Page 85 - Drumul_socialismului_1977_12
        P. 85
     Proletari din toate fărlle, unlfs-vă !
                                                                                                                                                      ANUL XXIX
                                                                                                                                                        NR. 6 265
                                                                                                                                                       SlMBĂTĂ,
                                                                                                                                                    2 4  D E C E M B R I E
                                                                                                                                                           1977
                                                                                                                                                   4 pagini — 30 bani
           ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC
                                                                                                                           CUM ACŢIONAŢI PENTRU A TRADUCE
                                                                                                                              IN VIAŢĂ HOTĂRlBILE INALTULuT
             EXECUTIV AL C. C. AL P.C.R.                                                                                         FORUM AL PARTIDULUI ?
                                                                                                                       La pregătirea producţiei anii
           Sub  p r e ş e d i n ţ i a   tovarăşului   partidului,  a  orientărilor  şi  indica  Comitetul  Politic  Executiv  a  ana
         Nicolae  Ceauşescu,  .secretar  general   ţiilor  date  de  tovarăşul  Nicolae   lizat  şi  aprobat  propunerile  referi
         al  Partidului  Comunist  Român,  vi  Ceauşescu,  secretar general al parti  toare  la  Statutul  aosciaţiei  pomicul-   viitor fineni seama
         neri,  23  decembrie,  s-au  desfăşurat   dului,  cu  privire  la  ridicarea  cali  torilor  individuali  din  zonele  necoo-
         lucrările  Comitetului  Politic  Execu  tativă  a  activităţii  economice,  folo  perativizate.  Asociaţia  pomicultori-
         tiv al C.C. al P.C.R.                sirea  intensivă  a  întregului  poten  lor  individuali  are  ca  scop  sprijini  de sarcinile programului -
           Comitetul  Politic  Executiv  a  dez  ţial  productiv  de  care  dispune  so  rea  membrilor  în  ridicarea  poten
         bătut  şi  aprobat  propunerile  cu  pri  cietatea  noastră.  Activitatea  de  pla  ţialului   productiv   al   plantaţiilor   suplimentar!
         vire  la  îmbunătăţirea  normelor  ge  nificare  pentru  cincinalul  1981—   existente  şi  înfiinţarea  de  noi  plan-
         nerale  de  organizare  şi  dezvoltare  a   1985  trebuie  să  urmărească  asigura  •  taţii  —  pe  terenurile  aparţinînd
         reţelei  comerciale  şi  de  alimentaţie   rea  economisirii  resurselor  materia  membrilor  săi  —,  executarea  în  co
         publică  de  la  oraşe  şi  sate,  în  ve  le  şi  energetice  ale  ţării,  ridicarea   mun  a  unor  acţiuni  de  interes  gene  Convorbire cu tovarăşul ing. MiNICĂ NEAGOIE,
         derea   dezvoltării   coordonate,   cît   substanţială  a  gradului  de  valorifi  ral,  aplicarea  legislaţiei  agricole  a   secretar al Comitetului nyinicipal de partid Deva
         mai  raţionale  a  acesteia,  în  strînsă.   care  a  acestora,  promovarea  largă  a   ţării,  combaterea  eroziunii  solului,
         concordanţă  cu  numărul  populaţiei,   progresului  tehnic  în  întreaga  eco  lucrări  de  irigaţii,  folosirea  în  co  —  Ziarul  nostru  a  con  trimestru al anului 1978.
