Page 91 - Drumul_socialismului_1973_01

MPHBaMMmWtEHi B—BMMg——HHBBnBflgWBBgBBBHBBlIMMBBH
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 615 © MARŢI 30 IANUARIE 1973

 IV-a ediţie a festivalului „CĂLUŞARUL“

Laureaţii anului sportiv hunedorean 1112

Ne-am obişnuit In ultimii vîrstâ de 48 de ani (I), toţi Turdaş şi Pricaz — elevi, ti­ maţiilor celor şapte şcoli ge­
enl cu spectacole şi festiva­ cei peste 350 de căluşari ce neri şi vîrstnici — sau armo­ nerale din judeţul nostru (O-
luri folclorice — manifestări s-au perindat pe scenă au fă­ nioasa împletire a celor două răştioara de Sus, Balşa, Ra- Nr. 3 - Gheorghe Mulţescu
artistice transformate prin pa­ cut dovada unei arzătoare pa­ echipe din Geoagiu — elevi poitu Mare, Plopi, Romos,
siunea, dăruirea şi talentul a- siuni ridicate la rang de artă. împreună cu tinerii satului. Pricaz şi Geoagiu) se înscrie
matorilor în adevărate recita­ Prezenta în finală a unor (Referitor la ultima, con.sem- lăudabil pe acest făgaş.
luri de virtuozitate. Despre majoritatea echipe­ ...O biografie simplă, ex­ club, care l-a „adoptat“ cu de a ajuns să pătrundă în
Hunedoara — judeţul cu lor de dansatori, a artiştilor trem de simplă, un urcuş căldură şi i-a facilitat dru­ rindul celor mai buni 10
oameni harnici, angajaţi ple­ amatori, am scris în nenumă­ ordonat, firesc, lipsit de si­ mul înspre marea performan­ sportivi ai judeţului ? După
nar în efervescenta întrecere Premiile festivalului rate rînduri. Insă ne face plă­ nuozităţi. Poate doar lansa­ tă, le dispută în campionat doar un an şi jumătate de
pentru îndeplinirea cincinalu­ cere fiecare întîlnire cu apri­ Duminică, cu prilejul rea vertiginoasă, spectaculoa­ impun de la o etapă la al­ activitale laborioasă (multe
lui înainte de termen, dar şi Juriul celei de-a IV-a ediţii a Festivalului „Căluşarul" a gii şi talentaţii căluşari, de­ constituirii Asociaţiei fol­ să, în marele circuit al va­ din victoriile echipei putînd
cu sute şi mii de artişti ama­ atribuit formaţiilor prezente în concurs următoarele premii: spre care vestea a trecut nu cloriştilor hunedoreni „Ovid lorilor fotbalului românesc fi socotite, în parte, şi con­
tori — este, în acelaşi timip, PREMIUL I: Căminul cultural din Boiu (jud. Hunedoara) numai fruntariile judeţului, Densuşianu", s-a desfăşu­ să constituie o notă aparte tribuţii personale ale tînă-
un nesecat tezaur de frumu­ şi căminul cultural din Osica (jud. Olt). clar şi ale ţării. Varietatea şi rat sesiunea de comunicări în „drumul devenirii" fotba­ rului atacant central, subiect
seţi folclorice. Spectacolele PREMIUL II: Căminul cultural din Dineu Mare (jud. Hune­ multitudinea stilurilor de joc, ştiinţifice cu tema : „Fol­ listului Gheorghe Mulţescu... ai acestor rînduri), Mulţes-
prilejuite de finala celei de-a doara) şi căminul cultural din Săliştea (jud. Alba). clar mai ales măiestria neobosi­ clorul în contemporaneitate“. S-a născut la 13 noiembrie' su a devenit o „piesă" in­
IV^a ediţii a festivalului „Câ- PREMIUL III: Căminul cultural din Oprişeşti-Poiana (jud. ţilor căluşari va rămîne mul­ Expunînd tema „Cerceta­ 195! în Bucureşti. A simţit dispensabilă în mecanismul
luşarul", care au avut loc Hunedoara), căminul cultural din Domaşnea (jud. Caraş-Seve- tă vreme în amintirea celor rea folclorului în contextul atracţia irezistibilă a spor­ echipei lui Ştefan Coidum.
sîmbStă şi duminică în sala rin) şi Casa de cultură din Drobeta Turnu Severin (jud. Me­ care au urmărit această ade­ social-cultural actual", prof. tului cu balonul rotund încă Şi acest lucru spune mult.
