Page 94 - Drumul_socialismului_1973_01

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 616 O MIERCURI 31 IANUARIE 1973
Í8>BEBÉBMBltoaiB8WMBMBMBMMaBaaiganKWattSIMB

Dia activitate orgenizaţîiior Ü.T.C.

Aşa dupSj cum ne relatea­ cadrul I.G.C.L. Deva. Prezen­ In municipiul Hunedoara a
ză Maria (Soia, organizaţia tarea lor în faţa ofiţerului avut loc, duminică, deschide­ Cum acţionaţi pentru sporirea efectivului
U.T.C. de la' Şcoala generală stării civile pentru oficierea rea unei ample acţiuni înti­
de 10 ani ciiin Blăjeni, îndru­ căsătoriei a fost însoţită de tulată „Serile tineretului hu-
mată de organizaţia de par­ un mare număr de tineri din nedorean", organizată de Co­ animate şl a prddueţîeî de lapte, carne, Sini ?
tid, acordă o .deosebită aten­ întreprindere, alţi cunoscuţi. mitetul municipal U.T.C. In
ţie educării pplitico-ldeologi- Cu acest prilej, au fost fe­ sala de sport a şcolii gene­
ce a elevilor. In acest sens licitaţi de secretarul comite­ rale nr. 1 s-au întîlnit cadre­
se organizează' activităţi la tului U.T.C. de la I.G.C.L., le didactice tinere de la şco­ I PERIOADA DE STABULAŢIE
care, alături de .utecişti, par­ Gheorghe Popescu, iar din lile generale nr. 1 şi nr. 5,
ticipă si pionieris. Intre cele partea colegilor şi prieteni­ care au participat la un
două organizaţii ,s-a stabilit o lor li s-au oferit buchete de schimb de experienţă cu pro­
strînsă colaborare;. flori. fesori cu vechime în învâţă- La I.I.L. Orăştie se confecţionează, printre multe'alte pro­
Recent, a avut loc o astfel ■Ar mînt, un concurs „Cine ştie, duse, şi emblemele metalice ale autocamioanelor „Bucegi“. De îngrijirea şi hrănirea raţională a
de activitate comună. Unui Organizaţia U.T.C. de la fa­ cîştigă" cu tema „Pagini de calitatea lor se ocupă cu atenţie comuniştii Maria Opriţa şi Du­
mitru Bogdăneseu.
număr de şapte elevi le-au brica ,,11 iunie“ de la U.E.I.L. literatură română patriotică”,
fost înminate casrnetele de Orăştie a organizat pentru alte acţiuni cu caracter re­
membru al orgainizaţiel de membrii ei o dezbatere pe creativ.
tineret, iar alU, şapte elevi tema aplicării şi respectării •k animalelor—condiţie hotărîtoare pentru
au fost primiţi ‘în organiza­ legislaţiei muncii. Solicitate, La Clubul tineretului din
ţia de pionieri. A constituit în programul de activitate au cadrul Trustului de construc­ Obiective concrete
un moment deosebit de emo­ mai fost trecute şi alte ac­ ţii şi montaje metalurgice
ţionant prinderea cravatei ţiuni privind popularizarea Hunedoara a avut loc, de a-
roşii cu tricolor la gîtul legilor. semenea, o seară distractivă HAŢEG. In cadrul întrecerii iniţiate de biroul Co­ obţinerea unor produetii sporite
proaspeţilor piopieri de către * pentru tineret. In cadrul ei, mitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist:
noii utecişti, caţre le-au pro- ■ Tinerii de la întreprinde­ un mare număr de tineri s-au „Tineretul — factor activ în îndeplinirea cincinalului
mls că ii vor sy/Ti jinî tot tim­ rea de Industrie locală Orăş­ întrecut într-un concurs pe înainte de termen”, membrii organizaţiei de Ia S.M.A. Un factor cheie în comple­ lă a animalelor. Stocul de Nu mai puţin important
pul in activitatea lor. teme profesionale, au schim­ Haţeg şi-au stabilit cîteva obiective concrete, pe ba­
tie au strîns de la începutul xul de acţiuni ce se aplică nutreţuri existent, folosit este ca retribuţia îngrijitori­
■k anului ptnă în prezent peste bat impresii, au purtat dis­ za cărora au chemat la întrecere toate celelalte or­ în vederea dezvoltării sec­ cu chibzuinţă, oferă posibili­ lor să se facă după rezulta­
