Page 90 - Drumul_socialismului_1977_12

w^m- DHUMUL SOCIALISMULUI NI

actualitatea politică
IN 1
- Penultima săptămînă a principalele direcţii în care . Dur
anului 1977 s-a încheiat sub trebuie să se acţioneze cu nă în>
puternicul impuls dat e- energie. Este vorba, în e- tiz-aţi
fortului întregului nostru senţă, de asigurarea eco­ DOCUMENTELE CONFERINŢEI NAŢIONALE A lemn
popor de către lucrările nomisirii resurselor mate­ •jjji.) ;
si documentele Conferinţei riale şi energetice ale ţă-" came
Naţionale a partidului. rii, ridicarea substanţială Haţeg
Clasa muncitoare, ţărăni- a gradului de valorificare 1
meg, intelectualitatea, toţi a acestora, promovarea lar­ PARTIDULUI—VAST PROGRAM DE ACŢIUNE loan
oamenii muncii, indiferent gă a programului tehnic în secţia
de naţionalitate, depun întreaga economie, spori­ să de
toată strădania, pentru în­ rea productivităţii muncii, Convorbire cu tovarăşul acest amplu şi însufleţitor Imprei
cheierea anului cu sarci­ accentuarea eficienţei eco­ la sută — a sarcinilor noas­ cum spuneam, întreprinderea furtul
nile şi angajamentele în­ nomice în toate sectoârele OLIMPIU MATEI, program de dezvoltare eco­ tre în 1978, ca şi de necesi-. noastră a fost aleasă spre a Jiune
deplinite şi depăşite, pen­ producţiei materiale, în inginerul şef al I.M.C. Bîrcea nomico-socială mai accentu­ tatea crescîndă de materiale deveni în 1978 unitate etalon dec
tru trecerea 'în cel de-al vederea dezvoltării avuţiei ată a ţării în perioada 1978— de construcţii, în urmă cu 2 pe centrala şi ministerul de
3-lea an al cincinalului în naţionale şi creşterii ni­ 1980 trebuie să ne aducem zile, în cadrul unei şedinţe a resort, urmînd să experimen­ şi Dă
condiţii bune. velului de trai al poporu- cu toţii contribuţia. Am lu­ consiliului oamenilor muncii, tăm programul de reducere nor la
at la cunoştinţă cu mîndrie
In această atmosferă e- lui. — Cum acţionează colecti­ patriotică despre hotărîrile la care a participat şi un re­ a săptămînii de lucru. In a- servire
fervescenta, vineri a avut Examinînd propunerile vul I.M.C. Bîrcea pentru în­ Conferinţei Naţionale a par­ prezentant al centraiei noas­ ceste condiţii, productivita­ Vig i Ier
tea muncii va trebui să creas­
loc, sub p r e ş e d i n ţ i a cu privire la reeşalonarea tidului vizînd direcţiile şi tre de resort, am dezbătut Miron
t o v a r ă ş u l u i NICOLAE graficului de majorare a cheierea eu succes a celui modalităţile concrete de ac­ planul pe 1978, am funda­ că la noi cu aproape 20 la Butoi
CEAUŞESCU, secretar ge­ retribuţiei, Comitetul Po­ de-al doilea an al cincinalu­ ţiune pentru transpunerea în mentat şi defalcat sarcinile sută. Este foarte mult şi cău­ făcăto
neral al Partidului Comu­ litic Executiv a hotărît ca lui revoluţiei tehnico-ştiinţi- viaţă a acestui program. Din pe secţii şi ateliere, pînă la tăm de pe acum să valorifi­ lict.
