Page 87 - Drumul_socialismului_1977_12

5 ® SlMBĂTÂ, 24 DECEMBRIE 1977
Pag. 3

N DE )
ŞYINJĂ > O
> curînd pa- \
ului 14 al 1
n imeria, '
edicui Cor- ) Ca în fiecare an, în a-
ne-au scris l „MÎNDRIE MINEREASCĂ" ceastă perioadă se face bi­
Anghel, V. ? '„Mîndrie mierească“ — tat de tovarăşul Nicolae lanţul rezultatelor obţinute
Mohonea. 1 a-cesta a fost genericul sub Ceauşescu la recenta Con­ în toate ramurile dc spoi-t
itat r«pede | care s-a desfăşurat la IM. ferinţă Naţională a parti­ şi se stabilesc obiectivele
iernată da- i Hunedoara o largă întrece­ dului- şi a celorlalte docu­ pentru anul următor. La a-
ei şi stărui- J * re cultural-educativă, ca­ mente elaborate de înaltul ceste analize sînt chemaţi
ce ni s-a ţ re, timp de o săptămînă, a forum comunist. La aceas­ să-şi spună părerea antre­
de către 4 antrenat aproape întregul tă întrecere s-a văzut mun­ nori, arbitri, profesori de
ca organizaţiilor de partid
personal muncitor din în­
itoica cit şi i treprindere. A fost, de fapt, şi ale U.T.C. din întreprin­ educaţie fizică şi alţi specia­
surori me- ţ ceea ce se aşteaptă da la dere, modul în care tinerii lişti in sportul respectiv.
după. f ;e am l 1 etapa de masă a celei de-a şi vârstnicii şi-au însuşit şi Din păcate, nu toii înţeleg
rile noastre /| doua ediţii a Festivalului îşi însuşesc documentele să se achiţe de această sar­
cină. Iată, de exemplu, şe­
îndreptăm \ naţional „Cintarea Româ­ partidului nostru, cum le dinţa Comisiei judeţene de
niei“ — o participare largă, aplică în munca de fiecare
rile noastre l' în care să se simtă impli­ zi. volei s-a amînat de la data
ă." (D.C.). /i stabilită iniţial, din lipsă de
cat fiecare om al muncii. „Mîndrie minerească" (şi
1
ISPORTULUI Una din zilele săptămînii titlul acţiunii e relevant !) participare, pentru ca la a
v1UN a fost dedicată întrecerilor a declanşat, aşadar, aici, la doua convocare să lipsească
leva efec- profesionale. Concursurile IM. Hunedoara, marea în­ tocmai oameni cp responsa­
bilităţi în activitatea şi dez­
„Cel mai bun electrician“, trecere a celei de-a doua
3ort în co­ „Cel mai bun sudor", ,,Cel ediţii a festivalului „Cinta­ Aspect de muncă în una din secţiile Tipografiei Deva. Foto : VIRGTI, ONOIU voltarea voleiului, precum
tele, şi pe mai bun preparator", „Cel rea României". A pornit de prof. Cornel Iacoboni, pre­
- Cozi a şi mai bun miner", „Cel mai la confruntări profesionale, şedintele Colegiului judeţean
3. Legat de bun strungar", „Cel mai de la înţelegerea profundă Apa potabilă fa Deva de arbitri, prof. Constantin
pe care bun conducător auto" au a- a documentelor de partid Grigore, de la Clubul spor­
:e cetăţeni- tras, aşadar, toate catego­ şi da stat, continuînd, în tiv şcolar Hunedoara, Grigo­
riile de muncitori, întrece­
aceste zile, cu întreceri ar­
ăţile amin- rea desfăşurindu-se între tistice — recitatori, solişti Spiritul de economie, buna re Ciofu din Petroşani, pre­
aiu. cîteva secţiile întreprinderii. O de muzică populară şi u- cum şi preşedinţii secţiilor
mînica, la altă zi a fost rezervată con­ şoară, brigăzi artistice, an­ de volei Metalul Hunedoara
cursurilor între secţii pe samblu folcloric ş.a. Şi şi Corvinul Deva.