Ziua de sîmbjătă va rămî- cuţii asupra iniţiativelor în­ ganizaţii din unităţile similare ale judeţului. Deosebit
50 tone fler vechi pe care torului zootehnic, respectiv tatea ca pînă la viitoarea re­ tele pe care le obţin în pro­
ne neştearsă în amintirea ti­ treprinse în munca de şanti­ de semnificativ este obiectivul care vizează obţinerea a sporirii efectivelor şl a coltă să menţinem animale­ ducţie, cointeresîndu-i astfel
nerilor Etelca Ci/obot, casnică, I-au predat sectorului I.C.M. er, rezultatelor obţinute, s-au din trei tractoare destinate casării a unuia util pro­ producţiei animaliere, îl re­ le la un potenţial productiv să depună eforturi pentru a
şi Florian Vesa,; instalator în din localitate. recreat. ducţiei pe încă doi ani. prezintă asigurarea unei în­ ridicat. valorifica deplin potenţialul
destulătoare şi variate baze — Una din acţiunile că­ unităţilor. In anul trecut, îm­
furajere, precum şl gospodă­ reia i se acordă maximă Im­ preună cu soţia, de Ia Iotu­
rirea cu maximă chibzuinţă portanţă — ne relata ajuto­ rile de animale pe care le
rul şefului de fermă, Pop
a tuturor resurselor de nu­
lapte, cîştigînd astfel, în me­
Pentru a găsi cele mai Sporirea indicilor de utilizare Importante venituri treţuri. Printre unităţile un­ Reghina — este prepararea îngrijim am realizat 42 000 1
bane forme de instruire de se remarcă o preocupare furajelor în scopul creşterii die, lunar, peste 1 200 lei
şi pregătire a activului pentru cooperativa de seamă pentru rezolvarea gradului lor de consumabi- fiecare. Asemenea lor, dove­
de partid, Comitetul co­ acestor probleme se numă­ litate. De transportul şi pre­ desc multă hărnicie şi price­
munal de partid Orăş- agricolă ră şl C.A.P. Băcia. Discuţia pararea grosierelor se ocupă pere şi îngrijitorii de ani­
tioata de iSus a încetă­ purtată cu membri ai consi­ cu multă răspundere briga­ male Ion Mur ari, Ioan Lucaci,
ţenit practica de a or­ a capacităţilor de transport VEŢEL. In cadrul coope­ liului de conducere şi îngri­ diera Ferenţ Margareta şi Firuca Moroozan şi alţii.
ganiza, lunar, activităţi rativei noastre funcţionează jitori de animale o eviden­ cooperatorii Andrei Toma, Conducerea cooperativei
variate şi atractive. Iată un atelier pentru construc­ ţiat o experienţă pozitivă, Nicolae Duşa, Dumitru Blaj, agricole a analizat temeinic,
cum s-a desfăşurat, re­ (Urmare din pog. 1) „momentele de vîrf“ ale tra­ fecţionarea transporturilor au­ ţia de garduri şt porţi me­ care merită să fie cunoscută Iosif Stoica şi Maria Han- sub ţoale aspectele, posibi­
cent, o astfel de acţttune. ficului. Cum faceţi faţă ne- to şi pe C.P.R., în vederea în­ talice şi de cazangerte. A- şi aplicată şi în alte coope­ gău. Ca urmare, dacă în anii lităţile de dezvoltare a zoo­
După o programare vînd în vedere rezervele in­ ritmicităţli ivite ? deplinirii cu succes — la ni­ nul trecut am avut planificat rative agricole. anteriori rămîneau nevalori­ tehniei, măsurile stabilite a-
stabilită de biroul co­ terne de oare dispunem, pen­ Nicolae Stan: Dimensiona­ velul lor maximal — a sarci­ să realizăm din acest sector — Acordăm o grijă spori­ ficate zeci şi sute de tone vînd drept scop realizarea
mitetului comunal. de tru o încărcare sporită şi ra­ rea capacităţilor de transport nilor din acest an ? venituri în valoare de 37 000 tă Îndeplinirii şi depăşirii de nutreţuri grosiere, acum în următorii 2-3 ani a cel