nist Român, şedinţa Comi­ prima etapă a majorării să fice ? sarcina suplimentară a jude­ formaţiile de muncă, încit căm toate rezervele şi po­ promp
tetului Politie Executiv al se încheie la 1 iunie 1978, t ţului Hunedoara, de 5 mili­ să putem trece cît mai sibilităţile. Ne orientăm spre lori li
C.C. al P.C.R., care a exa­ în loc de 1 septembrie, — Deşi am avut sarcini arde lei în acest cincinal, grabnic la realizarea lor. De mai buna folosire a suprafe­
minat probleme de maxi­ cum se hotărîse iniţial. Pe mobilizatoare în acest an, ţelor şi capacităţilor de pro­ tractuJ
mă însemnătate pentru Re­ această bază oamenii mun­ personalul nostru muncitor ducţie, paralel cu moderni­
voluţia vieţii economico- cii dintr-o serie de ramuri s-a străduit şi a reuşit să zarea unor fluxuri tehnologi­
sociale a ţării. Au fost vor beneficia în plus de le îndeplinească ritmic şi de ce şi promovarea unor noi
dezbătute şi aprobate pro­ fonduri de peste 2 miliarde bună calitate, să realizeze Creşterea mai accentuată a metode şi tehnologii de lu­
punerile cu privire la îm­ lei. chiar unele produse supli­ cru, spre organizarea temei­
bunătăţirea normelor gene­ Au fost aprobate, de a- mentare prevederilor de productivităţii muncii - cerinţă nică a muncii în fiecare sec­
rale de organizare şi dez­ semenea, propunerile cu ţie şi atelier, pe toate cele
voltare a reţelei comercia­ privire la statutele asocia­ plan. După cum se ştie, în trei schimburi, asigurarea u- ) De
le si do alimentaţie publi­ ţiilor pomicultorilor şi urma cutremurului din 4 primordială a dezvoltării nei asistenţe tehnice compe­ 1 tămînc
că de la oraşe şi sate, în crescătorilor de animale martie a.c., întreprinderea tente în toate verigile fluxu­ l roşu s
vederea dezvoltării coordo­ din zonele necooperativiza- noastră a fost solicitată să rilor de producţie şi în tot i ţile Si
nate, cît mai raţionale a te, stăbilindu-se astfel ca­ realizeze un apreciabil volum timpul programului de ltiiihi. i şi se
acesteia. drul în care vor lua fiinţă suplimentar de materiale de întreprinderii noastre îi re­ asemenea, ne preocupăm de De asemenea, vom pune un ţ posturi
Comitetul Politic Execu­ şi vor funcţiona aceste or­ construcţii necesare şantiere­ vin aproape 170 milioane lei. contractarea întregii produc­ accent mai marc pe folosirea
tiv a analizat şi aprobat ganizaţii obşteşti. lor din întreaga ţară. Ne-am Este o sarcină deosebit de ţii pe anul viitor, de asigu­ deplină a timpului efectiv în Ireal
programul de măsuri pen­ Joia trecută a avut loc mobilizat, am acţionat cu to­ mobilizatoare, dar posibil de rarea cu tipare, cu agregate do lucru, pe întărirea ordi­
-
tru elaborarea proiectului Şedinţa Consiliului de ţii şi ne-am încadrat în e- realizat, dacă avem în vede­ de balastieră şi de optimiza­ nii, gospodăririi şi disciplinei
planului cincinal de _ dez­ Stat, care, sub preşedin­ xigenţele beneficiarilor. Co­ re capacitatea de acţiune a rea transportului acestora, sub toate aspectele. Vom a-
voltare economico-socială a ţia tovarăşului NICOLAE lectivul I.M.C. Bîrcea a în­ colectivului nostru, rezultate­ de punerea la punct a tuturor corda toată atenţia pregăti­
României în perioada 1981— CEAUŞESCU, a adoptat deplinit înainte de termen le bune din ultimii ani, hotă- instalaţiilor, maşinilor şi u- rii profesionale a cadrelor şi
1985. Stabilind că la baza decrete cu privire la orga­ sarcinile de plan anuale la rîrea unanimă de a ne în­ tilajelor pentru o activitate policalificării, diversifică rii
activităţii de planificare nizarea şi funcţionarea producţia marfă şi globală, scrie şi în continuare în rîn- normală pe timpul iernii. şi înnoirii producţiei — în
pentru viitorul cincinal Radioteleviziunii, Ager- iar în aceste zile accelerăm dul unităţilor economice — Una din sarcinile princi­ funcţie de exigenţele con­ t pierdu 1
trebuie să stea aplicarea pres-ului, precum şi pen­ ritmurile de lucru pentru fruntaşe în judeţ şi din ca­ pale puse de Conferinţa Na­ strucţiilor —, folosirii raţio­ I nu- ot<
fermă a hotăririlor Confe­ tru modificarea unor pre­ îndeplinirea planului şi la drul centralei noastre de ţională în faţa economiei şi, nale a materiilor prime şi ( şui să
rinţei Naţionale a partidu­ vederi ale procedurii di­ producţia fizică. în acelaşi timp, condiţie ho- materialelor, economisirii e- i neze |
lui, orientările şi indicaţii­ vorţului şi a aprobat Pro­ — Din programul de creş­ resort. De fapt, I.M.C. Bîr­ tărîtoarc pentru trecerea la nergiei şi combustibilului. A-
