele  să  îm  DEVA :
         trăiesc şi muncesc, la înno  Grind — Pojoga şi altele.  insistenţă  modul  în  care   cutn  măsuri  pentru  procu  lor  din  contribuţia  în  bani   brace  haină  de  sărbătoare,   Făgădulala
         bilarea  şi  înfrumuseţarea   Desigur,  nu  poate  fi  con  se  execută  aceste  lucrări.   rarea  celor  necesare  dotă  şi  muncă  a  locuitorilor,   să  îndeplinească  exemplar   DOARA:
                                                                                                                                                                           Robin HO(
         lor,  îmbogăţirea  vieţii  spi  testat  faptul  că  printr-o   Organele  locale  de  specia  rii  şcolilor,  dispensarelor  şi   planificate  atît  pe  acest   măsurile   stabilite  pentru   tu şi Ovi.i
         rituale  a  oraşelor  şi  satelor   serie  de  acţiuni  patriotice   litate  ale  administraţiei  de   căminelor culturale.  an,  cît  şi  cele  din  anii  vii  acest  an  şi  pentru  anii  vii  tul) ; N-
         noastre. Dealtfel, în primii  cetăţenii judeţului, mobili  stat nu au reuşit să acorde  Pentru lucrările cuprinse  tori, la termenele stabilite.  tori.          noapte (
                                                                                                                                                                           (Coiislruet
                                                                                                                                                                           ŞANI :
           Pimînd  accent  pe  laturi  adevărata  măsură  valoroa  ce  alte  oţeluri  sînt  în  curs   martie  a.c.,  la  oţelăriile   serie".  Din  situaţia  prezen  ţiei  —  ne  spunea  maistrul   Rătăcire v
         le  ^calitative  ale  activităţii   selor  iniţiative  ale  coosa-   de asimilare.  hunedorene  se  dă  bătălia   tată  mai  sus  rezultă  clar   principal  Ioan  Dragota,  de   găduiaia
                                                                                                                                                                           PENI :■ Al
         productive  —  menţiona  to  rilor  şi  aglomeratoriştilor,   La  cea  de  a  doua  oţe-   pe  trei  direcţii  principa  corelaţia  dintre  depăşirea   la  laminorul  de  800  mm.   titrai) ; E’
                                                                                                                                                                           (Muncitori
         varăşul   Gheorghe   Dîrle,   ale  furnaliştilor,  oţelarilor   lărie  Martin,  planul  pro  le  :  productivitate,  sorti  obţinută  la  producţia  fizi  Şi  aceasta,  în  condiţiile   Urmăriţi
                                    şi   laminatorilor.   Bilanţul   ducţiei  fizice  —  element                     că  de  fontă  şi  de  cocs  şi   ci'eşterii  ponderii  lamina
         preşedintele   comitetului                            hotărîtor  al  producţiei  nete   ment  şi  calitate,  noi  şi  mai                                         torc,se) ;
                                                                                                                                                                           tatul  de
         sindicatului  din  CB.  Hune  primelor  cinci  luni  pune   —  este  asigurat  prin  înal  valoroase  mărci  de  oţeluri.   economiile  înregistrate  în   telor  din  oţeluri  aliate  şi   J nertil);  p:
         doara  —  siderurgiştii  au   în  lumină  această  eferves                      „Şi   aceasta   pentru   că   sectorul  furnale  la  acest   înalt  aliate  la  peste  81  !a   Chitară  (9
                                    centă  activitate  dar  evi  ta   ritmicitate   imprimată                       important  combustibil  teh
         imprimat  întrecerii  dintre   denţiază  în  acelaşi  timp   muncii  de  iniţiativa  pro  transformarea  cantităţii  în-   nologic.   sută  în  totalul  producţiei   NOASA:
                                                                                                                                                                            (Muncitor.