partid, secretarii organi­ ţională a capacităţilor. după nevoile teritoriale şi de Iosif Bulea: Hotărîrea co­ let şi am obţinut 273 000 Iei. indicatorilor de plan stabiliţi cocenii şi paiele se folosesc puţin 50 la sută din produc­
zaţiilor de bază de la Iosii Bulea: Sarcinile noas­ mom'ent se face în strînsă le­ lectivelor noastre de a trans­ Şi anul acesta lucrurile au pentru sectorul zootehnic integral. ţia globală a unităţii din
Şcoala generală Orăş- tre de plan din acest an, la gătură cu capacitatea de trafic pune neabătut prevederile pornit bine. Nicodim Boancă deoarece creşterea animale­ Măsura luată de conduce­ sectorul de creştere a ani­
tloara de Sus. şl C.A.P. nivelul lor maximal, sînt cele a secţiilor. Printr-o urmărire Conferinţei Naţionale a parti­ execută primele comenzi de lor ne oferă posibilitatea să rea C.A.P. pentru a adminis­ malelor. Pe lingă acţiunile
mal mari pe care le-am avut decadalâ a rulajului şi inter­ dului se materializează cu garduri şl porţi metalice. obţinem venituri ridicate şi tra furajele numai în stare de îmbunătăţire calitativă a
de îndeplinit vreodată. Sinte­ venţie promptă pentru creşte­ succes. Aş menţiona că Ini­ preparată în hrana anima­ efectivului, o subliniere apar­
tic, este vorba de o creştere rea vitezei de circulaţie, pu­ ţiativele „150 km fără re­ LAZAR GAŞPAR permanente — ne spunea lelor este lăudabilă, ea do- te se cuvine în legătură cu
preşedintele C.A.P., Horten­
AGTIWâTI cu 16 la sută la indicatorul tem atenua efectul denivelări­ paraţii capitale” şi „Planul preşedintele C.A.P. Veţel sia Hălălai. Eforturile ce se vedindu-şi din plin eficien­ preocuparea pentru asigura­
tone transportate, cu 18 la su­ lor. fiecărei luni realizat în 25 de depun sînt încununate d'e ţa. Cu cheltuieli minime s-a rea bazei furajere. In struc­
amenajat o cameră unde se
tura plantelor de nutreţ cul­
tă la tone kilometrice şi cu
— Punem aşadar, în discu­
ATRACTIVE, 16,5 la sută la călători/kilome- ţie, pornind de ia utilizarea zile" (autori — colectivele au­ succese de seamă, în anul prepară nutreţurile şi s-a e- tivate, trifolienele ocupă a-
tobazelor din Brad şl Haţeg),
tru, fată de realizările anului intensivă a capacităţilor, ne­ ce îşi propun ca prin utiliza­ Ofn activităţile trecut reuşind să livrăm su­ chipat tocătoarea cu motor nual mai mult de jumătate
plimentar la fondul de stat
electric.
din suprafaţă. De asemenea,
cesitatea optimizării în gene­
VARIATE trecut. Ca urmare, preluarea ral a transportului... rea deplină şi raţională a par­ 26 000 litri lapte şi 2 000 kg — Nu este totul să ai se acordă grijă producerii
cului să se obţină o eficienţă
sarcinilor şi defalcarea lor s-a
făcut ţinînd cont de necesita­ Iosif Bulea: De fapt, creşte­ economică sporită, au deter­ anexe carne. Concomitent cu a- numai furaje suficiente — suculentelor, sfeclei furajere
ceasta, efectivele de bovine
remarca îngrijitorul de ani­
şi cultivării porumbului în
Ocolişu Mic, precum şi tea folosirii intensive a par­ rea indicilor de utilizare a ca­ minat o vie emulaţie in rîndul BĂCIA. In flecare an, coo­ planificate s-au depăşit cu male Gdchler Martin. Tre­ cultură succesivă, acestora
preşedintele comitetului cului auto, mai ales că în aifa- pacităţilor de transport nici întregului nostru colectiv. perativa agricolă din Băeiaj 14 capete, matca — 220 vaci buie să ştii să le şi foloseşti rezervîndu-li-se cîte 55—65
sindical comunal, au pre­ ră de promisiunea de a ni se nu poate fi privită fără a a- Cred că tocmai această an­ realizează importante veni-j şi junincl — realizîndu-se economic, gospodăreşte, să de hectare.