le secretarului general al tocolul la Convenţia inter­ tere suplimentară a produc­ cea i s-a acordat onoarea ca săptămînă de lucru redusă o
partidului, tovarăşul Nicolae naţională pentru pescuitul ţiei industriale a ţării pînă în 1978 să devină unitate e- constituie creşterea accentu­ vem în vedere o serie de al­
Ceausescu, Comitetul Po­ 'în nord-vestul Oceanului în anul 1980, adoptat de Con­ talon pe M.E.F.M.C-, fiind ată a productivităţii muncii. te măsuri menite să crească ^ COI
productivitatea muncii şi să
litic ' Executiv a subliniat Atlantic. ferinţa Naţională a partidu­ şi întreprinderea în care se Ce direcţii vizează acest in­ sporească producţia materia­
lui, sarcini importante revin va experimenta, începînd dicator în activitatea I.M.C. lă dar în acelaşi timp şi să
şi I.M.C. Bîrcea. Cum le-aţi chiar din prima lună a anu­ Bîrcea ? asigure calitate şi eficienţă
primit, cum le veţi materia­ lui viitor, programul de re­ — Desigur că productivita­ întregii noastre activităţi. \
1
liza ? ducere a duratei, săptămînii tea muncii stă şi la noi în | Toth
înfăptuirea actului de justiţie — întregul nostru colectiv de lucru. Ţinînd cont şi de prim-planul tuturor preocu­ Convorbire consemnată de i Fechet
este deplin conştient că la creşterea prin plan — cu 8 părilor. Mai ales că, aşa DUMITRU GHEONEA ) B 3 î
\ blocul
{Urmare din pag. 1) ferinţa Naţională, „Prin­ t lui, di
cipala preocupare trebuie / „uitat"
tru apărarea valorilor să fie de a-i împiedica pe Azi—Subredacţia voluntară din Călări 1 cesta
fundamentale ale orîndui- oameni să comită abateri, ^ nergia
rii noastre, a drepturilor de a preveni săvârşirea (au coi
şi intereselor legale, a or­ acestora, iar atunci cînd COMUNIŞTII — EXEMPLU Şl produsele care se realizează la mai si
ganizaţiilor socialiste şi încalcă legea, de a-i aju­ La Conferinţa Naţională a partidului, In Raportul prezentat iNDEMN un nivel calitativ tot mai bun . la sfîr
cetăţenilor, noile orien­ ta să se îndrepte". Prin de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi in celelalte documente adoptate, şi cu un randament superior * o vor
Intre formaţiile de muncitori
tări prevăd pedepse eu urmare, toţi factorii edu­ un loc de frunte 11 ocupă problema ridicării nivelului tehnic, ca­ turnători fruntaşe in obţine­ la capitolul productivitate. în­ ( Marine
închisoare şi chiar cu caţionali sînt chemaţi să litativ al producţiei, al Întregii activităţi din industrie. Linia di­ rea de produse de calitate su­ tregul colectiv dc la acest sor­
pedeapsa capitală pentru desfăşoare o vasta' şi or­ rectoare bare trebuie să ne călăuzească în anii următori, indicată perioară şi care lucrează cu timent — din rindul căruia in
de secretarul general al partidului, este accentuarea laturilor de
fapte deosebit de grave ganizată activitate de ordin calitativ ale întregii activităţi economice. indici înalţi de productivitate fruntea întrecerii sc află echi­
de la atelierul dc piese meca­
ca: omorul, trădarea de popularizare şi însuşire a nice sc numără cele conduse pele conduse de Petru Sirbu, DE I
patrie, spionajul, pirate­ legilor, pentru ca acestea CALITATEA — O CHESTIU­ Lucrînd la sortimentul pîlnil de comuniştii Iulian Sirbu, Aurel Ungurcanu, Dumitru
ria aeriană şi altele. să fie bine cunoscute de NE DE MINDRIE Şl DE ETI­ şi maselote — utilaje de tur­ Szabo Arpad, Ion Ciornei, Vic­ Dcfta, Vasilc Carab, Fercncz SIME
nare pentru oţelării — mem­
tor Bălosu şi alţii. Comuniştii
Trebuie subliniat fap­ toţi oamenii muncii, iar brii acestei formaţii au dovedit sînt în fruntea acţiunilor şi Iosif ş.a. — mobilizindu-şi for­
tul că activitatea de pro­ pe de altă parte să con­ CĂ PROFESIONALĂ o înaltă măiestrie profesională, promotorii noului, exemplu şi ţele şi muncind cu hărnicie a
pagandă juridică şi_ de vingă pe fiecare cetăţean Aceasta este deviza întregii reuşind să toarne numai piese Îndemn prin cuvînt şi faptă. reuşit ca dc la începutul anului
activităţi productive a comu­
prevenire a manifestărilor de necesitatea respectării nistului Miron Munteanu, a de bună calitate, fără să aibă Activitatea formaţiilor dc tur­ să producă peste pian 333 tone Cetă
antisociale capătă o vi­ legilor' ţării, a disciplinei tuturor membrilor echipei sa­ nici un rebut, In condiţiile nători de la acest atelier, ca­ de radiatoare cu care sc pot veau f
litativă şi productivă, este în­
unui înalt nivel al productivi­
