Page 79 - Drumul_socialismului_1978_06

6419 SIMBATA, 24 IUNIE 1978 rag. 3

CTD LA ÎNCHEIEREA ANULUI DE STUDIU ÎN cartea © scena $ .ecranul cartea ® scena # ecranul
fNVĂŢĂMINTUL POLITiCO-IDEOLOGIC
= î j
:area Dezbatere antrenantă, Oaspete al judeţului

nostru — in cadrul schim­ Un film românesc de dezbatere
silfii cu participare largă burilor cultural-artistice
dintre România şi R. P.
Bulgaria — ansamblul de
Alexandru Tatos — după
cîntece şi dansuri al ce şi-a făcut un excelent pentru viaţa lor. Din acest cicolul de lumină al adevă­
rului, demonstrează convin­
motiv — depistat ulterior,
un sos- (Cursul de Ha organizaţia creşterea productivităţii Casei de cultură ai Uniu­ nume In teatru, cu specta­ după ce experimentul s-a gător uriaşa discrepanţă
itor de de- de bază de partid de Ha munoii, reducerea cheltuie­ nii judeţene a cooperaţiei cole memorabile — a de­ consumat intr-un registru dintre imaginea glosată a
ţpulare şi Direcţia judeţeană P.T.Tc. lilor materiale, folosirea din oraşul Plovdiv, a po­ butat cu strălucire In cine­ dureros — cazul Doinei in­ societăţii de consum, - aşa
unctele de şi-a încheiat activitatea pe raţională, cu maximă efi­ posit, ieri, la Deva. matografie cu „Mere roşii". cumbă tragicul, pentru că cum apare ea in Nechez»
anul de studiu 1977 —1978. cienţă a materiilor prime, La Casa de cultură din
Cu acest prilej a avut loc a materialelor, energiei şi Noul film al lui Tatos, prin întotdeauna este tragic cînd mann, şi imaginea plină de
numeroase oraşul reşedinţă de judeţ, excelenţă unul de dezbate­ un om tinăr, pe care socie­ contradicţii, grave, devo­
i în fictiivi- dezbaterea finală ia tema combustibililor, a maşini­ ansamblul de cîntece re, reconfirmă cu vigoare tatea l-a investit cu o ne­ rante, propagind in con­
■Uor, mai a- vMnd măsurile de reorga­ lor şi instalaţiilor. populare din ţara vecină deschiderile unui cineast mărginită încredere, acor- ştiinţe sentimentul aniht-
îirii celor nizare pe baze noi a con­ Alţi tovarăşi printre ca­ şi prietenă, care pentru care, in contextul ascensiu­ dîndu-i toată căldura urna- lant al alienării şi al des­
xluţii con- ducerii şi planificării eco- re Ana Georgescu, Sinezia merite artistice deţine ti­ nii tinerei cinematografii personalizării.
devize pre- nomico-ifinanciare adoptate Ghena, Ana Milea, Marga­ tlul de Laureat şi Meda­ româneşti, reprezintă o cu­
excesive de de Plenara C.C. al P-CJR. reta Nandrea, Iuliana Sze- lia de aur, o susţinut un loare specială. Tatos este Lung şi anevoios e dru­
-adimensio- din 22-23 martie a.c. kely, Vasile Frăţilă, Ana spectacol care s-a bucu­ adeptul declarat al polemi­ Rătăcire mul Doinei pină la reali­
şi de cele De la început subliniem Orişan, Melania Bucur au rat de un binemeritat suc­ cii cu tot ceea ce infes­ zarea adevăratelor valori,
«misiuni de că dezbaterea a fost reuşi­ pus cu pregnanţă în evi­ ces. tează climatul sănătos al pină la preţuirea acelui
ri. O situa- tă, antrenantă, printr-un denţă măsurile stabilite de Programul artiştilor oas­ societăţii noastre, cu rătă­ mod de viaţă, cu adevărat
ătoare în viu schimb de idei şi prin­ Plenara din martie a C.C. peţi a oferit publicului de- cirile care, pe planul indi­ nismului revoluţionar, toate liber şi omenesc, pe care
proiectare tr-o largă participare e al P.C.R. cu privire la sti­ vidului şi pe cel social, a- şansele împlinirii personali­ tinăra — din lipsă de ex­