„Arta" din Deva, au reprezen­ hedinţi). vărată paradă de artă popu­ dr. docent Mihai Pop, direc­ din fragedă copilărie Şi la Spune totul.. .Adulatul pu­
tat dovada necontenitei cău­ MENŢIUNI: Căminul cultural din Boşorod, căminul cultu­ lară. torul Institutului d’e etno­ nici 12 ani era deja legiti­ blicului din Petroşani a a-
tări a tradiţiilor satului, a va­ ra! din Rapoltu Mare, căminul cultural din Grid, căminul cul­ La finala actualei ediţii au grafie şi folclor din Bucu­ mat la centrul de copii al vut un sezon, cel dfn toam­
lorificării scenice a nestema­ tural Orăştioara de Jos, Şcoala generală Orăştioara de Sus participat, în cadrul unui larg reşti, a urmărit „un lucru clubului Steaua. Primul an­ nă, deosebit. Contribuţia sa
telor comori aflate în zestrea (jud. Hunedoara), căminul cultural din Săpata (jud. Dolj) şi schimb de experienţă, un ma­ practic, operaţional", dez- trenor — Romeo Catană. Co­ la instalarea Jiului pe „po­
localităţilor rurale şi, totoda­ căminul cuitural din Almaşu de Mijloc (jud. Alba). re număr de specialişti în voltînd cu interesante e- legi de grupă valorică — Ior- diumul fruntaşelor" a fost
tă, o nobilă datorie faţă de Au mai fost acordate : PREMIUL PENTRU ACTIVITATE ÎN­ folclor, precum şi coregrafi xemplificări problema mo­ dănescu, Tătaru, Manea ş.a. mai mult decît substanţială.
păstrarea spiritualităţii speci­ DELUNGATĂ - echipei căluşarilor din Romos (jud. Hunedoa­ din ţară. De unde se vede că durilor esenţiale de existen­ Au urmat anii acumulărilor In afară de aceasta, Mulţcs-
fice satului hunedorean. ra) ; PREMIUL COREGRAFILOR — echipei căluşarilor din O- festivalul „Căluşarul" are, în ţă a folclorului. calitative. Sîrguincios şi cu este „creatorul“ golgete-
Timip de două zile, cele a- breja (jud. Caraş-Severin) ; PREMIUL PENTRU CEA MAI Tl- viziunea organizatorilor, deo­ dornic de a-şi însuşi cît mai rului diviziei A — Rozsnai.
proape treizeci de echipe de NĂRĂ Şl DE NĂDEJDE FORMAŢIE - echipei Şcolii generale potrivă valoare de cercetare bine „tainele" sportului în­ „Fără a-1 fi avut lîngă mine
căluşari au fost, prin măies­ din Plopi (jud. Hunedoara); PREMIUL PENTRU CEA MAI FRU­ ştiinţifică şi de etalare a fru­ drăgit, Gigi Mulţescu nu a ta, un fotbalist foarte talen­ pe Mulţescu — recunoaşte
trie, autenticitate în joc şi MOASĂ FORMA DE TRANSMITERE A TRADIŢIEI „CĂLUŞARU­ museţii şi trăiniciei folcloru­ J? rămas în afara... atenţiei tat, vădit îndrăgostit de ba­ lucid „Bela" — nu aş fi
costumaţie, prilej de încîntare LUI" - echipelor din Turdas şi Pricaz (jud. Hunedoara) ; PRE­ lui. ..profesorilor" săi. Nu s-a lonul rotund, un „creier" de marcat în nid un caz atltea
pentru cei prezenţi. Realiza­ MIUL PENTRU AUTENTIC ÎN COSTUM SI INTERPRETARE - Ediţia 1973 a festivalului tenporaneitate“ impus însă, aşa cum ar fi marcă şi un dinamizator al goluri. E un coleg minunat
rea unor asemenea manifes­ echipei din Şinca (jud. Braşov); PREMIUL ’SPECIAL AL JURIU­ „Căluşarul" confirmă încă o dorit, în rîndurile unor co­ potentelor întregii echipe. şl un fotbalist de clasă".