tema cunoaşterii legislaţiei dacă între secţiile partici­ gospodărire - pot aduce De la şedinţa Comisiei
muncii si a protecţiei mun­ pante — uzina de prepara­ judeţene de baschet au ab­
cii. Participarea activă, în re, nemetalifere Zlaşti, mi­ sentat antrenorii Silaghi Teo­
cunoştinţă de cauză, a fă­ nieră Teliuc, atelierul me­ îmbunătăţiri aprovizionării dor şi Gelu Minişca, din Pe­
cut din aceste întreceri a- canic şi sectorul auto — troşani, Eugen Lungu şi Ni­
ilă autobuz
i s-a moş- devărate lecţii de stăpîni- prima a ocupai locul I la colae Âlmăşan, din Brad. De
concursul profesional, eîş-
re a legislaţiei muncii.
s-a preluat Relevant a fost concursul tigătorii adevăraţi sînt toţi Sistemul de captare, tra­ le termice, consumatorii in­ şi rece la etajele superioare fapt, la şedinţele celor do­
.T.A.", iair 4 rezervat cunoaşterii Pro­ lucrătorii întreprinderii, în­ tare, aducţiune şi distribuţie dustriali şi întreaga popu­ sau în zonele deficitare. uă comisii, ca şi ale celor­
a apei potabile în munici­
lalte comisii pe ramuri spor-
laţie a municipiului.
i — Cozia / gramului celui de-al XI- - tregul personal muncitor piul Deva, constituit în prin­ Despre ce măsuri este vor­ Intrucît iarna face greu­
autobuze ţ lea CoTigres al P.C.R., is­ al IM. Hunedoara. cipal pe sursa Batiz şi, com­ ba ? Consumul de apă reali­ tăţi prin îngheţarea Streiu-
lui, care astfel nu mai poa­
Răul con- l toricului Raport prezen­ LUCIA LICIU plimentai-, pe captările prin zat pe locuitor şi zi în Deva te alimenta cu apă brută în
ă mulţi ce- - „LUNA TEATRULUI POLITIC DE AMATORI" puţuri din Deva nu a ridi­ a fost în luna iulie de 2G4 1, cantităţi suficiente staţia de
cuiesc in \ cat pînă acum probleme deo­ în timp ce în noiembrie a tratare de la Batiz, s-a ho- Munra în emisiile
i la Deva, ţ In numeroase localităţi de luptă al poporului nos­ sebite de alimentare cu apă crescut la 271 1. Raportat la tărît, ea o măsură compen­
a municipiului. Iată însă că
agramaţi şi / din -judeţul nostru — Hu­ tru, al Partidului Comunist în ultima vreme insuficien­ consumul standard pentru satoare, 'înmagazina rea apei
gradul I de confort, 200—300
ru, sînt ne- 1 nedoara, Vaţa de Jos, Gu- Româxi, precum şi piese pe ţa apei cuprinde nu numai 1 pe om şi zi, rezultă asigu­ în rezervoare între orele 23— pe ramuri de
> pe jos, ^ rabarza, Blăjeni, Sâlaşu de probleme de etică civică şi cazuri izolate, ci chiar zone rarea unui consum aproape 4, timp în care reţelele de
Sus, Unirea, Burjuc, Ilia, profesională. S-au remarcat
lungă, ca 1 Şoimuş, Certej, Beriu, To- in mod deosebit prin inter­ din oraş. Analizarea proble­ de limiva maximă. Şi totuşi distribuţie vor fi alimentate
doar de la sursa Deva. Ul­
a fel, în u- j pliţa, Baia de Criş, Luncoiu pretare şi prezenţă scenică mei sc impunea cu necesita­ unii locuitori de la etajul terior se impune şi o eşalo­
i, au pro- ţ de Jos, Boşorod, Sarmize- formaţiile de teatru ale ca­ te şi în funcţie de datele ei IV al blocurilor cu 4 etaje nare a furnizării apei calde spert-e activitate
e din De- I geiusa,^ Geoagiu — s-a des­ selor de cultură din Ha­ se cereau luate măsuri. Re­ nu beneficiază decît arareori menajere, pe centrale şi
jm sînt ei, / făşurat în cadrul „Festiva­ ţeg, Deva, Hunedoara, Brad, cent, o asemenea analiză au de apă caldă. Aceasta pen­ blocuri, astfel ca, prin rota­
t ca noi, 1 lului naţional „Cintarea Orăştie, ale căminelor cxil- întreprins organele munici­ tru motivul că presiunea a- ţie, să poată beneficia de beaevclă sau i
României", etapa interco- turale din Baia de Criş,
pale de partid şi de stat îm­
pci reci (care împinge apa
. Ce îm- l munală a ,,Lunii teatrului Blăjeni, Bălţa, Sălaşu de preună cu specialişti din caldă din aparatele de pre­ apă caldă şi locatarii de ia
etajele superioare.