         cu  creşterea  volumului  desfacerilor   nomie  naţională,  sporirea  producti  mun  a  mijloacelor  mecanizate  ale   semnat  mersul  continuu
         de  mărfuri,  în  condiţii  de  eficienţă   vităţii  muncii  sociale,  accentuarea   staţiunilor pentru mecanizarea mun  ascendent  al  îndeplinirii   —  Intr-adevăr,  rezulta
         economică  ridicată.  Normele  gene  eficienţei  economice  în  toate  sectoa                               planului   pe   acest   an   te  comparabile'cu  cerinţe
         rale  asigură  stabilirea  treptelor  de   rele  producţiei  materiale,  în  vede  cilor   agricole,   aprovizionarea   cu   în  economia  municipiului   le  anului  -viitor,  în  prima
         organizare  a  reţelei  şi  raza  lor  de   rea  dezvoltării  avuţiei  naţionale  şi   material  săditor  de  soi,  cu  îngră  Deva.  Cu  ce  bilanţ  se  va   sa  parte,  au  obţinut  şi
         activitate  în  cadrul  localităţilor  ur  creşterii  nivelului  de  trai  al  între  şăminte  chimice,  combaterea  dăună  încheia 1977 şi această pri  obţin  colectivul  E.M.  De
         bane  şi  rurale,  amplasarea  judici  gului  popor.  Comitetul  Politic  Exe  torilor etc. Asociaţia urmăreşte crea  mă parte a cincinalului ?  va  (ca  nivel  al  producţi
                                                                                                                                                ei globale, de metale, pro
         oasă  a  unităţilor  comerciale,  diver  cutiv  a  stabilit  răspunderile  pentru   rea  condiţiilor  pentru  sporirea  pro  —  Printr-o  mobilizare  ductivitate,  cheltuieli  şi
         sificarea  acestora  şi  mai  buna  lor   întocmirea  proiectului  planului  cin  ducţiei  de  fructe  şi  ridicarea  cali  intensă a organizaţiilor de  beneficii),
         profilare  în  vederea  satisfacerii  în   cinal  şi  a  proiectelor  programelor   tăţii  acestora,  precum  şi  pentru  va  partid,  a  colectivelor  ma  energeti-cicnii
                                                                                                                                                de  la  Mintia  (la  produc
         condiţii superioare a cerinţelor popu  speciale,  la  nivel  central  şi  în  pro  lorificarea  lor  prin  prelucrare  şi   rii  majorităţi  a  unităţilor  ţia  de  energie  electrică  şi
         laţiei.  Aceste  norme  sînt  obligatorii   fil  teritorial,  în  toate  unităţile  cco-   desfacere.         economice  din  municipiu  parametrii  atinşi  la  agre
         pentru  toate  ministerele  şi  organele   nomico-sociale.   întreaga   activitate   Asociaţia,  organizaţie  obştească,   s-a  reuşit  ca  municipiul  gate), colectivul întreprin
         centrale  de  stat  şi  cooperatiste  care   se  va  desfăşura  sub  conducerea  ne  se  înfiinţează  în  zonele  necooperati-   Deva să raporteze, în  derii ,,Avicola“ Mintia (la
         au  în  subordinea  lor  unităţi  dc  des  mijlocită  a  Biroului  Permanent  al   vizate,  într-unul  sau  mai  multe  sate   cinstea Conferinţei Naţio- producţia de  oua  şi  carne
         facere  a  mărfurilor  alimentare  şi   Consiliului  Suprem  al  Dezvoltării   ale  aceleiaşi  comune,  prin  liberul   nale  a  partidului,  un  suc  de  -  pasăre),  colectivul
         nealimentare,  unităţi  de  alimentaţie   Economice  şi  Sociale,  a  organelor  şi   consimţămînt  al  pomicultorilor,  a-   ces  de  prestigiu  :  îndepli  I.M.C.  Bircea  (la  produc
         publică,  librării,  farmacii,  precum   organizaţiilor de partid.        ceşlia  păstrîndu-şi  dreptul  dc  pro  nirea  sarcinilor  de plan în  ţia  globală,  productivita
         şi  pentru  întreprinderile  producătoa  Comitetul  Politic  Executiv  a  apro  prietate  asupra  terenului,  plantaţii  industrie  pe  primii  doi  te  şi  unele  sortimente).