zentat informări verbale majora parcul de camioane tenţiona efectul optimizării gajare plenară este elementul turi băneşti din activităţile; integral.
asupra stilului şi meto­ şi autobuze cu circa 150 de transportului în general, a- hotărîtor care va determina anexe industriale. Bilanţul; Sarcinile ce revin unităţii obţii producţii mari eu con­ O cerinţă esenţială pentru
sum redus. In cel 9 ani de
delor de muncă ale bi­ autovehicule, va trebui să ne vînd în vedere că în ultimă ca la finele anului să ne pre­ anului trecut a fost deosebit; în acest an — creşterea e- cînd practic această mese­ ridicarea randamentului fer­
rourilor organizaţiilor de desfăşurăm activitatea tot cu instanţă folosirea deplină a zentăm cu planul îndeplinit de rodnic, faţă de 470 000 j fectivului cu 70 de capete mei zootehnice este ca toti
bază privind îmbunătăţi­ capacităţile din anul trecut. parcului se face cu scopul ob­ ireproşabil. Iei venituri planificate obţi-j (ceea ce Înseamnă ajungerea rie, mi-am putut da seama factorii din unitate, răspun­
ce însemnătate prezintă ca
rea conţinutului adunări­ — Pentru obţinerea unor ţinerii unui efect economic Nicolae Stan: In acest an, nîndu-se 908 000 lei. la o Încărcătură de peste să cunoşti potenţialul fiecă­ zători de soarta producţiei
lor generale şi activiza­ indici sporiţi de utilizare a cit mai corespunzător. mai mult ca oricînd, colectivul Şi in acest an lucrările auj 100 bovine la suta de hec­ rui animal din lot, să-i dai animaliere, şi în primul rînd
rea comuniştilor, respec­ capacităţilor, fără îndoială că Nicolae Stan: Tocmai de nostru de muncitori, tehni­ demarat bine, exlstînd în-j tare), şi a producţiei de lap­ hrană în raport cu produc­ conducerea fermei, să urmă­
tiv modul în care au ac­ s-au luat măsuri concrete, a aceea, am luat măsuri ca, pa­ cieni şi ingineri se află cu­ cheiate deja contracte pen-l te marfă cu 120 000 1 — au ţia ce se realizează. In efec­ rească în permanentă valo
ţionat membrii comitetu­ căror aplicabilitate a început ralel cu transportarea mărfu­ prins într-o bărbătească dis­ tru livrarea de produse —; pŢegătite condiţii bune de tivul nostru sînt gnimale ca­ rificarea eficientă a resurse­
lui sindical pentru ridi­ să se vadă. rilor pe C.F.R., numai peste pută cu timpul pentru finali­ cozi unelte — în valoare de îndeplinire. Ăcum, în peri­ re pot da cîte, 15—20..1..lap­ lor locale, introducerea şi
aplicarea în practică a teh­
carea pregătirii profesio­ Iosif Bulea: Planul pe 20 de 50 de kilometri, să realizăm zarea cincinalului înainte ' de peste 800 000 lei. In atelierul; oada de stabulaţie, acceptul te pe zi. Avem însă şi e- nologiilor înaintate de creş­
nale şi politice a sala­ zile l-am realizat in proporţie şi mecanizarea operaţiunilor termen. Modul curajos in ca­ C.A.P. se desfăşoară din plin; principal îl punem pe în­ xemplare slab productive, tere a animalelor.
riaţilor şi conlucrarea cu de 106 la sută. Este efectul, de încârcnre-descărcare — re s-a trecut la soluţionarea activitatea pentru eonfecţio-; grijirea şi hrănirea raţiona- care trebuie înlocuite.
organizaţia U.T-C. Infor­ în special, al activizării în prin paletizare, containerizare unor probleme vitale privind narea produselor contractate.' N. TIRCOB
mările şi discuţiile pur­ proporţie de 99 la sută a par­ etc. — în vederea micşorării buna desfăşurare a transpor­
tate au avut un caracter cului de remorci, a reducerii timpilor de tranzit şi de sta­ tului pe C.F.R., conştiinciozi­
de schimb de experien­ cu circa 20 la sută a timpu­ ţionare. tatea lucrătorilor noştri — ia­ r
ţă. lui de imobilizare a maşini­ — Care apreciaţi că este tă ce consider esenţial in în­
lor în reparaţii, a mecanizării deplinirea planului şi a an­
In continuare, în ca­ problema hotărîtoare în per­ gajamentelor asumate.
