Page 81 - Drumul_socialismului_1978_06
        P. 81
     Proletari din toate fărlle, unlfi-vă I
                                                                                                                                                          ANUL XXX
                                                                                                                                                          NR. 6420
                                                                                                                                                          DUMINICĂ,
                                                                                                                                                          25 IUNIE
                                                                                                                                                             1978
                                                                                                                                                      4 pagini — 30 bani
                 VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI
                  NICOLAE CEAUŞESCU IN UNITĂŢI
                          ECONOMICE Şl INSTITUTE
                DE CERCETARE DIN CAPITALĂ
              T o v a r ă ş u l    Nicolae   mult  grija  permanentă  a   vin  din  Programul  naţional
            Geauşescu,  secretar  gene  conducerii   partidului   şi   de  dezvoltare  a  motoarelor
            ral  al  Partidului  Comunist   statului  nostru,  personal   termice.
            Român,  preşedintele  Repu  a   tovarăşului   Nicolae   De  o  mare  importanţă
            blicii  Socialiste  România,   Ceauşescu,  de  a  imprima   pentru  eficienţa  activităţii
            a  făcut,  sîmbătă  dimineaţa,   vastei  opere  desfăşurate  de   de  cercetare  şi  proiectare
            o  viziită  de  lucru  la  unele   poporul  român  pentru  dez  a  institutului  s-a  dovedit
            obiective  industriale'  şi  in  voltarea   multilaterală   a   transpunerea  în  fapt  a  in
            stituţii  de  cercetare  şi  pro  patriei  un  ritm  mai  acce  dicaţiei  tovarăşului  Nicolae'
            iectare din Capitală.      lerat,  o  calitate  nouă,  su  Ceauşescu  cu  privire  la  in
              împreună  cu  secretarul   perioară,  de  a  îndrepta   tegrarea  învăţământului  cu
            general  al  partidului,  la   eforturile   spre   aplicarea   cercetarea  şi  producţia.  Pe   I.P.I.C.CJF. Deva, secţia mecanici : Echipele conduse de comuniştii Romulus Mates şl
            vizită  au  luat  parte  tova  mai  rapidă  în  viaţă  a  celor   această  linie  s-a  relevat  că   ioau Iştoc execută confecţii de maro tonaj, atil pentru intern cît şi pentru export.
            răşa  Elena  Ceauşescu,  to  mai  noi  cuceriri  ale  ştiinţei   unitatea  dispune  de  trei  fi                                        Foto : V. AZUGEANU
                                       şi tehnologiei moderne.
            varăşii  Manea  Mănescu,  Ion                         liale  create  la  institutele
            Dincă,   Gheorghe   Oprea,   Vizita  a  început  pe  plat  de  specialitate  din  Bucu
            Ilie Verdeţ, Ion Ursu.     forma  industrială  din  car  reşti,  Iaşi  şi  Timişoara,
                                       tierul  Militari,  acolo  unde,
                                                                        concentrează
                                                                                      largi
                                                                  oare
              Noua  întâlnire  de  lu                            forţe  de  concepţie  tehnică  Sesiunea
            cru  a  tovarăşului  Nicolae   în ultimii ani, au fost cons
            Ceauşescu  cu  largi  colec  truite   importante   unităţi   proprie,  de  valorificare  a
            tive  de  muncă  din  Capi  de  cercetare  şi  producţie   potenţialului   creativ   al
            tală,  cu  cercetători,  pro  în  domenii  de  avangardă   specialiştilor  români  atât   popular Judeţean
            iectanţi  şi  specialişti  în  di  ale  industriei   1 —  meca  în  domeniul  învăţământu