a faptului cursanţilor. Chiar în debu­ mularea participării oame­ duc prejudicii. tăţii sub zodia demnităţii, perienţă, din instabilitate
construoţii- tul discuţiei s-a relevat nilor muncii la realizarea Succesul dreptăţii şi echităţii, cînd etică, din uşurinţă şi ires :
â ridicat în meritul deosebit al secre­ beneficiilor, precum şi eu O astfel de rătăcire (in un om tinăr, repetăm, se ponsabilitate il abandonea­
il total al tarului general al partidu­ privire la utilizarea lor. ansamblului de cel mai propriu sens al vo­ lasă pradă unei mpmiri ză ca, în final, cînd resur­
lui, tovarăşul Nicolae cabulei, cum demonstrează perfide, dovedind lipsă de sele psihice se epuizează,
La reuşita dezbaterilor,
neajunsuri Geauşescu, în iniţierea mă­ ia clarificarea unor proble­ cîntece însuşi titlul), este şi expe­ discernămint. să se întoarcă la matcă, pe
îeficiarilor, surilor cu privire la pune­ me ţin-înd de noul meca­ rienţa Doinei — protago­ „Rătăcire" este, prin ur­ binecuvintatul şi ocrotitorul
i proiectan­ rea pe baze noi, larg de­ nism economico-finanoiar populare nista Ulmului — care fura­ mare, radiografia unui e- pămint al patriei.
ta o poartă mocratice, a conducerii e- un aport important a a- tă de mirajul occidentului, şec individual, pornit de la Ioana Pavelescu tran­
lizaţii de conomiei naţionale, a parti­ vut tovarăşul Doinei Stăn- bulgare de un sentiment ce se do­ falsele premise ale unei fal­ scrie cu fineţe psihologică
ale oame- ' cipării cointeresate a oa­ vedeşte a li total inconsis­ se fericiri, implinit in cir­ sinuozităţile unei dramatice
re nu s^au menilor muncii la dezvol­ culea, contabilul şef al Di­ tent, işi părăseşte ţara, fa­ cumstanţa obiectivei con­ experienţe existenţiale. A-
răspunde- tarea mai accentuată a eco­ recţiei judeţene de postă şi vean, într-o aleasă inter­ milia, prietenii, pentru a se fruntări dintre iluzoriu şi devărul degajat de cazul
eneral de nomiei naţionale, la intro­ telecomunicaţii (care face pretare, bogăţii din fol­ angaja pe un drum plin de real. Alexandru Tatos exa­ personajului avertizează ţi
ivităţii din ducerea indicatorilor de parte din altă formă de în- clorul bulgar şi reuşite nebănuite primejdii, minează cazul Doinei nu invită la reflecţie. Alături
Iţiilor. Nici producţie netă şi fizică, văţămînt), invitat special momente de pantomimă Scenariul lui Ion Băieşu dintr-o perspectivă didacti­ de actriţă, evoluează Dan
an, muni- care comensurează mai pentru aceasta de către se­ umoristică muzicală. Cîn- prelucrează un caz particu­ că, ci dinlr-una complexă, Nuţu, Klaus Gehrke, Regina
■şti de con_ precis şi mai just efortul cretarul comitetului de tecele „Păduricea mea lar, unul care, evident, nu care descoperă nuanţat re­ Heintze şi Gina Palrichi,
f al a etivi­ propriu al fiecărui colectiv partid al instituţiei, -tova­ frumoasă", „Răceniţa", „A are cum să poarte ampren­ laţia dintre cauză şi efect. jocul lor aureolind acest
şi sociale în crearea şi valorificarea răşul Haralambie Muntea- pornit Anghelina", „Subţi­ tele generalităţii. Aceasta Tocmai, de aceea, nimic nu film, accentuăm de dezba­
it perseve- bunurilor materiale ale so­ nu. Propagandistul cursu­ rica Nida", „Secerişul" şi pentru că Doina face parte pare să fie moralizator in tere, cu solaritatea adevă­
n aplicarea cietăţii. Aceste idei ale se­ lui, tovarăşa Olivia Mure- altele, culese din folclo­ din categoria infimă a ră­ acest film. Morala' intimplă- rului şi a sincerităţii.