         re  de  bunuri  de  consum  care  au   bat  propunerile  cu  privire  la  reeşa-   lor şi producţiei obţinute.  ani  ai  cincinalului  cu  25  Desigur,  economia  muni
         magazine de prezentare.              lonarea  graficului  de  majorare  a   Comitetul  Politic  Executiv  a  exa  de  zile  mai  devreme,  în  cipiului  în  ansamblu  de-
           Comitetul  Politic  Executiv  a  ana  retribuţiei,  astfel  incit  clapa  I  a  ma  minat  apoi  Şi  a  aprobat  propunerile   ■  cea-  mai  hidre  parte  dtt-  i!i;ii-r:r.-.ă de pe o ba/n mai
         lizat  şi  aprobat  programul de  măsuri   jorării  să  se  încheie  la  1  iunie  1978,   cu  privire  la  Statutul  asociaţiei   torilă  activităţii  rodnice  solidă  de  realizări  şi  ex
         pentru  elaborarea  proiectului  planu  şi  nit  ia  1  septembrie,  aşa  cum  se   crescătorilor  individuali  de  bovine   din  acest  an.  O  contribu  perienţă,  sarcinile  sporite,
         lui  cincinal  de  dezvoltare  economi-   prevăzuse  iniţial.  Această  măsură  —   şi  ovine  din  zonele  necooperativi-   ţie  esenţială  la-acest  suc  .mobilizatoare,  ale  celui
         co-socială  a  României  in  perioada                                     zale.  Măsurile  supuse  aprobării  Co  ces  au  adus-o  organizaţii . de-al Irei-lea an al -cinci
         Î981—1985,  în  vederea  transpunerii   luată din iniţiativa   tovarăşului  mitetului  Politic  Executiv  ţin  seama   le  de  partid  .şi  colectivele  nalului.
         în  viaţă  a  prevederilor  Programului   Nicolae  Ceauşescu,  secretar  general   de  solicitările  şi  propunerile  făcute   de muncă de Ja E.M. De
         partidului  de  edificare  a  societăţii   al  partidului,  —  se  înscrie  pe  linia                         va, I.E. Mintia, IJVÎ.C.  —  Vorbiţi  de  o  sarcină
         socialiste  multilateral  dezvoltate  şi   înfăptuirii hotăririlor   Conferinţei  în  cadrul  Consfătuirii  agricultorilor   Bircea, ,,Avicola“ Mintia,  mobilizatoare,  în  care  de
         înaintare  a  României  spre  comu  Naţionale  dc  ridicare  continuă  a  ni  din  localităţile  necooperativizate,  dc   I.R.E.  Deva,  S.U.T.  şi  al  sigur,  se  include  şi  con
                                                                                   diferiţi  specialişti  care  lucrează  în
         nism.  Comitetul  Politic  Executiv  a   velului  de  trai  al  oamenilor  mun  zona  de  deal  şi  munte,  de  organele   tele.   Prin   îndeplinirea   tribuţia la realizarea Pro
         stabilit  ca  în  centrul  activităţii  dc   cii.  Prin  noua  eşalonare,  personalul   agricole judeţene. Ele au în vedere  înainte  de  termen  a  pla  gramului de măsuri supli
         alcătuire  a  viitorului  cincinal  să   muncitor  din  ramurile  respective  va                              nului  pe  cei  doi  ani,  dar   mentare  pentru  dezvolta
         stea  aplicarea  fermă  a  Uolărîrilor   beneficia, în plus, de   fonduri de                                  mai  ales  prin  rezultatele   rea  economico-socială  a
         adoptate de Conferinţa Naţională a   peste 2 miliarde lei.                    (Continuare în pag. a 4-a)                               ţării  pînă  în  1980  adoptat
                                                                                                                       ce  s-au obţinut  şi  se obţin  de  Conferinţa  Naţională
                                                                                                                       în  acest  an,  vom  încheia
                                                                                                                       prima  parte  a cincinalului   a  partidului,  la  înfăptui
            ÎN SPIRITUL HOTĂRÎR1I Şl AL CHEMĂRII                                                                       cu. ,o prod ucţie industrială   rea  în  bune  condiţii  alun
                                                                                                                                                ga jamcntului organizaţiei -
                    CONGRESULUI ŢĂRĂNIMII                                                                              suplimentară  în  valoare   judeţene  de  partid  de  5
                                                                                                                       de 200 milioane lei. cu de  miliarde  lei.  Cum  s-a  a-
                                                                                                                       păşirea productivităţii pla  sigurat,  în  detaliu,  pregă
                                                                                                                       nificate  cu  22  000  lei/lu-   tirea   producţiei   anului
            Maximă responsabilitate fată de                                                                            crător,  cu  zeci  de  milioa  viitor ?