ziune. nouă. Aşa cum a- şi ordinii în societatea, le. Calitatea producţiei a de­ tăţii muncii. Hărnicia şi rod­ globată In cele 711 tone piese echipa sute de apartamente. loc an
rată secretarul general noastră socialistă. venit o chestiune de mîndrie şi nicia muncii echipei comunis­ date peste plan dc la începutul Angajamentul a devenit faptă. pârâu
al partidului, tovarăşul NICOLAE STiNEA do etică profesională, de înal­ tului Miron Munteanu sc cou- anului şi pînă In prezent. o staţi<
tă responsabilitate civică care
Nicolae Ceauşescu, în Ra­ preşedintele izvorăşte din dubla calitate a cretizează în 2G2 tone de pie­ CREŞTEREA DURABILITĂŢII stru;tă
portul prezentat la Con­ Tribunalului judeţean oamenilor muncii, aceea de se turnate peste plan de la în­ ANGAJAMENTUL — CUVÎNT — OBIECTIV DE PRIM ORDIN
proprietar şi producător. ceputul anului şl pînă acum. Şl FAPTĂ Staţia
In ridicarea nivelului tchnic- tă, fiin
Formaţiunile dc la sortimentul calltativ al producţiei dc cilin­ structoi
amplas
dri pentru laminoare, creşterea
Decenii mai dense decît secolele radiatoare — conduse de tova­ durabilităţii constituie un o- crări
răşul Gavrilă Budiu, secretarul
comitetului de parlid de la bicctiv de prim ordin pentru s-a a
turnătoria I — , s-au angajat întreg colectivul dc muncitori în Sim<
(Urmare din pag. 1) prinderea care construieşte 25 000 de oameni ai muncii spre noile culmi de pro­ să producă mai mulţi clemenţi şi cadre tehnico-inginercşti de mulţi c
case, la nord mina şi pu­ încadraţi în activităţi ne­ gres înfăţişate cu străluci­ pentru bateriile dc rajlliatoarc la turnătoria do cilindri. Acest zesc şi
ternica centrală de forţă şi agricole, peste 17 800■ sînt re de Programul partidu­
Slujbaşii săi, comerţul său lumină, prima platformă lui, de orientările atit de necesare echipării blocurilor — harnic colectiv, paralel cu în­ petrol
şi celelalte activităţi trăiau de fabricare a cimentului muncitori — detaşament în primul rînd a acelora care suşirea şi aplicarea unor teh­
din munca minerilor şi mc- hunedorean, complexul de care în mai puţin de trei certe ale dezvoltării viitoa­ se construiesc in Capitală, pen­ nologii noi, trecerea la fabri­ Din cîi
re, cuprinse în hotărîrile
talurgişlilor aflaţi la zeci şi decenii a ajuns să fie oda­ tru refacere in urma cutremu­ carea unor noi tipuri de ci- care st
zeci de kilometri, din tru­ ouă şi carne de pasăre de tă şi jumătate mai numeros Congresului al Xl-lea, ale rului de la 4 martie —, a ce­ lindi'i care se importau, uşu- sumuri
Conferinţei Naţionale a
la Mintia, la răsărit că­
da ţărănimii care, în con­ mara şi industria alimenta­ decît întreaga populaţie din partidului. rind efortul valutar al statu­ cisterne
1948 ! Muncitorii Devei au
tinuă hartă cu pămintul, cu ră a oraşului, precum şi lor 190 000 apartamente prevă­ ceilalţi
slăpinii lui, cu nevoile şi o pregătire^ şi competenţă In următorii trei ani, zute a se construi In plus în lui, şi-a depăşit angajamentul vadă c
bolile, asigura prosperitate cea mai tinără de pînă a- profesională în continuă municipiul Deva va deveni acest cincinal. Şi aici, odată luat privind îmbunătăţirea ca­
cum unitate textilă din ju­
un şi mai mare producător
avocaţilor, negustorilor şi deţ. ascensiune, au realizat sar­ de energie electrică, de li­ cu creşterea productivităţii lităţii prin creşterea durabili­ spre a
cămătarilor. Deva trăieşte astăzi din cinile primilor doi ani ai anţi, materiale de construc­ muncii, s-a pus accentul pe ri­ tăţii cilindrilor fabricaţi aici trol sai
cincinalului cu 25 de zile
Aştăzi, după dalele ulti­ munca sa, îşi afirmă tot mai devreme şi vor da o ţii şi produse alimentare, dicarea nivelului calitativ al şi purtînd marca I.V. Căian. liul poi
mului recensăihîht, Deva mai mult vocaţia indus­ producţie suplimentară în va realiza pentru pri­ producţiei. Disciplina dc pro­ poate
are peste 60 000 de locui­ trială, este o prezenţă vi­ valoare de 200 milioane ma dată utilaje şi e- ducţie şi tehnologică, buna pre­ (AL. TUZA, T. IIORVAT, D. virer
tori, iar împreună cu co­ guroasă în economia jude­ lei. chipamente miniere, va MUNTEANU, V. NEMEŞ - I te
munele ce fac parte din ţului şi a ţării, cunoaşte Deva este oraşul unde se livra bazei de materii gătire profesională a munci­ din colectivul Subredacţiel vo­
municipiu — peste 72 000. cel mai înalt ritm de dez­ construieşte deosebit de in­ prime o economiei naţio­ torilor şi-a pus amprenta pc luntare Căian).