drul cabinetului de şti­ unor operaţiuni de încărcare- „Vom fi un sprijin de nădejde“
descărcare, a folosirii unei noi
inţe sociale de la şcoa­ reţele grai pentru scurtarea Prietena noastră—pădurea
la generală s-a prezen­ distanţelor între furnizori şi
tat expunerea : „Unirea beneficiari, a altor măsuri cu
— aspiraţie de veacuri influente favorabile în folosi­ „Vom fi un sprijin de nă­ una din cele mai eficiente Pe o piatră din marginea mai mult, o distrugi. Şi pen­
a poporului român“. Ea rea mijloacelor de transpor­ dejde". Angajamentul so­ activităţi de sprijinire a pădurii scrie cu vopsea ro­ tru a înlocui ceea ce ai tăiat
a fost ilustrată de dia­ turi auto. lemn, rostit la forumul tine­ producţiei, tinerii brădeni, şie cifra 124. Omul îmbrăcat din pădure, trebuie să pre­
pozitive, diafilme, por­ retului hunedorean — Con­ sub îndrumarea consiliului în haine de culoarea bradu­ găteşti alta. Pentru acest
trete şi documente, cu Nicolae Stan: De la înfiinţa­ ferinţa organizaţiei judeţene tineret muncitoresc, au par­ lui se ridică şi priveşte spre lucru, avem pepiniere unde
ajutorul mijloacelor au- rea Regionalei C.F. Deva, în a U.T.C. — aparţine tînărului ticipat la o serie de acţiuni piatră. Pare nemulţumit. semănăm seminţe de diferiţi
dio-vizuale de care dis­ luna ianuarie a fiecărui an Vasile Petruţa, inginer la de muncă voluntar-patrioti­ — Gata ? arbori, creştem puieţi pe
pune cabinetul. ne-am prezentat cu realizări Atelierele centrale Gurabar- că in industrie şi agricultu­ — Pentru ziua de azi, da. care apoi îi plantăm in locu­
A urmat apoi clarifi­ mai slabe. Principalul motiv za, ce aducea, prin cuvîntul ră, reuşind să obţină în­ Am terminat de refăcut toa­ rile unde a rămas teremd
carea unor probleme ri­ îl constituie nu folosirea ne- său, mesajul minerilor şi semnate economii. El însuşi te bornele cile hotărîsem să gol. Le zicem plantaţii. Cu
dicate şi, în final, trans­ corespunzătoare a capacităţi­ al constructorilor brădeni. inovator, Vasile Petruţa a fac azi. mari eforturi am reuşit să
miterea sarcinilor ce re­ lor, ci faptul că mulţi bene­ Tînărul absolvent al fa­ sprijinit, alături de. Întregul — Iţi place pădurea ? plantăm toate terenurile de
vin organelor şi organi­ ficiari nu-şi respectă clauzele cultăţii de electromecanică a consiliu, activitatea tinerilor _ 7 pe care s-a tăiat in trecui
contractuale cu privire la li­
zaţiilor de partid, facto­ vrarea produselor fabricate. Institutului politehnic din inovatori, ale căror raţio­ — Nu te întreb pentru că pădurea, pină cînd. din plan­
rilor educaţionali din co­ Cluj s-a integrat, cu doi nalizări şi inovaţii au adus eşti pădurar, ci aşa ca pe taţii, creşte din nou pădu­
mună. Faptul ne determină să ţinem ani în urmă, in sfera mun­ în anul 1972 economii de oricare om. rea. E o viaţă de om, dar
imobilizat o bună parte din cii productive, însufleţit de peste 550 000 lei. face
ANTONE OLARU puternica dorinţă de perfec­ Aceste cîteva cifre sînt — Da, iubesc foarte mult
secretarul Comitetului parcul de transport şl ca ata­ ţionare şi autodepăşire ce deosebit de grăitoare pentru pădurea. De mic copil i-am — De ce ?
comunal de partid re şl indicii de utilizare se caracterizează întregul co­ preocuparea susţinută a ti­ dat• tîrcoale, avînd grijă de — Nu este pe lume lucru
E.M. ŢEEEA. Din această sală, a comprcsoarelor, sînt pom­
Orăştioara de Sus prezintă diminuaţi. paţi in subteran, in flecare oră 3 C00 mc aer comprimat. lectiv al atelierelor. Băiatul nerilor, îndrumaţi şi ajutaţi vite Cînd ploua, mă adă­ mai frumos ca acela de a în­
S-o
plantaţie.