tări constituie chezăşia sigură LUI - echipei căminului şi Şcolii generale din Geoagiu (jud. dată resursele bogate şi ine­ legi talentaţi şi în vara a- Meciul de la Le Havre (Fran­ Dîrz şl foarte ambiţios,
a păstrării şi propagării fol­ Hunedoara). puizabile ale activităţii artis­ Desprinzînd un interesant nului 1971 a poposit pe me­ ţa—România, tinerel) şi, în Mulţescu este, bineînţeles,
clorului ca fenomen viu, ac­ tic^ de matori. Sub acest as­ istoric al obiceiului căluşa­ leagurile hunedorene, la Pe­ special, cel de la Craiova doar Ia începutul unei carie­
tual. Faptul că ediţia „Călu­ Juriul ediţiei a IV-a a festivalului „Căluşarul" a fost for­ pect, reconsiderarea statorni­ rului din documente aflate troşani. Antrenorul Eugen (România—Austria) îl consa­ re care se va dovedi presti­
şarul" — 1973 a depăşit in­ mat din : Anca Giurchescu, cercetător ştiinţific principal la In­ că pe plan judeţean a unor la Arhiva folclorică din Iordache a întrevăzut în fi­ cră pe Mulţescu în ochii spe­ gioasă. Are în faţa sa totul...
teresul strict local, prin par­ stitutul de etnografie şi folclor Bucureşti, Tita Sever, maestru străvechi obiceiuri populare Cluj — de la a cărei con­ ravul atacant central calită­ cialiştilor. rămînînd de a- Şi nu ne îndoim că acest
ticiparea la finală a opt for­ coregraf, şeful sectorului coregrafie la Centrul de îndrumare a merită toată consideraţia. stituire se împlinesc 43 de ţile virtuosului autentic, lo-a tunoi un component constant „produs de calitate" al clu­
maţii din judeţele vecine, re­ creaţiei^ populare şi a mişcării artistice de masă Bucureşti, ani — Emil Petruţiu, cer­ stimulat şi, după doar un al acestei reprezentative, la bului Steaua, care a „explo­
prezintă o cu atît mai favo­ Petre Ţîrău, vicepreşedinte al Comitetului judeţean pentru cul­ C. DROZD cetător ştiinţific la Sectorul sezon, Mulţescu are deja la succesele căreia şi-a adus dat“ la Petroşani, relevîn-
rabilă circumstanţă pentru tură şi educaţie socialistă Hunedoara, Mureş Rădăşanu, pro- de etnografie şi folclor al activ prima sa selecţionare un aport substanţial. du-şi întregul arsenal de
Io catedra de dans popular a Institutului de educaţie
propagarea artei populare tra­ fizică şi sport Bucureşti, Veronica Hingheanu, metodist la Cen­ Centrului de ştiinţe sociale cunoştinţe, se va opri curînd
diţionale în mase. Cluj, a relevat neaşteptata în reprezentativa de tineret Ce a făcut, pînă în pre­ din drumu-i avintat spre per­
trul de îndrumare a creaţiei populare şi a mişcării artistice de zent, Gheorghe Mulţescu
„Căluşarul” — dans speci­ masă Bucureşti, şi Gheorghe Cholevas, maestru coregraf din bogăţie de sensuri şi impli­ a României. Partidele pe fecţiune...
fic românesc, cu variante di­ Bucureşti. Din istoria caţii ale acestui obicei, la care cu noua sa echipă de pentru clubul Jiul Petroşani V. TEODORESCU
verse în funcţie de zonele începuturile lui, valenţele
geografice, este un adevărat magice cu care, cu secole în
simbol al forţei fecioreşti, un­ formaţii din judeţele Alba, năm ca un fapt „de culise": urmă, locuitorii satelor îi
de protagoniştii îşi etalează Mehedinţi, Caraş-Severin, Dolj, cei doi vătafi, Cornel Herţa, căluşarului investeau pe căluşari, cei
demnitatea şi puterea. întreg Braşov şi Olt a fost inspirată, de la echipa elevilor şi Io­ mai aleşi feciori ai satului.