cretarului general al parti­
'ermitate a dului sînt de o inestimabi­ şan a adoptat o manieră rul de ieri şi de azi al tăciţilor, dintre cei care nu rii reiese din însăşi suma
e şi econo- corespunzătoare în condu­ Bulgariei, s-au bucurat izbutesc să afle un ideal faptelor care, puse sub fas­ AL COVACI
mducă la lă valoare teoretică şi cerea activităţii finale, a- de uo real succes.
activităţii practică, ele avînd rolul să sigurînd participarea la De Ia cîntecul popular, „Declaraţie de dragoste**
«ţă de îip- revoluţioneze concepţia cu dezbatere a marii majori­ pină la strălucitele mo­
iurile exis­ privire la producţie şi des­ tăţi a cursanţilor. mente de pantomimă aie
ta din acest facere, la conducerea eco­ Activitatea finală a cursu­ grupului „Bufosincronistic" Apărută la Editura „Al­ plu dialog între tineri (mai întrebări şi răspunsuri ma­
tie se fac şi nomiei naţionale. La aces­ lui, a dovedit largul inte­ —întregul spectacol al an­ batros", cartea lui George cu seamă elevi) şi profe­ jore despre viaţă, despre
nicipale şi te idei s-au referit în cu- res de care se bucură în samblului Casei de cultu­ Şovu, „Declaraţie de dra­ sori, părinţi, oameni pentru familie, despre acele cazuri
irtid care vîntul lor tovarăşii Gheor- rândurile oamenilor mun­ ră a Uniunii judeţene a goste", se înscrie intre lu­ care dragostea a lost un e- de dragoste pripită care se
t • eficient ghe Lascu, Maria Călines- cii măsurile adoptate de cooperaţiei din oraşul crările — nu prea multe la chilibru pe lot parcursul rupe la puţină vreme de fa
iţi rea stilu- cu, Ion Cugerean, Eugenia Plenara din martie a C.C. Plovdiv, s-a bucurat în număr — avind ca temă vieţii. întemeierea ei.
de muncă Curea şi alţii. judeţul nostru de un fru­ adolescenţa, acest impre­ De la acel S.O.S. cu ca­ Am spune că autorul nu t
conducere fftînd pe rînd au fost al P.C.R., hotărîrea lor fer­ mos succes, confirmind, sionant zbor spre lume, re se deschide cartea — dă sfaturi gratuite, ci pu- j
mă de a lupta neobosit
■.aţiilor de dezbătute apoi problemele pentru înfăptuirea sarcini­ prin repertoriu şi ţinută spre maturitate. unde tinorul Bogdan şi co­
i.ţile subor- privind aprovizionarea teli- lor ce le revin, fiecăruia la artistică, titlul de Laureat Cele aproape 200 de pa­ legii lui sînt chemaţi la o ne toate aceste probleme t
intr-un dialog sincer, cursiv, 1
ras la răs- nico-materială, fundamen­ locul său de muncă. şi aleasa distincţie de aur gini ale cărţii au la bază, dezbatere avind ca temă limpede. Cartea lui George \
i'inova-ţi de tarea riguroasă a planului, pe care le deţin. aşa cum scrie şi autorul, o declaraţie de dragoste,
xregis trate, participarea largă a tutu­ CORNEL ARMEANU „cel mai de preţ sentiment şi pină la acea pledoarie Şovu este un dialog educa- \
care se ror oamenilor muncii la al nostru, al oamenilor, dra­ pentru cei ajunşi in faţa o- ţional care emoţionează c1
.1 urmărit gostea". Această „chestiu­ tiţerului stării civile — sînt titorul de orice virstă. î
narea pro- ne arzătoare" îl conduce zeci şi zeci de întrebări şi
e. Păstrarea igienică a mărfurilor pe autorul cărţii la un am­ tot atitea răspunsuri. Sint MIRON ŢfC ţ
cerinţă elementară a unui
rarea lip-
linirea rit-
de inves- comerţ civilizat
isibil — a
— ca şi a- Bunurile de larg consum, rătoarele puteau ieşi şi in­ pozităm ca lumea". In apro­
nătate de în drumul lor spre oamenii tra în voie. „Ce să ie facem piere, frigiderul, în perfectă
e obiective muncii, trec inevitabil şi prin muştelor ?“ — se întreba Ne- stare de funcţionare, era a-
ţul curent, acele încăperi din spatele lica Micioşon, şefa unităţii procfpe gol. Stăm de vorbă
or.rnene de unităţilor de desfacere, aşa nr. 48. E o întrebare la care cu Luca Moga, responsabi­
'une în zise depozite de mină, de trebuie să răspundă condu­ lul Autoservirii nr. 51, după
î aibă asi- unde se pun, pe rînd în vîn- cerea fiecărei unităţi comer­ ce mai întii vizităm magazia
normale zare. Cum sînt depozitate şi ciale. de mină, unde constatăm or­
lucrărilor, păstrate aici ? lată întreba­ Cînd am intrat în magazia dine, curăţenie, rînduială. „In
•nţionat că rea care a constituit tema unităţii cu autoservire nr. 51, perioada călduroasă e foar­
Petroşani raidului efectuat prin cîteva te important să păstrăm mar­
dublu fa- unităţi comerciale din Haţeg fa, în special cea alterabilă,
productivi- şi Simeria. RAID PRIN în condiţiile cele mai bune.