         echipe,   schimburi,   secţii                                                    tr-o nouă calitate — după                             noastre.   Pentru   sporirea   A   einei
                                    marile  posibilităţi  şi  rezer  prie „Fiecare echipă să                          în  primele  5  luni  ale  a-   valorii  nete  a  laminatelor
          şi  uzine,  o  vigoare  de-a   ve  interne  de  care  dispune                                                                         punem  accent  pe  folosirea   Noiembrie
          dreptul tinerească, care dă  colectivul nostru :                                                           nului,  în  combinat  a  spo  optimă   a   capacităţii  de   da   neng
                                                                                                                                                                            şie)  ;  G
                                                                   fWT ANGAJAMENTUL NO.ŞTRU [mo                      rit  evident  ponderea  pro                         | du.l — s<
                                                                                                                     ducţiei  de  laminate  care   finisare  a  lor,  pe  respecta  ■ norul) ;
              SITUAŢIA ÎNDEPLINTRII ANGAJAMENTULUI                    5 MILIARDE LEI                          ■m     este   livrată   beneficiarilor   rea  proceselor  tehnologice   I verde de
                                                                                                                                                de  încălzire,  laminare  şi
                                                                                                                                                                          * Roeky (I
                                                                                                                     cu   garanţii   suplimentare                         J GlU-BAl
                                                                                                         >
                                                                           *:C:Şl^BşSINŢ9ţ!j^Z^*-TAŢ6i.ŢE,VP -;y^i^ 'f.  pentru  caracteristicile  sale   răcire  a  oţelului,  pe  garan  * rie (Casa
                                                                                                              >
               Obiectiv       U.M.   Angajament    Realizat                                                          mecanice  şi  chimice,  ceea   tarea  lungimilor  fixe  a  la  * TEG: At-l
                                                                                                                                                minatelor,
                                                                                                                                                                            (Popular)
                                                                                                                                                                      în
                                                                                                                                                           prevăzute
                                                                     Fată Se fată—cuvlntu!                           întrebuinţare  a  acestor  la  contractele  cu  beneficia  * de cultur
                                        anual      în 5 luni                                                         ce  a  făcut  ca  valoarea  de                       I dorul şi
                                                                         9              î                            minate  în  industria  con  rii...                   raţie (11
           Cocs metalurgic    tone     13 000       20 440                                                           structoare  de  maşini  să                           { Ziua gl
           Fontă                V      30 000       34 386         şi faptele siderurgiştilor                        crească  corespunzător  noi                           ILIA: Mc
                                                                                                                                                                            lui (Lurt
           Oţel                1>     -25 000       25 869                                                           lor  cerinţe  ale  economiei.   Asemenea  mărturii  con  Aurei
           Laminate total              20 000       25 231                                                           Ridicarea  la  81,6  la  sută  a   crete  ale  seriozităţii  profe  GHEIUAR
           Valoarea produc-                                                                                          coeficientului  scoaterii  de   sionale  şi  maturităţii  poli  „Petr ol“
             ţiei globale    mii lei  200 000       90 186     producă  peste  sarcinile  de   părerea   şefului   oţeiăriei   laminate  bune  din  tona  de   tice  cu  care  siderurgiştii
           Economii la :                                       plan  cel  puţin  dotiă  tone   nr.  2,  inginer  Alexandru   oţel  lingou,  sporirea  pro  merg  de  la  angajament  la
           — cocs metalurgic   tone     1000         1 049     oţel în fiecare schimb",   Dragota  —  este  de  fapt   ducţiei  fizice  de  laminate   faptă  pe  drumul  cel  mai   m
           — metal                      2 000        1 700     care  a  intrat  de-acum  în   expresia   producţiei   nete,   şi  permanenta  îmbunătăţire   scurt  le  întâlnim  la  tot  pa
           Beneficii suplimen-                                 obişnuitul  cotidian  al  în  cu  toate  implicaţiile  ei  po  a  calităţii  ei  —  obiectiv   sul,  în  fiecare  comparti  Pentru»
              tare           mii lei   15 000      . 17 000    datoririlor   de   serviciu.   zitive,  care  la  noi  se  iden  central  al  întrecerii  de  la   ment  de  muncă  din  combi  Vrei? no:
                                               (date operative)  Faptul  că  în  aceste  zile  a   tifică  cu  fabricarea  unor   toate  liniile  de  laminoare   natul  hunedorean,  ceea  ce   cu  cranii
                                                               fost  deja  îndeplinit  anga  oţeluri  cu  caracteristici  su                  demonstrează   că   relaţia   rare tix>j
                                                               jamentul  anual  al  secţiei,   perioare,  căruia  să-i  adău  —  constituie  factorul  de  „angajament  =  faptă"  se   verse-  a,
                                                                                                                                                                            locai  de
           Realizări valoroase,  pen-  oxigenului, a  finalizat Iu-  de  a  realiza  peste  plan   găm  noi  valenţe  prin  cali  terminant  al  sporirii  conti  reflectă  în  conştiinţa  colec  şi  izolat
          tru  care  siderurgiştii  meri  crările  de  la  gospodăria   20  000  tone  oţel  de  bună               nue  a  valorii  producţiei   tivului  Erou  al  Muncii  So  alocuri  e
          tă  toată  aprecierea.  Cît  de  de  feroaliaje,  cu  efect  di  calitate,  vorbeşte  de  la  si  tate  şi  prin  valorificarea   nete  din  combinat  şi  a  vo  cialiste  cu  o  înaltă  încăr  depăşi  I
                                                                                                                                                                            ore.