ite aduce ! politic de amatori", mani­ Sus, Dobra, Peşteana, Cer­ domeniul exploatării insta­ parare în reţea) era şi este
Aceste măsuri se impun
t în co- J festare tradiţională în ju­ tej, Orăştioara de Sus, Bo­ laţiilor de apă, al proiectă­ „dijmuită" de „supapele" ri­ de primă urgenţă. S-n mai
.. Deva în \ deţul nostru. şorod, Sarmizegetusa. Re­ rii, al investiţiilor. Rezumînd sipei, „plasate" la robinetele stabilit ca ulterior, într-un
e ? (!. C.). j Fsle demn de apreciat că gretabil faptul că la Băcia, informaţiile furnizate de a- fără garnituri, la floloarele timp foarte scurt, să se facă
formaţiile prezente în con­ din neglijenţa • factorilor cea analiză, aspectele .pro­ defecte de la rezervoarele
TOAMNA i curs au abordat un reper­ culturali spectacolul de blemei sînt următoarele : ca­ grupurilor sanitare, în reţe­ un studiu de compensare în preîesionalâ?
.GĂ J toriu . divers, de bună cali­ teatru ce trebuia să se des­ pacitatea de tratare la sursa lele de distribuţie cu .defec­ funcţie de care să se redi-
tate, alcătuit in majorita­ făşoare aici a fost suspen­ mensioneze o parte din re­
; mai Iun- ţ principală ca şi cea de în- ţiuni, în reţelele termice (a- ţelele de distribuţie exis­
lor de 1a 1 tea cazurilor din lucrări dat. (Petrişor Ciorobea, co­ magazinare la consumator ceasta şi cu pierderi de e- tente, iar noile reţele să se
dori tot nu dramatice evocind trecutul respondent). sînt mai mari decît necesi­ nergie şi combustibil) şi în proiecteze de pe o bază cit tive, ce au avut loc pînă in
tăţile, în timp ce capacitatea
3-şi adur:„,i FAZA ZONALĂ A FESTIVALULUI OBICEIURILOR de transport la rezervoare sfîrşit în largheţea cu care mai aproape de nevoile per­ prezent, nu a participat nici
unele unităţi industriale fo­
cîmp. Aici, ţ LAICE DE IARNĂ şi de la rezervoare în oraş losesc .apa potabilă în pro­ spectivei. un reprezentant din muni­
ori, Unciuc / este sub nivelul cerinţelor. cesele tehnologice. La toate Pînă atunci, .trebuie ca fie­ cipiul Peţroşapi. Să fie a-
La Dobra şi Zam a avut
lîmpul este 1 loc faza zonală a Festiva­ mai evoluat grupul folclo­ Pentru traversarea fără prea acestea răspunsul este unul care, prin felul cum folo­ ceasta o sfidare, ori lipsa de
ric din Valea Lungă, gru­
ţe cu fîn. ^ lului obiceiurilor laice de purile vocale din Bocea, mari privaţiuni a vîrfurilor singur : să închidem aceste sim apa (în funcţie de ne­ activitate îi determină la o
asemenea atitudine ?