dansul este spectaculos prin rîemonstrînd spectatorilor — nică Herţa, de la echipa ti­ In comunicarea „Răsfrîn- statornic iulitor al fotbalului
demonstraţia de „ponturi" şi în general cunoscători ai fol­ nerilor sînt... fraţi). Reînvie­ hunedorean geri ale vieţii şi muncii
coloratură, l'-am văzut „la lu­ clorului local ■— o multitudi­ rea tradiţiilor este necesară minerilor în creaţiile lor
cru" pe tineri şi vîrstnici, lo­ ne de variante ale acestui nu numai dinlr-un spirit de tradiţionale“, conf. univ. dr.
calnici sau veniţi din alte zo­ tradiţional obicei românesc. reconstituire arheologică a @i „Precis la 2 ore p.m. Ion Iliescu evidenţia va­ \
ne folclorice. Dar de la cei Sudura dintre generaţii, atît trecutului, cît mai ales pen­ căluşari din... Romos şi loarea de document unic în De-a lungul anilor, Dumitru mulţi jucători talentaţi. După echipele divizionare A. La
mai mici, ca de pildă Sorin de necesară perpetuării tradi­ tru reintroducerea lor într-un Beriu (numele celorlalte co­ felul lui a povestirilor pur­ Pătraşcu, antrenorul echipei părerea mea, cea mai bună echipele de categoria C Mi-
Băloi din Orăştioara de Sus ţiilor strămoşeşti, a fost o ca­ circuit mai iarg, pentru a cîş- mune mi-a scăpat din me­ tate din generaţie în gene­ de juniori Corvinul Hune­ formaţie am avut-o in par­ nerul Teliuc şi Ghelar sînt,
sau Petru Bîzdîra din Pricaz, racteristică a actualei ediţii a tiga continuitate în timp. Fi­ morie) împreună cu sutele raţie de mineri, plasticitatea doara, s-a impus în viaţa so­ tea a doua a campionatului de asemenea, mulţi jucători
elevi în clasa a... III-a, pînă „Căluşarului", Am remarcat reşte, cel căruia îi revine da­ de ţărani şi ţărance din loc şi caracterul de legendă al cială şi sportivă prin pasiu­ din 1954 şi anume : Pătraşcu trecuţi prin echipele pe care
la Nicolae Homorodean sau în acest sens un adevărat re­ toria să Ie ducă mai departe şi jur, toţi strălucind de cu­ creaţiilor neasemuit de fru­ ne şi dăruire. Tot ceea ce a şi Niculescu (apăram prin ro­ le-am antrenat.
Aurel Lazăr din Cigmău în cital oferit de căluşarii din este tineretul. Evoluţia for- răţenia albă a costumelor moase, dar pline de dra­ jăcut în cei 36 de ani de ac­ taţie) — Mălăieru, Costică — In prezent echipa de
•alese de sărbătoare, începu­ matism ale băieşilor din A- tivitate sportivă a purtat am­ Marinescu, Florian Marines- juniori Corvinul ocupă locul
ră a se înşira în rînduri de puseni. prenta hărniciei şi talentului. cu — Marin Apostol, Darie — II in seria campionatului re­
cîle 4 înaintea efificiului Readucînd în atenţia spe­ Aşa se face că la numai 15 Voinescu şi Pirvu, Titi Po- publican. Care sînt cei mai
şcolii române clin Oraş- cialiştilor o veche legendă ani era legitimat la echipa pescu, Zapis Meghie şi Hu- talentaţi din actuala promo­
ţie...” („Gazeta Transilvani­ din Haţeg, culeasă cu cîte- divizionară Gloria C.F.R. Ga­ zum. Cu această echipă, in ţie pe care îi vedeţi ureînd
ei", 1897). va decenii în urmă, dr. Ion laţi, de unde, prin transfer, a returul campionatului, am o- curînd sau în perspectivă în
Taloş din Cluj semnala, de venit la Hunedoara, solicitat cupat locul II după Dinamo prima echipă ?