— Apar însă pe parcurs _____ Foto: VIUGIL ONOIU cu firea veselă, deschisă şi de organizaţiile de partid, posteam sub tufari, cind era griji o de iarbă şi de desco-
pleşeşti
ru­
privirea luminoasă a simţit între a căror biografii se prea cald, stăteam la umbră,
efortul comun ce se desfă­ înscrie, în mod organic, şi iar iarna, tot pădurea era a- gii de zmeură care cresc
repede
vrînd
sufo­
şura pentru găsirea unor cea a inginerului Vasile Pe­ ceea care îmi dădea căldură. mai S-o fereşti de s-o insectele
ce.
soluţii valoroase prin care truţa. — Dar acum ? care vor să distrugă puieţii
60SP0DĂIHREA Şl ÎNFRUMUSEŢAREA LOCALITĂŢI să se reducă consumul de tineri. E aidoma cum ai
materiale şi să se obţină e-
conomii însemnate. Prin a- creşte un copil, pină-l vezi
om în toată legea. Nu face ?
plicarea xialoroasei sale ino­ — Ba da. face. Dar cu
CAUZA COMUNA A TURRON CETĂŢENILOR vaţii. 1972 obţinut numai va­ în bornele... Ce-s alea ?
s-au
in
anul
economii
— Sînt pietre de hotar în­
loare de circa 150 000 lei. Ea
viza „forjarea în matriţe a tre feluri de pădure: mai
In referirile Ia oraşul Vulcan fi O menţiune pe plan naţional cucerită prin muncă construirea unei baze sportive tînără, mai bătrină ori cu
s-a renunţat demult la folosi­ şi piste de carting la casa pio­ robineţilor de aer compri­
rea comparaţiilor care raportau şi spirit gospodăresc a Valoarea muncilor patriotice: 890 nierului, extinderea zonelor mat“. arbori diferiţi. Pe harta pă­
prezentul la trecut. Peste Ima­ lei în medie pe locuitor B Certitudinea obţinerii unor re­ verzi pe o suprafaţă de 5 hec­ Dar Vasile Petruţa nu durii sînt trecute toate bor­
ginea sumbră, patinată de odi­ zultate superioare în noul an. tare în noul cartier Coroeştl, nele. Acolo nu le şterge ni­
nioară a localităţii — părăglni- modernizarea unor străzi, con­ este numai un bun inginer,
te, afumate şi coşcovite de struirea de noi trotuare, lucrări îndrăgostit de meseria alea­ La conferinţa organizaţiei — Acum văd pădurea alt­ meni, dar aici le mai şterge
igrasie, devenită refugiu al locale a unei grădiniţe cu 8 săli minerilor, preparatorilor, ener- de îndiguiri ale malurilor Jiu­ judeţene a U.T.C. a făcut fel. O văd aşa cum este. ploaia, aşa că, din cînd în
pensionarilor şi şomerilor sur­ do clasă (o capacitate de 500 lui ş.a. In programarea volu­ să, modelat la vilvătaia spi­ o serie de propuneri deose­ — Şi cum e pădurea, nea cind, le scriem din nou.
ghiuniţi de mizeria capitalistă locuri), amenajarea unei con­ geticienilor, constructorilor şi a mului de munci patriotice s-a ritului muncitoresc al colec­
— s-a suprapus durabil impre­ strucţii atelier-şcoală pentru li­ altor categorii de oameni ai pornit iniţial de la o cifră mal tivului Atelierelor centrale bit de utile pentru creşterea Ioane ? — Cînd e mai frumos la
muncii, precum şi a tineretu­
sionantul tablou al oraşului ceul de cultură generală şl lui şcolar şi femeilor. Apoi, s-a mare decît nivelul atins anul interesului elevilor şcolilor Mai intîi, e verde, şi asta pădure, bade Ioane ?