rrăşilor din I iarnă. Au evoluat cu acest Bretea -Mureşană, căluşarii de consum, unitatea furni­ „robinete" punjnd.u-ne insta­ voi dar fără risipă), mo­ Trăgînd semnalul de alar­
dul cum ne întreţinem insta­
rstei uni- • prilej cele mai cunoscute din Ilia. La căminul cultu­ zoare de apă — I.J.G.C.L. — laţiile din casă la punct iar laţiile interioare, să partici­ mă acum, cînd desfăşurarea
a compensat acest neajuns
ăcînd să ) formaţii de dubaşi de pe ral din Zam s-au inţilnit prin manevrări complexe de unităţile industriale şj eco­ păm la rezolvarea problemei, acestor analize se află abia
nomice care consumă în pro­
I nutreţu- 4 Valea Mureşului, unde acest formaţiile de dubaşi din vane. Acum acest lucru nu cesul tehnologic apă potabi­ alături de eforturile pe care la început, considei’ăm că
a, pe rînd, ? obicei cunoaşte o arie Cărmăzăneşti, Gloăghileşti, mai e suficient. Pentru îm­ lă — ţesătoria de mătase, le face unitatea de gospodă­ este obligaţia factorilor enu­
t în iesle. ţ largă de răspindire. La Tătărăşti, Godine şti, Mică- bunătăţirea situaţiei, pînă la depozitele, tipografia " şi al­ rie comunală şi lo.cativă. Din meraţi să privească cu răs­
neşti, Almăşel.
tfel nu se î Dobra au evoluat formaţi­ In prima parte a lunii realizarea unor investiţii tele, să-şi ia măsurile nece­ partea acesteia s.e impune pundere dornepiul în care îşi
î nici un ? ile căminelor culturale din ianuarie, la Deva se va (aflate deja în atenţia orga­ sare pentru recircuitarea a- verificarea neîntîrziată a in­ desfăşoară activitatea sporti­
şi aceasta .* Stînceşti — Ohaba, Pojoga, desfăşura faza judeţeană a nelor municipale şi judeţene pei folosite. Poate să fie stalaţiilor din întregul fond vă, participînd activ, in vir­
locativ şi organizarea unor
motiv câ \ Răduleşti, Lăpugiu de Şus, festivalului, acţiune înscri­ de partid şi de stat) se im­ greu de crezut pentru cine­ se servicii prompte de repara- tutea atribuţiilor ce le revin,
ces
ce canti- î Lăsau, Bujoru, Pane[ Să- să în ediţia a doua a Fes­ pun cîteva măsuri. La în­ va, dar în felul u ta tii-instalaţii, la care popu­ la indicarea sportului hune-
făptuirea lor sînt chemaţi
pierd zeci de mii de metri
ri sînt în 1 lişte, Roşcani, Mihăieşţi, tivalului naţional „Cintarea să-şi aducă contribuţia aso­ cubi de apă care, recupe­ laţia să poată apela. dorean la nivelul sarcinilor
ce ne revin din hotărîrile de
ce la graj- } Bretea Mureşană, Săcă- României" (Minei Bodea, ciaţiile de locatari, unitatea raţi, ar duce la îmbunătăţi­ partjd. P.eptru că, este de
corespondent).