          spre  posibilităţile  de  am  rect  asupra  productivităţii   ne.  Şi  de  aici  au  fost  tri  eficientă  a  fiecărui  kilo  lumului  beneficiilor  supli  cătură  civică  şi  patriotică.   Vi ntu l
          plificare  a  lor,  este  sufi  muncii,  valorificării  supe  mise  deja  în  circuitul  noi  gram de metal".  mentare.            In  sprijinul  acestei  afirma  cu  unele
          cientă  o  scurtă  vizită  prin   rioare  a  materiilor  prime   lor  valori  oţeluri  pentru   Prin   eforturile   proprii   —  Datorită  largii'  parti  ţii  aducem  şi  faptul  că,  în-   de 40-CO
                                                                                                                                                                            Tempera
          secţii,  d^  unde  se  pot  afla   şi  asupra  calităţii  metalu  autoturismele  româneşti  şi   făcute  în  sfera  perfecţio  cipări  a  colectivului  nostru   cepînd  din  1971,  acest  mi  şor,  noa
          multe  lucruri  despre  infu  lui  produs.  Paleta  sorti  oţelul  tip  „Cihcor"  —  mar.   nării  tehnologiilor  de  lucru   la   înfăptuirea   iniţiativei   nunat  colectiv  se  situează   să  intre
          zia  de  calitate  nouă  săvîr-   mentală  a  fost  îmbogăţită   că  specific  hunedoreană,   şi  cu  sprijinul  nemijlocit   „Să  laminăm  în  fiecare  zi,   an  de  an  pe  podiumul  cel   jar   ziu
          şită  asupra  acumulărilor   cu  noi  mărci  de  oţeluri   pentru  confecţionarea  stâl  al   cocsarilor,   furnaliştii   în  fiecare  schimb,  cel  pu  mai  înalt  al  întrecerii  so  grade.
                                                                                                                                                                              Timpul
          cantitative  de  pînă  acum.   cu  caracteristici  superioa  pilor  de  înaltă  tensiune.   materializează  zi  de  zi  bi  ţin  un  lingou  peste  plan",   cialiste  pe  ţară  —  adevă  zilele ilt
         Colectivul  de  la  oţelăria   re  —  destinate  fabricării   Practic,  este  evident  faptul   necunoscuta  lor  iniţiativă   am  produs  suplimentar  în   rată  performanţă  a  cins  După o
          rir.  1  a  generalizat  în  a-   prăjinilor  de  foraj  la  mare   că.  în  lumina  indicaţiilor   „Toată  fonta  peste  plan  eu   primele  5  luni  2  545  tone   tei şi onoarei muncitoreşti.  instabiiit
          cest  an  la  toate  cuptoarele   adincime.  rulmenţilor,  in  majore  date  de  plenara   cocs  economisit  şi  c.u  cel   laminate,   depăşind   deja          irnbunăti
                                                                                                                                                                            doua zi
         tehnologia de insuflare a  dustriei chimice, în timp  C.C. ai P.C.R. din 22—23   produs peste plan Ia eoe-  angajamentul anual al sec          SABIN IONESCU *       ,