înălţat din praf şl ruine, al şcoala generală nr. 5 cu 6 ate­ dat o mare atenţie bunei orga­ trecut: 27 milioane lei. din Gurabarza, care l-a a- profesionale pentru activita­ înseamnă sănătate şi vigoa­
Vulcanului modern — Vulcanul liere pe specialităţi, amenaja­ — Pentru anul în curs — jutat să-şi însuşească ca a- — Păi, frum,os e tot tim­
industrial, Vulcanul urban, rea unul loc de agrement, a nizări a fiecărui punct de lu­ ne-a declarat tovarăşul Petru tribute ale muncii şi vieţii tea productivă, pentru asi­ re. Apoi, e liniştită, linişte pul. Iarna, pare a fi o mi­
Vulcanul cultural. Dar nu de­ două bazine de înot pentru cru, desfăşurării unei susţinute Barbu, preşedintele consiliului gurarea condiţiilor corespun­ de care orice om are nevoie. reasă Îmbrăcată in alb, dar,
spre impetuoasa dezvoltare e- copii (dintre care unul termo- munci educative pentru antre­ popular orăşenesc, avem deja — abnegaţia, cinstea, dem­ zătoare desfăşurării practicii Pădxirea e un prieten bun,
narea masei largi de cetăţeni
conomică şi urbanistică a ora- ficat), unui teren de fotbal la întocmit proiectul unui plan nitatea, onoarea, înalta con- parcă tot mai frumoasă e
?ului ne-am propus să scriem termocentrala Paroşeni, unei Ia acţiunile întreprinse (discuţii cuprinzător dc dezvoltare, gos­ ştiinţă socialistă — ci este ucenicilor anilor I şi II în bun pentru toţi oamenii. vara. Cind vine vara. parcă
n rîndurile de faţă, ci despre baze sportive la mina Vulcan, individuale şi colective cu lo­ podărire şi înfrumuseţare a o- atelierele-şcoală. A făcut, de — De ce ?
catarii, po blocuri şi străzi, a-
spiritul gospodăresc al edililor, a 6 terenuri de joacă şi sola­ dunări pe cartier şi circum­ raşului, care urmează să fie şi un foarte activ mobiliza­ asemenea, cunoscut faptul o auzi cum cheamă spre ea
despre iniţiativele, preocupări­ rii pentru copii, continuarea supus dezbaterii şi aprobării tor şi animator al activităţii — Pentru că are grijă de toate păsările cerului, albi­
le, munca şi interesul cotidian lucrărilor de terasament la sta­ scripţii), stimularea morală a sesiunii deputaţilor. Am luat de educare a tineretului că tinerii specialişti brădeni toţi. Dacă n-ar fi pădurea, nele şi fluturii. Să numai
al localnicilor pentru a da ora­ dionul sportiv (circa 20 000 mc celor mai activi participanţi, cunoştinţă de chemarea la în­ vor sprijini cu tot elanul n-am avea apă. Pădurea este
şului în care muncesc şl tră­ pămint excavaţi), amenajarea combaterea atitudinii de pasi­ trecere a Consiliului popular brădean în spiritul progra­ dotarea acestor ateliere vorbim de „vînat". Ursul,
vitate.