trebui să Unitatea „Unic" din Haţeg, Tocmai de aceea acordăm
a sută, că pusă în funcţiune de curînd, HAŢEG Şl SIMERIA mare atenţie funcţionării fri­
re un vo- este apreciată de consuma­ giderelor, camerelor frigori­
u o struc- tori pentru buna ei aprovi­ prima care' ne-a întîmpinat fice. Un alt aspect ii consti­
tă, în mai zionare şi servire. In maga­ a fost o pisică tărcată, ro­ tuie scoaterea din vînzare a Cantina minerilor de la Pctrila a fost extinsă si modernizată, dotată cu mobilier noti
urii, tova- zia de mină — cantităţi su­ tunjoară. Abia apoi ne-am mărfurilor cu termen de ga­ şi încadrată cu personal competent. Zilnic, la intrarea in cele patru schimburi, aici ser­
vesc masa — o hrană caldă, bună .şi îndestulătoare — 1 670 de muncitori care lucrează in
a apreciat ficiente de zahăr, făiriă, bis­ întâlnit cu responsabila So- ranţie depăşit". „Ce faceţi subteran.
divelor de cuiţi, aşezate în ordine, fe­ fica Diconi. Ni s-a spus că cu marfa care nu oferă su­
e vor în- rite de umezeală. Încăperea unitatea a fost recent reno­ ficientă garanţie, sub aspect
nestru al e destul de mare numai că vată, numai că acoperişul igienic ?”. „O scoatem ur­ pe urmele materialelor publicate.
gent din consum".
îndeplinit — aşa cum ne spunea Krei- n-a fost reparat ca lumea şi
iră depăşi. bik losif, şeful unităţii — ar apa se scurge prin tavan. In In legătură cu alimentara
emnalat şi mai fi nevoie de nişte raf­ magazie e dezordine: multe de pe strada 30 Decembrie,
•nai există turi pentru a nu se aşeza lăzi cu biscuiţi sînt rupte, avem la redacţie o'reclama- La articolul cu titlul de nevoie de intervenţia pre­ şi Miliţiei municipale De­
l.M.M. Pe- sacii cu zahăr farin, de pil­ cîţiva saci cu făină şi zahăr ţie : Constanţa loniţă şi-a mai sus am primit răspun­ sei pentru buna aprovizio­ va că e nevoie de inter­
dă, direct pe podea. Aceeaşi — găuriţi, printre ei făcîn- trimis o nepoţică să cumpe­ sul Trustului judeţean de nare a unităţii Gostat din venţia lor în cadrul ter­
i situaţia ordine şi curăţenie şi în de­ du-şi culcuş vreo 3-4 pisici : re glucoză şi vînzătoarea i-a I.A.S., a cărei unitate din piaţă, dar socotim că ea va menului dat de lege pen­
tru a răspunde cu măsuri
e de pe u- pozitele cofetăriei „Violeta". „Ştiţi — ne spunea luliu Al- dat fetiţei marfă alterată. piaţă era vizată în articol, la sesizările px-esei. Şi o fa­
judeţului, Saveta Cindea, responsabila bulescu, îndrumătorul comer­ '„Erau ultimele cutii" — ne şi pe care-1 publicăm. „Piaţa agroalimentară cem deoarece, din constar-
l Lazăr a unităţii, ne spunea că depo­ ţului din Haţeg — avem şoa­ spunea Sută Iren, vînzătoa­ „In urma articolului a- tăi’ile ulterioare apariţiei
.1 său asu- zitarea în cele mai bune reci în magazie şi de aceea rea în culpă. Nu e un mo­ părut în ziarul „Drumul a municipiului Deva articolului, nu am obser­