nles, cît a- l maş. Alături de dubaşi au furnizoare de apă, centrale­ rea alimentării cu apă caldă ION CIOCLEI datoria tuturor factorilor,
Nu-i oare i mai eu seamă cînd vorbim
ovadâ despre activitatea unor orga­
onsiliul de \ confecţionează zilnic mode­ nisme sportive cu competen­
i pierdut i Călăuzit de înaltele înda­ le noi care întrunesc ce­ ţe şi atribuţii, ,cu respopsa-
Jăresc, al ' toriri şi răspunderi ce le expresie vie profilului moral rinţele şi exigenţele actu­ biliiăţi precis definite, să ac^
avutul ob- \ are pentru traducerea în via­ ale, de calitate superioară, ţioneze cu toată energia pen­
e să fie a- 4 ţă a indicaţiilor date de to­ realizate în condiţiile unei tru îndeplinirea obiectivelor
isca ce au / varăşul Nicolae Ceauşescu el infrepliii eficienţe economice spo­ programului judeţean de
imfir). la Conferinţa Naţională a colectiv dezvoltare A mişcării sporti­
partidului, pentru realiza­ rite. ve. Analizarea stadiului ac­
ESPECTĂ { In munca educativă,, de tual şi luarea măsurilor co­
rea exemplară a sarcini­
lor de plan, colectivul în­ multă căldură sufletească. un imbold în a învăţa, în dela Bălan, Maria Mic, împlinire profesională şi respunzătoare pentru înde­
rtă propria J treprinderii noastre îşi în­ Organizaţiei U.T.C. din a-şi însuşi mai mult şi mai Irina Lipa, Aurica Zahan, politică a tuturor tinerilor plinirea obiectivelor cuprin-,
se în program sînt obligaţii
i şi numai ţ dreaptă atenţia, cu deose­ întreprinderea noastră îi bine cunoştinţele cele mai Eugenia Farkaş şi altele să din .secţie, comuniştii, în-, ce nu pot fi ignorate tocmai
ificaţi acei 4 bire, spre valorificarea revine o importantă res­ moderne în meseria de se aulodepăşească, să-şi tregul colectiv se strădu­ de cei investiţi cu i'ăspunde-
la număr, I înaltă a căilor de spo­ ponsabilitate în munca cu blănar. realizeze consecvent şi cu iesc să aducă la nivelul ce­ •riie respective ! Pe aseme­
ocolească, I rire a eficienţei economi­ tinerii, în organizarea ac­ Autoritatea profesională mai mult simţ de răspun­ lor buni pe toţi aceia ca­ nea, tot în atribuţiile comi­
>tuare sau ^ ce, spre creşterea pro­ tivităţii lor, atît în proce­ de care se bucură comu­ dere sarcinile de plan. re încă nu reuşesc să se in­ siilor pe ramuri de sport
:ces, o iau 4 ductivităţii muncii şi redu­ sul de producţie cît şi în nistele în. rîndul tinerelor Crearea unui climat de tegreze în acest colectiv u- intră şi analiza activităţii
ce a căzut J cerea cheltuielilor materia­ timpul liber. La secţia con­ cadre se îmbină armonios exigenţă şi autoexigenţă nit. Desigur, aceştia sînt desfăşurate în cadrul „Da-
gheţat pă- \ le — cerinţe esenţiale ale fecţii Velur, de pildă, (for­ cu prestigiul politic, cu ac­ revoluţionară a făcut posi­ puţini la număr. Printr-o ciadei", a înfăptuirii preve­
onele verzi 4 perfecţionării activităţii e- maţia cu ponderea cea mai tivitatea de educare în spi­ bilă şi inţega-area în rîndul muncă mai stăruitoare a derilor regulamentului marii
de cultură ? conomice. în acelaşi timp, mare în întreprindere), ti­ ritul eticii şi echităţii co­ fruntaşelor a unor uteciste celor din jur, printr-un competiţii, odată cu fixarea
acţiunilor ce se vor între­
u din alte ţ milităm pentru aplicarea în nerii au create toate condi­ muniste. Numai aşa se ex­ care pînă mai ieri nu se plus de efort din partea lor, prinde pentru asigurarea or­
jir > Acea s- 1 viaţă a principiilor eticii ţiile pentru a-şi desfăşura plică deplina înţelegere .ca­ prea împăcau cu normele într-un viitor apropiat şi ti­ ganizării şi desfăşurării în­
— după 7 şi. echităţii socialişţe, pen­ activitatea într-o atmosfe­ re s-a statornicit aici între planificate, din comoditate nere ;ca Aurica Stanciu sau trecerilor la nivelul exigen­