Căluşarii din Romos, fapt, apariţia neaşteptată a de clubul „Metalul". Şi, de Bucureşti.
componenţi ai ansamblului unei variante unice a moti­ atunci, de peste 20 de ani, — Anii au trecut şi a venit — Eu sînt ca un părinte
hunedorean „Ţarina" obţin vului jertfei implicate de Mitică Pătraşcu — acest por­ şi timpul retragerii. Care a pentru aceşti copii şi consi­
un prestigios succes la Fes­ actul zidirii, motiv cunoscut tar deosebit de sobru şi cu­ fost ultimul joc susţinut ca der că toţi formează o'echi­
tivalul internaţional de fol­ in balada „Meşterul Manó­ rajos, şi-a pus talentul ■ ca portar la echipa unde acti­ pă bine pregătită şi rezultate­
clor de la Zagreb, 1969. le". jucător şi antrenor în slujba vaţi ? le obţinute în turul campio­
Prin comunicarea „Func­ fotbalului hunedorean. — In anul 1957. Eram se­ natului, cînd pe teren pro­
@ Artenie Homorodoa'nu, ţia socială a colindatului", Intr-o după amiază de ia­ cundul antrenorului Remey şi priu nu am primit nici un
sprintenul vătaf al cunoscu- lector univ. Gabriel Mano- nuarie, după terminarea an­ deşi aveam trei portari am gol, confirmă această părere.
j ţilor căluşari din Boiu, are ! lescu, de in Llniversitatea trenamentului am depănat fost nevoit să-mi reiau locul Sînt totuşi cîţiva care oricînd
I 44 de ani şi joacă acest rol ; din Timişoara, jalona origi­ împreună cu el cele mai în formaţie într-o partidă de pot evolua în prima echipă
j de la vîrsta de... 8 ani. ; a Corvinului. Este vorba de
nile, foarte îndepărtate în semnificative momente din „Cupă", susţinută la Hune­
timp, ale acestui obicei. activitatea desfăşura'ă pină in doara. Un an mai tîrziu am fundaşul central Gălan, de
prezent. urmat cursurile Şcolii de an­ portarul Stratulat, mijlocaşul
şi
atacantul
W'' % ! — Cind a avut loc debutul trenori de la Braşov, iar din Vîrţan Dealtfel, fundaşul central
cen­
Puica.
ySÉII - la Metalul ? 1959 am pregătit echipa de tral Gălan a fost chemat in
— Primul joc l-am susţinut juniori a clubului Corvinul. lotul naţional de juniori.
în 1953 cînd Metalul a pro­ — Activitatea cu copiii şi
juniorii este destul de grea. In această perioadă pregă­
movat în divizia B. Jocul a
VW' Care a fost satisfacţia cea titoare pentru returul campio­
avut loc la Hunedoara,' în
mai marc pe care aţi încer­ natului, antrenorul Dumitru
compania echipei Minerul
cat-o pînă în prezent ? Pătraşcu încearcă din nou să
Artişti! amatori hunedoreni, continuatori demni al tradiţiilor străbune, au obţinut şl la aceas­ Baia Mare şi pe care, după
tă ediţie a festivalului „Căluşarul“ succese de prestigiu. o evoluţie frumoasă, l-am — Aceea că această muncă, aducă în prim plan o nouă
Foto: V. ONOIU făcută cu dăruire, îţi oferă promoţie de jucători pentru
cîştigat.
nenumărate prilejuri de a te prima garnitură. In acelaşi
— Care a fost cea mai bu­
bucura, de a te şti părtaş la timp se. pregăteşte cu aceeaşi
nă partidă pe care aţi făcut-o
creşterea unor jucători tineri, seriozitate să ocupe primul
în cariera de sportiv de per­
formanţă ? talentaţi. In prezent la echi­ loc în serie, performanţă ca­
— Au fost mai multe şi a- pa Corvinul activează Stan, re va da dreptul echipei
Constituirea Asociaţiei cum, după alifia ani, îmi este Ştefănescu, Stoica, Giurgiu fost Corvinul să Să urăm la tur­
participe
şi
tinerilor
neul
final.