                                       nica  fluidelor,  construcţiile   lui,  cît  şi  al  cercetării  şi
            ferite  domenii  de  activi
            tate  a  avut  ca  obiectiv   aerospaţiale,   construcţiile   proiectării.        Ieri,  24  iunie  a.c.,  a  avut   la  modul  în  oare  se  înfăp  Ioan Simedrca, ţăran cw
            examinarea  directă,  la  faţa   de  motoare  necesare  echi  în  încheierea  vizitei,  to  loc  l'a  Deva  sesiunea  Con  tuiesc   sarcinile   stabilit®   gospodărie individuală dinu
            locului,  a  modului  cum  se   pării  unor  largi  game  de   varăşul  Nicolae  Ceauşescu   siliului popular judeţean.  prin Ho târî rea nr. 15/1977   comuna Bal.şa, Nicolae
            înfăptuiesc  hotărârile  Con  mijloace  de  transport,  —  şi   apreciază  activitatea  desfă  La  lucrările  sesiunii  au   referitolalre Ia realizarea lu  Pilly, tehnician la între
            gresului  al  Xl-lea  şi  ale   unde  sînt  experimentate  şi   şurată  de  acest  colectiv,   participat,  alături  de  depu  crărilor   de   îmbunătăţiri   prinderea „Victoria" Călaou
                                       aplicate  tehnologii  de  fa
            Conferinţei  Naţionale  ale   bricaţie  dintre  cele  mai   subliniind  că  s-a  făcut  un   taţi,  ca  invitaţi  :  preşedinţi   funcîare  şi  d,e ameisajare  a   Participanţii  Ia  dezbate
            partidului  cu  privire  la   moderne.                început  bun  în  ce  priveşte   şi  vicepreşedinţi  ai  consi  bazinelor hidrografice.  rile  ce  au  avut  loc  pe  co
            dezvoltarea  pe  trepte  su                          orientarea   cercetării   şi   liilor  populare  municipale,   In  cadrul  dezbaterilor  ce   misii  şi  în  .plen  au  analizat
            perioare  a  industriei  —  şi   Primul  obiectiv  vizitat  a   proiectării.    orăşeneşti  şi  comunale,  re  au  avut  loc  în  plenul  se  în  spirit  critic  şi  autocritic-
            în  special  a  unor  ramuri   fost  Institutul  naţional  de   Cu  aceleaşi  calde  senti                siunii  au  luat  cuvîntul  to  rezultatele  obţinute,  au  e-
                                       motoare  termice,  creat  la                         prezentanţi   ai   organiza  varăşii  :  Petru  Barb,  pri  videnţiat  lipsurile  şi  nea
            de  vîrf  ale  acesteia  —,   indicaţia  secretarului  ge  mente  de  stimă  şi  preţuire   ţiilor  de  masă  şi  obşteşti,   marul  oraşului  Vulcan,  Lo-   junsurile şi au făcut nume
            căile  menite  să  ducă  la  o   neral  al  partidului  în  anul   au  întâmpinat  pe  secreta  activişti  de  partid  şi  de   ghin  Dino.ş,  primarul  ora  roase  propuneri  şi  sugestii
            mai  bună  orientare  a  efor  1975,  avînd  menirea  să  în  rul  general  al  partidului   stat, cadre de specialişti.  şului  Brad,  Dumitru  Giur  care  să  conducă  la  îmbu
            turilor,  a  resurselor  umane   făptuiască  Programul  na  şi   muncitorii,   tehnicienii                giu,  primarul  comunei  Bul-   nătăţirea  muncii  de  viitor.
            şi  materiale,  pentru  crearea   ţional  în  domeniul  cerce  şi   jngiperii   întreprinderii   Lucrările   sesiunii   s-au   zeştii  de  Sus,  Ioan  Boden-   Sesiunea a stabilit ,îh urma.
            unei  economii  moderne,  a   tării  şi  proiectării  famili  „Turbomecanica"  —  urmă  desfăşurat  în  plen  şi  în.ca  losz,  maistru  miner  la  I.M.   dezbaterilor  ce  au  avut  Ioc.
            unei  puternice  baze  tehni-   ei  de  motoare  necesare   torul  obiectiv  vizitat  de  to  drul  comisiilor  permanente   Petrila,  Teodor  Vasiu,  pri  măsuri  care  să  asigure  tra
            co-materiale   a   societăţii,   unor  diverse  sectoare  de   varăşul  Nicolae  Ceauşescu,   ale  Consiliului  popular  ju  marul  comunei  lira,  Brîn-   ducerea  cu  succes  în  viaţă
            să  asigure  o  nouă  calitate   activitate.          pe  această  platformă  in  deţean,  avînd  la  ordinea   coveanu  Pogea,  primarul   a  sarcinilor  din  domeniile
            —  factor  hotărâtor  al  ri  în  faţa  unor  machete,   dustrială a Capitalei.  de zi :                  municipiului   Hunedoara,   s-upuse dezbaterii.