care sin- condiţii a mărfii care urmea­ ţinem pisicile. Există un con­ tiv care să fi justificat gestul. socialismului", din 7 iunie vat vreo intenţie de a ac­
tăţile de ză a fi pusă în consum con­ tract pentru deratizare înche­ Vizităm magazia de mină, 1978, au fost luate urmă­ — o prietenă a ţiona din partea celor două
cu care ocazie constatăm
ducerea stituie o preocupare impor­ iat cu cooperativa „Progre­ toarele măsuri : în perioa­ instituţii. Pe mesele des­
\ru zaţiilor tantă a întregului colectiv şi sul” din Deva, dar nu se res­ dezordine, cîrnaţi afumaţi lă­ da 8—11 iunie, unitatea gospodinelor, nu un tinate în piaţă expunerii
:
să şi-l a- tocmai de aceea a trecut pectă, aşa că am apeiat la.T saţi la dispoziţia muştelor, Gostat din piaţă a fost a- loc de refugiu pi-oduselor agroalimentare,
a Organi- multă vreme de cînd nu s-au metoda clasică, cu pisicile,..”. marfa pusă alandala. Res­ provizionată cu 1 600 kg ca şi în alte locuri din pia­
socialiste, înregistrat reclamaţii din O fi clasică metoda numai ponsabila unităţii, Iuliana Ţu- varză timpurie, 4 000 kg pentru beţivi !" ţă, diverşi cetăţeni coiv
/elor con- partea clienţilor cofetăriei. O că pisicile se plimbă peste cudean era la reciclare. Spe­ cartofi timpurii, 500 kg ar­ sumă în continuare bău­
ia, întări- situaţie similară l« unitatea biscuiţi, făină, zahăr... răm că va avea prilejui să dei, 400 kg castraveţi, 500 sta permanent in atenţia turi, cumpărate din unită­
liscîplinei, mezeluri, unitatea 48, ia bo­ Unitatea nr. 57 Simeria. afle ce importanţă are depo­ kg roşii, 200 kg fasole ver­ Trustului judeţean de ţile de desfacere de aici ale
i de mun- dega din piaţă şi la alte u- In magazie însemnate canti­ zitarea mărfii în condiţiile de de, 2 000 buc. ardei iuţi, I.A.S., aşa cum a stat de­ I.C.S. mărfuri alimentare
acordului nităţi. Numai că aici erau tăţi de salam şi cîrnaţi lă­ igienă optime, precum şi cit 3 000 kg ceapă verde, 300 altfel şi în alte perioade Deva ,unitatea nr. 1 a a-
-ea celor prezente şi muştele. Unităţile sate descoperite, la dispozi­ de greşit este să se . pu­ kg usturoi verde etic. Ţuica cesteia dispunând de sto­
i de mun- pomenite moi sus aveau ţia muştelor. „Abia am pri­ nă în vînzare marfă alte­ ia butoi a fost scoasă din . cînd n-a fost nevoie de in­ curi de băuturi, pe care
tervenţia ziarului. Reamin­
11
î muncito- plase de sîrmă la geamuri, mit marfa — ne spunea Lu- rată. vînzare . Răspunsul nu ne tim cu această ocazie Di­ le-a afişat ostentativ în vi­
i familiile dar uşile magaziilor erau creţia Potei — şefa unităţii lasă să înţelegem dacă în recţiei comerciale judeţene trină. .
deschise vraişte, aşa că zbu­ — şi n-am avut timp s-o de­ TRAIAN BONDOR viilor va mai fi sau nu