Remus,
Popa
au
care
greu să mă opresc la o sin­
crescuţi în echipa noastră de fotbalişti hunedoreni şi an­
gură partidă. îmi aduc amin­ juniori. Alţii, cum ar fi Vlad trenorului lor, Dumitru Pă­
folcloriştilor hunedoreni te cu multă Reşiţa, cînd jocul Remus. fraţii Caramalis şi traşcu, succes!
bucurie
de
am
susţinut
la
reuşit un rezultat de 1—1. ■ Nagy sînt oameni de bază în MIRCEA NEAGU
Atunci am apărat o lovitură
Qvid Densuşianu“ de la 11 de arbitru pentru
două
m.,
din
cele
acordate
ca gazdele să egaleze totuşi.
De fapt, anul 1953 o fost,
Duminică, 28 ianuarie, sa­ populare de artă din Petro­ stitut — gata să dialogheze după mine, cel mai rodnic
la de festivităţi a Liceului şani, maestrul coregraf Va- cu folcloriştii hunedoreni — pentru echipa Metalul. Am
„Decebal" din Deva a găz­ sile Chevereşan, metodist la îl vor acorda în tonte oca­ cîştigat foarte multe jocuri în
duit o reuniune culturală de Centrul de îndrumare a ziile, specificînd că activita­ ,derjlasare şi am promovat in
importanţă deosebită pentru creaţiei populare şi a mişcă­ tea pe care membrii asocia­ primul eşalon fotbalistic al
viaţa spirituală a judeţului rii artistice de masă, prof. ţiei folclorice „Ovid Densu­ ţării.
nostru ; constituirea Asocia­ Nicolae Adam, directorul şianu" o vor desfăşura va — Care credeţi că a fost
ţiei folcloriştilor hunedoreni Muzeului din Orăştie, prof. fi un mare ajulor în munca cea mai bună formaţie a e-
„Ovid Densuşianu". A cinci­ Traian Tămăşan, membru în de cercetare din centrele chipei Corvinul sau Metalul
sprezecea societate folclori­ biroul Consiliului judeţean specializate, dar şi în miş­ de-a lungul anilor ?
că din ţară, noua asociaţie al sindicatelor, prof. Ion Ma- carea artistică de masă din — E foarte greu de răs­
Ecliipa de căluşari a Casei de cultură din municipiul Dro­
şi-a ales în mod simbolic rinescu din Călan şi prof. judeţ. beta Turnu Severin a adus pe scena festivalului, în ritmul alert puns. In cei peste 50 de ani
numele unui înaintaş de Liviu Lucaciu din Baia de Dr. Ion Taloş, şeful secto­ al jocului, vioiciune, robusteţe şl multă veselie. de activitate, fotbalul hune­
cinste al folclorului din Criş. In numele conducerii rului de etnografie şi folclor dorean a beneficiat de foarte
România, om de ştiinţă de asociaţiei, prof. Ion Mun­ al Centrului de ştiinţe so­
talie europeană, ridicat de teanu a exprimat hotărîrea ciale din Cluj, în cuvîntul
pe meleaguri hunedorene şi , tuturor de a desfăşura o său a urat Asociaţiei fol­
de la a cărui naştere se vor muncă însufleţită, bazată pe cloriştilor hunedoreni „Ovid
sărbători în curînd 100 de rigorile ştiinţifice, pentru Densuşianu" „să aibă parte *46
ani — Ovid Densuşianu. Au descoperirea şi valorificarea întotdeauna de oameni vred­ Ştafete folclorică „Căutătorii ie comori
fost prezenţi la festivitatea tezaurului folcloric al me­ nici, oameni ai epocii, care
constituirii renumiţi folclo­ leagurilor hunedorene, pen­ să ştie preţui, culege şi va­ Cea mai nouă formaţie a antrenorului Dumitru Pătraşcu.