                                                                                                                       ne de lei economii la chel  —  în  1978,  de  care  he
                                                                                                                       tuielile de producţie şi re  mai  despart  puţine  zilje,
          gospodărirea judicioasă          0                                                                           alizarea planului de in- ___________ _
                                                                                                                                                producţia , industrială a
                                                                                                                       vestiţii cu un plus de 78 municipiului   Deva   va
                                                                                                                       milioane.                creşte  intr-un  ritm  de  18
           Secretarul   general   al   rezultate' demne de eviden                                                       —  Deci  se  poate  spune,   la  sută,  dat  fiind  faptul
          partidului,   t o v a r ă ş u l  ţiat   se   prezintă   C.A.P.                                               pe  baza  realizărilor  obţi  că  în  acest  cincinal  se  va
          Nicolae  Ceauşescu,  a  sub  Brad,  Banpotoc,   Şoimuş,                                                     nute,  că  cea  mai  mare
          liniat  cu  mai  multe  prile  Băcia,  Haţeg  şi  altele.  Sînt                                             parte  a  unităţilor  econo  dubla.  Intrucît  angaja
          juri  necesitatea  ca  toate   însă  şi  unităţi,  ca  de  pildă                                             mice  reprezentative  ale   mentul  municipiului  la
                                                                                                                                                programul
                                                                                                                                                            suplimentar
          unităţile  agricole  şi_  toţi   C.A.P.   Jeledinţi,   Ribiţa,                                               municipiului  au  lucrat  în
          deţinătorii  de  pămînt  să   Sălaşu  de.  Jos,  Gurasada  şi   C.S.  Hunedoara,  uzina  nr.  G,  reparaţii  electrice.  Ulccistul   trimestrul  IV  la  nive  este de peste 650 milioa-
          acorde  maximă  grijă  folo  Sălaşu  de  Sus,  care  nu   Mircea  Vilccanu,  lăcătuş  montator,  este  evidenţiat  în  între  lul  principalilor  indicatori
                                                                 cerea  socialistă  lună  de  lună.  El  caută  permanent  să  ridice
          sirii  cu  chibzuinţă  a  fon  şi-au  îndeplinit  integral  o-   ştacheta calităţii la lucrările pe care le execută.  prevăzuţi pentru primul (Continuare în pag. a 2-a)
          dului  funciar,  să  înlăture   bligaţiile  ce  le-au  revenit                         Foto : N. NEGRU
          orice  risipă  sau  degradare   privind  extinderea  supra
          a  lui,  acesta  constituind   feţei arabile.
          avuţia  naţională  cca  mai   O  preocupare  aparte  se       SĂPTĂM1NA           pensie  a  muncitoarelor  E-   EXPOZIŢIE DE PICTURĂ care-şi  satisfac  stagiul  mi-  f
          dc  preţ.  Considcrînd  că   impune  în  legătură  cu  re  LITERAR-MUZICALĂ      caterina  Licescu  şi  Ana                         litar  la  unitatea  de  pom-  1
         înfăptuirea   imperativelor   cuperarea   suprafeţelor         BRĂDEANĂ            Vulcu.  Timp  de  peste  20   Astăzi la ora 17, la Gale  pieri din Deva.   i
          amintite   reprezintă   una   scoase  din  producţia  agri                       de  ani,  cele  două  munci  riile  de  artă  din  Deva  se
                                                                                            toare  au  fost  o  frumoasă
                                                                    Azi  -începe  la  Brad  ac
          din  sarcinile  de  căpetenie   colă.  Din  cele  160  ha  scoa  ţiunea educativă „Săptămî-   pildă  de  hărnicie  şi  dăru  deschide  expoziţia  do  pic  CÎSTIGĂTORII
          pentru  toţi  lucrătorii  din   se  din  producţie  au  fost                      ire  în  muncă.  Acum  se   tură cu tematică din lupta   CONCURSULUI
                                     recuperate  145  ha  din  te  na  Jiterar-muzicală  bră-
          agricultură  şi  pentru  toţi                           deană“  aflată  la  cea  de-a   bucură  de  binemeritata  o-   pentru independenţă a po  „CINE CUNOAŞTE
         cetăţenii  patriei,  documen  renuri  neproductive  prin   doua ediţie. In cadrul săp-   dihnă.             porului român, inspirată  AGRICULTURĂ CÎST1GĂ
                                     contribuţia
                                                  beneficiarilor
         tele  Congresului  ţărănimii                             tămînii  vor  fi  organizate                                                                          1
                                                                                                                                                 La  Casa  agronomului  din
          evidenţiază  faptul  că  tre  de  investiţii.  Suprafeţe  mai   recitaluri  de  poezie,  întîl-   de la o zi la alta                Mintia,  a  avut  loc  faza  l
                                                                  niri ale publicului cu mem
                                     mari  au  recuperat  Î.E.C.