            dicării  României  pe  noi   grafice  şi,  apoi,  pe  parcur-,   Avînd  în  profil  constru  —  Măsurile  luate  pentru   Cornel   Stoica,   inspector
            trepte  de  progres  şi  pros  sul  vizitei  în  halele  de  pro  irea  de  motoare  de  aviaţie,   realizarea   obiectivelor   ce   general  al  Inspectoratului   In  încheierea  lucrărilor
            peritate.                  ducţie  şi  laboratoare,  sînt   această   întreprindere   a   se  execută  din  contribuţia   şcolar   judeţean,   Adrian   sesiunii  a  luat  cuvîntul  to
                                                                                                                                                  varăşul  Teodor  Haş,  prirn-
              Survenind  la  cîleva  zijc   înfăţişate  principalele  eta  fost  dotată  cu  utilaje  şi   bănească şi în muncă a ce  Costa,  primarul  comunei   secretar  al  Comitetului  ju
            după  vizitele  de  lucru  ale   pe  ale  dezvoltării  acestei   tehnologii  mai  moderne,  cu   tăţenilor  şi  acţiunile  pa  Dobra,  Ioan  Arsin,  vice  deţean Hunedoara al
            secretarului   general   al   unităţi,   eforturile   făcute   laboratoare  uzinale  şi  de                preşedinte   al   Consiliului
            partidului  în  patru  judeţe   pentru  dotarea  ei  cu  cele   cercetare  în  care  sînt  puse   triotice  pe  anul  1978,  pre  popular orăşenesc Simeria,  (Continua.-a in pag. a 2-a)
                                                                                             cum  şi  pregătirea  planului
            din  Transilvania,  noul  dia  mai   moderne   utilaje   şi   la punct procese tehnolo-  pe 1979 ;
            log  cu  oamenii  muncii  diţi   tehnologii,  modul  cum  sînt
            Capitală  relevă  o  dată  mai  realizate  sarcinile  ce-i  re  (Continuare in pag. a 4-a)  —  Informare cu privire  „Educarea  mi  likmt-revo  Lucrările   sesiunii   au
                                                                                                                         luţionară  a  tineretului  şco  dat   posibilitate   valorificării
                 Vulcanul  contemporan  este  una  dintre  cele  mai  fru      ÎN ZIARUL DE AZI :                       lar"  a  fost  tema  unei  sesi  pe  plan  superior  a  activită
             moase  localităţi  urbane  din  Valea  Jiului  şi  chiar  din  ju                                          uni  de  comunicări  şi  refe  ţii  de  cercetare  a  cadrelor
             deţul  Hunedoara.   Prin^  „fondurile  tot  mai  Însemna  •  Angajamentul nostru — 5 miliarde lei : Faţă   rate,   organizate   ieri,   la   didactice  de  ha  disciplinele
              te alocate,   Vulcanul cunoaşte o puternică dez                                                           Deva,  de  Inspectoratul  şco  de  ştiinţe  sociale.  Comuni
             voltare  edilitară,  un  mare  număr  de  familii  ale  mineri  în faţă — cuvîntul şi faptele siderurgiştilor  lar  judeţean,  Societatea  de   cările „Contribuţia   Istoriei
             lor  locuind  în  apartamente  luminoase,  confortabile.  In  fo  •  Ritmuri luinedorenc                   ştiinţe  istorice  —  filiala  De  la   educarea   revoluţionar-
             tografie  —  un  crimpei  din  imaginea  Vulcanului  de  as  •  Cronica evenimentelor săplămînii.          va  şi  Casa  judeţeană  a  cor  patriotică a tineretului',
             tăzi.                     Foto : ŞTEFAN NEMECSEK                                                            pului didactic.
                                                                                                                           SESIUNE DE COMUNICĂRI Şl REFERATE
                                                                                                                           „Educarea militant-revoîuţionară
                                                                                                                                    a tineretului şcolar     44
                                                                                                                           La   reuniunea   ştiinţifică  „Marxismul   şi   principalele
                                                                                                                         de  ieri,  înscrisă  în  manifes  curente  de  idei  contempo
                                                                                                                          tările  celei  de  a  doua  eta  rane",  de  o  reală  valoare
                                                                                                                         pe   a   Festivalului   naţional  ştiinţifică   şi   documentară,
                                                                                                                         „Cintarea   României",   au  susţinute  in  plen,  au  sus
                                                                                                                         participat   tovarăşii   Petre  citat  un  viu  interes,  des-
                                                                                                                         Lungu,  secretar  al  Comite  chizind  drum  spre  dezbateri
                                                                                                                         tului   judeţean   de   par  fructuoase   în   cele   patru
                                                                                                                         tid,  eoni.  univ.  dr.  Gheor  secţiuni   :   ştiinţe   sociale,
                                                                                                                         ghe  I.  loniţă,  eoni.  univ.  metodică  şi  educaţie  comu
                                                                                                                         dr.   Valentin   Alexandru,  nistă,   istorie   contemporană
                                                                                                                         lectori  ai  C.C.  al  P.C.R.,  şi  istorie  generală.  Prin  con
                                                                                                                         Constantin   Mustăcilă,   lec  ţinutul  lor,  lucrărilp  sesiu
                                                                                                                         tor  univ.  la  Academia  „Şte  nii  şi-au  adus  o  contribuţie
                                                                                                                         fan  Gheorghiu",  Ioan  Paş-  meritorie   la   impulsionarea
                                                                                                                          cu,   cercetător   la   Institutul  activităţii  de  cercetare  şi  e-
                                                                                                                          de  ştiinţe  politice  şi  de  stu  ducare  multilaterală  a  tine
                                                                                                                         diere  a  problemei  naţionale  retului   şcolar,   constituind,
                                                                                                                          de   la   Academia   „Ştefan  pentru   cadrele   didactice
                                                                                                                          Gheorghiu",   profesori   de  din  judeţ,  un  real  schimb
                                                                                                                          ştiinţe sociale din judeţ.  de experienţă.