rişti din cele mai importante tru redarea acestuia în cir­ lorifica materialele folclori­
centre universitare ale tării, cuitul naţional de valori spi­ ce ale acestor ţinuturi, cer­
reprezentanţi ai unor socie­ rituale. In continuare, nume­ cetători valoroşi pe măsura a v v satul Ohaba, au fost aplau­ Elena Neag şi Florica Giur­
tăţi folclorice din alte jude­ roşi participanţi la adunarea oamenilor de aici, a bogăţiei Lasau daţi la scenă deschisă. Bine giu din Vata de Sus, Livia HANDBAL
ţe, delegaţi ai Consiliului d’e constituire, din judeţ şi folclorului hunedorean!". au evoluat şi soliştii Aurica Voica Şi Iosif Drăgan, din
Brotuna, rapsodul Trandafir
Culturii şi Educaţiei Socia­ din afara judeţului, au făcut Referindu-se la semnifica­ Duminică, la căminul cul­ Haţegan, Floarea Bulzan, E-
liste, ai Centrului d’e îndru­ propuneri de îmbogăţire a ţiile actului constitutiv sem­ tural din Lăsau, comuna leonora Vasiu şi Merinda Pelruţ, în vîrstă de 66 de
mare a creaţiei populare şi statutului asociaţiei folclo­ nat duminică la Deva, conf. Lăpugiu de Jos, s-a desfă­ Ardeleana, dansatorii din ani, din Birtin, Aurel Bul- In vederea omogenizării şi te meciurile cota reală a va­
a mişcării artistice de masă riştilor. univ. dr. Ion Iliescu, de la şurat spectacolul artiştilor Fintoag, instrumentistul Mi- zesc şi Elena Jurca din Va­ pregătirii echipelor hunodore- lorii sale, pe planul dirzeniei
Bucureşti, ai Centrului de Drept preşedinte de onoa­ Universitatea din Timişoara, amatori—gazde şi a ce­ ron Goleşie. ta de Jos. ne (Elevul şi A.S. Constructo­ şi prin disputarea palpitantă a
ştiinţe sociale Cluj, sectorul re al Asociaţiei folclorişti­ ne mărturisea la încheierea lor din Gurasada in cadrul Această fază de „ştafetă", Deosebit de valoroasă a rul 1), din campionatul naţio­ şansei din primul şi pînă in
de etnografie şi folclor. lor hunedoreni' „Ovid Den- festivităţii: „înfiinţarea aso­ ştafetei folclorice „Căutătorii reuşită ca manifestare artis­ fost evoluţia grupului fol­ nal al juniorilor şi şcolarilor, ultimul minut de joc.
cloric al căminului cultural
După citirea de către prof. suşianu" a fost ales reputa­ ciaţiei folcloriştilor hunedo­ de comori". tică, s-a încheiat cu o fru­ Tîrnava de Criş, eu cîntece pentru retur, timp de două Cit despre băieţii de la A.S.
Petre Ţîrău, vicepreşedinte tul folclorist d’e talie mon­ reni este o iniţiativă cum Taraful reunit al cămine­ moasă „Nuntă din Lăsău". vechi, colinzi şi dansuri din zile sala sporturilor Construc­ Constructorul I se poate nota
al Comitetului judeţean pen­ dială prof. universitar doc­ nu se poate mai potrivită pe lor culturale din Boiu de TIBERIU BURZA străbuni, ca „Roata", „Invîr- torul-a găzduit un reuşit tur­ că au dovedit că ştiu să joa­
tru cultură şi educaţie socia­ tor docent Mihai Pop, di­ aceste meleaguri bogate în Sus şi Cărmăzăneşli, grupu­ tita de pe Criş" ş.a. neu de sală, de handbal fe­ ce handbal, să se mobilizeze
listă, a actului constitutiv al rectorul Institutului de etno­ folclor. Membrii acestei aso­ rile vocale de la Cîmpuri- S-au remarcat, de aseme­ minin şi masculin, care a ofe­ atît în atac cît şi în apărare,
asociaţiei, în numele mem­ grafie şi folclor din Bucu­ ciaţii vor putea să-şi des­ Surduc şi Cîmpuri de Sus, nea, în repertoriul grupului rit spectatorilor meciuri dra­ iar Poponmaior, Preda şi Cion-
brilor fondatori ai acesteia, reşti. făşoare activitatea mai bine rapsodul popular Sima Teo­ de los vocal al cadrelor didactice matice, de mare luptă, unele toş că sini jucători de o cer­
— pasionaţi folclorişti din Membrilor fondatori al a- în această formă inslituţio- dor (în vîrstă de 70 do ani) din Vata de Jos cîntecele încheiate cu rezultate-surpriză. tă perspectivă.