— Iiipsă J tru formarea şi educarea - ră . favora'.bilă- Organizarea membrii colectivului secţiei, .ori atitudine mai puţin Maria Balaş vor reU.şi să ţelor. Dar, şedinţele comisii­
de m un- ^ cadrelor. La riadul ei, or­ secţiei, a procesului tehno­ profunda încredere ce o au responsabilă faţă de mun­ se încadreze în .rîndul--celor lor sînt chemate să stabi­
u trudiit şi i ganizaţia noastră de partid logic, la înalţi parametri utecistele în colegele lor că. Tinere ca Maria Ilea, mulţi'. Dar, unele aşa-zisc lească şi cadrul .organizatoric
rlă p.entru » s-a străduit să creeze un tehnologici asigură tinerilor mai v.îrsţnice, cu experien­ Ileana Ciolan, Cornelia Ju­ cazuri nu trebuie să se propice desfăşurării şi dez­
.onâ’ din ţ climat optim pentru reali­ de aici .condiţii din cele ţă în meserie. „Djn încre­ de sau Valeria Inel nu. reu­ transforme în... necazuri, voltării activităţii în sportul
loase ale 1 zarea ac-estor deziderate, mai bune de lucru la maşi­ dere se naşte Încredere, iar şeau să-şi îndeplinească este deviza tuturor comu­ respectiv, concomitent cu
măsurile necesare pentru a-
negre lâ- / militînd cu răspundere nile de cr.oit sau cusut, le omenia începe cu un gest zilnic norma şi se pare că- niştilor şi uteciştilor din sigurarea şi îmbunătăţirea
5padr, de ; şi neobosit în direcţia edu­ oferă condiţiile propice omenesc" ‘— iată un prin­ se complăceau în această secţie. Faptele celor cp bazei materiale, a condiţiilor
mi mepă- l cării în spirit comunist a pentru ca ei să îndrăgeas­ cipiu după care se conduc situaţie. Prin efortul cole­ constituie exemplu de dă=_ necesare" dezvoltării discipli­
> cel mai / tuturor celor care alcătu­ că meseria ce şi-au ales-o, muncitoarele secţiei. Numai gelor lor, prin exemplul a- ruire în tot ceea ce ei rea­ nelor respective, sportului în
simţ şi 1 iesc colectivul întreprinde­ să confecţioneze haine, că­ prin încredere şi stimă re­ cestora de a munci mai re- • lizează cu multă pricepere general.
je mu.nea ţ rii. Acţionăm astfel îneît ciuli, mănuşi, mesade de ciprocă, dragoste şi pasiu­ pede, mai bine, astăzi aces­ şi pasi.une,’ dovedesc încă Iată, probleme deosebit de
itîtea pete 1 exemplul comuniştilor să calitate - competitivă pe pi­ ne în tot ceea ce se face, te tinere, se numără prin­ odată că forţa colectivului- importante, de fapt obligaţii
il lor. ’ constituie un catalizator, aţa internă şi externă. se pot realiza lucruri mă­ tre fruntaşe. este o principală cale în regulamentare, tratate, pe a-
jlar muni- ^ „lşun conducător" de idea- • Experienţa celor mai reţe. Numai cu şi prin for­ Munca, faptele întregului munca de educare a tine­ locuri, 'de unit factori, chiar
din conducerile comisiilor şi
de milrţie 4 luri profesionale şi morale vîrstnici, a comuniştilor ţa colectivului, a faptelor colectiv au făcut ca în a- retului. organismelor specializate, cu
tervlnă şi , pentru toţi muncitorii în­ care au dobîndit în cursul comuniştilor — exemple de ceastă secţie să se realize­ superficialitate, lucru dăună­
pe toţi \ treprinderii, dar mai ales anilor o înalţă calificare, conştiinciozitate şi răspun­ ze confecţii de bună calita­ BENEDICT ROŞU tor, ce nu trebuie continuat
lit aseme- ^ pentru tinerii care, la înce­ nu numai profesională ci şi dere în muncă şi în viaţa te şi să se obţină titlul de secretarul comitetului de de celelalte comisii care ur­
ibabile. j putul profesiunii, au nevo­ civică, constituie pentru u- socială — au reuşit utecis- secţie fruntaşă pe întreprin­ partid de !a Fabrica mează să-şi desfăşoare în zi­
ie de îndrumare şi de mai tecistele de la secţia velur .te ca Elena Bogdănescu, A- dere. Aici se creează şi se „Vidra" Orăştie lele următoare şedinţele.