         buie  depuse  eforturi  sus  Mintia  (46  ha  la  C.A.P.   brii   cenaclului   „George                                               judeţeană  a  concursului  I
         ţinute  în  scopul  ridicării                            Coşbuc“,  concerte  corale  şi                                               „Cine  cunoaşte  agricultură  \
         capacităţii   productive   a   Ruşi),  I.E.  Haţeg  (la  C.A.P.   de  muzică  foile,  seri  de   „NE MÎNDRIM CU EL"  din  faptele  prin  care  s-a   cîştigă".  Pe  locurile  I  s-au  l
         pămîntului,  apărării,  con  Sîntămăria-Orlea  şi  Rîu  de   poezie ş.a.                                   edificat  Republica  a  cărei   clasat  următorii  coopera-  J
                                                                                                                                               lori : Cornca Rcmus (C.A.P. I
         servării  şi  utilizării  inten  Mori),  Combinatul  minier   Săptămîna culturii se va   La  lotul  II  construcţii,   a  treizecea  aniversare  o   Sîntandrei)  —  la  sectorul  !
                                                                  încheia în 29 decembrie cu
         sive  a  tuturor  suprafeţelor   Petroşani  şi  I.C.S.H.,  toate   Spectacolul  „Omagiu  dc  a-   care acţionează la furnale  vom sărbători în curînd. Dc   cereale  şi  plante  tehnice,  <
          precum  şi  în  vederea  ame  .suprafeţele  respective  pu  niversarea Republicii" pre  le de pe platforma siderur  asemena, vor fi expuse lu  Maria  Culda  (C.A.P.  Vaţa  /
                                                                                            gică din Călan munceşte şi
          najării  şi  valorificării  unor   ţind  fi  luate  în  cultură  în   zentat dc formaţiile artisti  tinărul subinginer Ion Mar  crări  cu  teme  din  lupta   de  Jos)  —  la  sectorul  de  \
                                                                                                                                               creştere  a  animalelor.  An-  l
         terenuri neproductive.      condiţii  optime.  O  seric  de   ce ale oraşului.     tin. Bine pregătit profesio  pompierilor  militari  şi.  ci  gela  Sidoa  (C.A.P.  Brad)  >
           Din  prevederile  progra  alte  unităţi  nu  şi-au  înde  DUPĂ 20 DE ANI       nal,  harnic  şi  conştiincios   vili pentru apărarea bunu-   —  la  sectorul  legumicultu-  ţ
         mului  judeţean  de  dezvol  plinit   însă   sarcinile   ce                       în  muncă,  obţine  zi  de  zi   -rilor  poporului  împotriva   ră,  Anica  Tăşală  (C.A.P.  i
         tare  a  agriculturii,  coope  le-au  revenit  în  această   Colectivul  de  muncă  al   rezultate deosebite. Pe bu  incendiilor.   Peşteana)  —  la  sectorul  j
         rativele  agricole  au  reali  privinţă.  Astfel  de  situaţii   E.G.C.L. Orăştie a organi  nă dreptate spun construc  Cei  doi  artişti  plastici,   pomicultură.  Ciştigătorilor  ^
         zat  în  acest  an  creşterea   se întîlnesc în cazul I.L.F.,  zat  într-un  cadru  educativ   torii, tovarăşii săi de mun  Ilic  Popa  şi  Simion  Făget   li  ş-au  oferit  premii  în  i
                                                                  şi emoţionant ieşirea la  că : „Nc mîndrim cu el“ !  sint militari în termen  obiecte.                1
         suprafeţei  arabile  cu  412                                                                                                                                   l
         ha din 500 planificate. Cu    (Continuare in pag, a 2-a) U-