cele mai diferite colţuri ale sociaţiei le-au fost înminale nalizată. Această asociaţie din satul Dănuleşti, grupul vechi culese de prin partea Iniţiativa A.S. Constructorul Iată şi primele trei echipe
judeţului —, a fost anunţa­ carnetele de membru. va constitui pentru Centrul folcloric din satul Gothatea Duminică, sala căminului locului de Aurel Coif: a făcut ca la startul întrece­ clasate şi cîteva rezultate :
tă conducerea noii asociaţii: Aducînd salutul Institutu­ de îndrumare a creaţiei şi dansatorii căminului cul­ cultural din Vata de Jos a „Frunzuliţă floare rară" şi rilor să se alinieze formaţiile :
preşedinte — profesorul şi lui de etnografie şi folclor populare şi a mişcării artis­ tural din Gurasada au fost găzduit. în prezenţa a peste „De s-ar vinde dor şi drag“. Elevul Hunedoara, Şc. sp. Fete: 1. Elevul Hunedoara;
compozitorul Ion Munteanu, Bucureşti acestei nobile ini­ tice de masă un teren foarte mult apreciaţi de public 400 de spectatori, o nouă După programul de desfă­ Sfîntul Gheorghe, Şc. sp. O- 2. Oradea ; 3 Sfîntu Gheor­
secretar — prof. Clemente ţiative şi mulţumind pentru generos pentru activitatea pentru talentul şi felul cum ediţie a ştafetei folclorice şurare a actualei ediţii, la radea, Teba Arad (div. B) — ghe. Băieţi: 1. Conslructorul
Constandin, directorul Cen­ alegerea sa ca preşedinte de de valorificare a folclorului, s-au pregătit pentru acest „Căutălorii de comori", ne acest program trebuiau să la fete şi Constructorul I, Hunedoara I; 2. Arad; 3. Deva;
trului de îndrumare a crea­ onoare, prof. doctor docent făcînd pasul spre cercetarea spectacol. informează Viorel Rusu, di­ evolueze şi artiştii amatori Constructorul II, Sănătatea Elevul Hunedoara — Oradea
ţiei populare şi a mişcării Mihai Pop a solicitat noii ştiinţifică propriu-zisă. Ini­ In continuare, ştafeta a rectorul căminului. din comuna Tomeşti care a- Drobeta T Severin, Şc. sp. De­ 9—7 ; Elevul -— Sf. Gheorghe
artistice de masă. In comi­ asociaţii folclorice să desfă­ ţiativa constituirii acestei fost preluată de gazde. So­ Şi-au dat concursul la reu­ va, Şc. sp. Arad — la băieţi. 17—13; Elevul — Teba Arad
tetul de conducere iac par­ şoare o activitate de un cît asociaţii a găsit aici un te­ listele vocale Virginica Bor- şita acestui bogat spectacol veau, rle fapt, obligaţia să Formaţia feminmă Elevul, 20—9 ; Constructorul Hune­
te: prof. Aur'elian Sîrbu, in­ mai bun nivel ştiinţific şi de ren propice, pentru că exis­ ca, Domnioa Munteanu şi grupuri vocale, formaţii de predea ştafeta. Nu se ştie antrenală de prof. Ion Mătă- doara I — Sănătatea Drobeta
spector la Comitetul jude­ cît mai mare eficienţă cul­ tă mulţi specialişti, profe­ Virginica Lazăr s-au bucu­ dansuri, solişti vocali şi in­ din ce motiv aceştia s-au saru, cu Cornea, Coşerin şi T. Severin 34—26 ; Construc­
ţean pentru cultură şi edu­ turală, asigurînd participan­ sori, folclorişti amatori en­ „pierdut" pe traseu, ajun- Marc în mare vervă, s-a do­ torul I — Arad 27—23 ; Con­
caţie socialistă, prof. Gheor­ ţii la adunare de sprijinul tuziaşti". rat de un deosebit succes. strumentişti, rapsozi popu­ qînd la spectacol doar cadre­ vedit din nou că ştie să insis­ structorul I — Deva 12—4.
ghe Popa, directorul Şcolii pe care cercetătorii din in­ ILEANA LASCU Dubaşii din Lăpugiu de Sus, lari din satele comunei. S-au le didactice din comuna a-
precum şi dubaşii-elevi din remarcat soliştii Viorica şi minlită. te în momentele cînd se află ION CINCIŞAN
în Impas, atingîndu-şi în toa­ corespondent