Saltul demografic este mai voltare hunedorean. Muni­ tens, unde s-au înălţat e- nale cantităţi sporite de
mult dec\t elocvent. cipiul Deva realizează as­ dificii de cultură şi de de­ metal, va produce mai
Dacă toate celelalte aşe­ tăzi mai mult de 12 la su­ servire de prestigiu arhi­ multe legume, carne şi
zări orăşeneşti au avut cit tă din producţia industria­ tectural, opere de artă în­ lapte, va cunoaşte o nouă .ftmslr::' ;/'3
ia»:
de cil un nucleu da econo­ lă a judeţului nostru atît chinate marilor bărbaţi ai explozie urbanistică. MP & a-'
mia industrială, Deva a de puternic industrializat, neamului, cunoaşte o efer­ ...De peste şapte secole, W 1 -'W.V d
pornit de pe un teren got aproape 10 la sută din pro­ vescentă viaţă şcolară şi chiar din timpuri memori­ Pt-
Si ca bază tehnică, şi ca ducţia de energie electrică a cultural-artistică. In numai ale, oamenii au populat, tat
experienţă industrială. A ţării — fiind al treilea mare două decenii au fost con­ iubit şi stropit cu sudoare a- da
pornit însă cu îndîrjire la producător de energie —, struite peste 15 000 de apar­ ceste frumoase locuri. Le-au C.
muncă şi, ca rod al grijii in cincinalul trecut şi în tamente, de trei ori mai iubit cu toate vicisitudi­
partidului şi statului pen­ 1976 producţia sa globală a multe decît era întreg fon­ nile pe care le-au îndurat. Ci i
tru dezvoltarea 'armonioasă crescut de 6,5 ori ! Pentru dul locativ din 1948 ; pe Cu atit mai mult, oamenii
a tuturor zonelor ţării, a actualul cincinal se preve­ harla oraşului sînt predo­ zilelor noastre îşi iubesc
reuşit să recupereze cu de dublarea volumului pro­ minante cartierele noi. Cu şi îndrăgesc oraşul pe care r. di
paşi tot mai mari rămîne- ducţiei realizat în 1975. populaţia sa şcolară de l-au împodobit cu mîinile, } ta
rile in urmă, lichidind în Aici, unde toate obiecti­ 17 000 de elevi — şi aceas­ mintea şi voinţa lor cu
decanii secole da înapoiere. vele economica sint în pro­ ta depăşind numărul de lo­ nestematele socialismului,
Astfel, municipiul a ajuns porţie de sută la sulă crea­ cuitori de acum trei dece­ schimbîndu-i din temelii
să fie înconjurat şi înţesat ţie o anilor socialismului, nii — municipiul de reşe­ vocaţia de „loc unde nu se
de un adevărat, briu de muncitorul a devenit figura dinţă se constituie într-un întîmpla nimic deosebit" in­
platforme industriale de cea mai reprezentativă a mare potenţial de cadre tr-o trepidantă viaţă in­
prim rang : la sud între­ localităţii. Dm cei aproape pentru preluarea ştafetei dustrială. I. MÎRZA Axe principale pentru strungurile Carusel -2 500 mm exe­
____________j cutate de echipa comunistului Ion Ciornei. Toate cele 120 axe
turnate în acest an au întrunit condiţiile tehnice de calitate.
/ i