Siluîndu-se
fruntea
în
iesc un plus de confort, pen­ unui club la fabrica de stîlpi acţiunilor, prin cuvîntul şi c- al judeţului Maramureş şi de mului elaborat de partid. ca un burete; cînd plouă, după ce a tras un somn de-o
tru a-i spori frumosul, pentru hidraulici — iată numai o parte răspunsul Consiliului popular şcolare şi îndrumarea prac­ strînge apa şi apoi, prin iz­
a crea o ambianţă cit mai plă­ din şirul lucrărilor gospodăreşti xempiul lor, numeroşi deputaţi, judeţean Hunedoara, iar în pre­ Pentru calităţile sale de ticii elevilor. voare, ne-o dă curată, rece iarnă întreagă, se trezeşte şi
cută — componente esenţiale efectuate anul trecut cu con­ comunişti, cadre din întreprin­ zent ne consultăm cu deputa­ bun organizator, preocupat începe din nou a fi stăpinul
deri şi instituţii, preşedinţi ai
ale traiului civilizat. ţii, cu conducerile întreprinde­ pentru cunoaşterea a tot ce Preocupat permanent pen­ şi bună de băut. Pentru re­
cursul cetăţenilor. Valoarea comitetelor de bloc şi alţi ac­ hăţişurilor. Iezii căprioarelor
Am vizitat zilele acestea Vul­ contribuţiei prin muncă pa­ tivişti obşteşti, printre care am rilor şi instituţiilor, cu cetăţe­ este nou în ştiinţă şi teh­ tru desăvîrşirea pregătirii facerea sănătăţii, oamenii se zbenguiesc ca şi copiii,
canul. Nu trebuie să se supere triotică a cetăţenilor se ridică reţinut numele lui Iosif Mora- nii, în vederea concretizării sale profesionale şi animat şi-au construit sanatorii în
nimeni dacă vom spune că a- la 20 milioane Iei (faţă de 16 ru, Titus Jurca, Nicolae Istfan, definitive a ceea ce vom avea nică, conferinţa organizaţiei bucurindu-se din plin de da­
cest oraş este mai curat, mai milioane lei înscrişi în anga­ Emil Simina, Tudor Mucuţa, de făcut. Cetăţenii oraşului orăşeneşti Brad a U.T.C. îl de dorinţa de a insufla tu­ mijlocul pădurii. Aici găsesc rurile pădurii. Vara. pădu­
îngrijit, mai bine gospodărit jamentul iniţial), iar a econo­ Gheorghe Antoce, Dumitru Al­ Vulcan s-au manifestat întot­ alege, încă din primul an turor tinerilor acest impe­ liniştea şi aerul curat de rea e ca o bunică la care
dccît oricare altă localitate din miilor Ia lucrările finanţate de besc«, Valcria Jurca, Olivia deauna dornici să-şi vadă loca­ rativ al actualităţii — să în­ | care au nevoie. Cele mai
Valea Jiului. Acesta c adevă­ la buget, la 513 000 Iei. Estă Apel, Aurora Domşa, Dumitru litatea, cartierul, strada, blocul de producţie, ca preşedinte merg nepoţii în vacanţă ;
rul şi el trebuie spus mai ales semnificativ că în 1972 valoa­ Albescu, Petru Cosma, Vasile în care locuiesc, cît mai fru­ al consiliului tineret munci­ văţăm şi să ne perfecţionăm mici. pînă la cele mai mari are grijă de fiecare şi nu
că nu reflectă un aspect de rea muncilor patriotice efec­ Sumlasclii, Dumitru Crăciun, moase şi mai bine gospodărite. toresc şi membru al birou­ permanent — Vasile Petru­ construcţii, nu s-ar putea vrea să supere pe nimeni.
moment. Vulcanul „se bate" de tuate se ridică la 890 lei pe Cornel Petruţ, Gheorghe Co­ Aceasta ne dă certitudinea că ţa sprijină cu enluziasmxd
mai mulţi ani pentru a obţine locuitor. vrig, Ion Burileănu, Iosif Be- avînd asigurat sprijinul deplin lui orăşenesc Brad al U.T.C. realiza fără ajutorul lemnu­ De asta-mi place pădurea.
un loc bun in întrecerea pen­ Cum a reuşit consiliul popu­ rei, Ştefan Moroz, Ioan Puiu, al inimoşilor noştri deputaţi, Datorită unei munci sus­ ce-l caracterizează organi­ lui pe care îl obţinem din Şi. pădurarul Ioan Jurco-
tru buna gospodărire şi înfru­ lar să asigure participarea ce­ Alexandrina Cornea, s-au afir­ conducerilor unităţilor econo­ zarea unui club al ingineri­ păduri. Dar trebuie să avem
museţare a localităţilor. In tăţenilor Ia efectuarea unui a- mat ca adevăraţi animatori ai mice şi instituţiilor, ci vor ob­ ţinute, alături de întregul lor şi tehnicienilor, a cărui şi noi, oamenii, aceeaşi gri­ ni. de la Ocolul silvic Ha­
mod constant, în ultimii trei semenea volum de lucrări edi- maselor de cetăţeni. ţine rezultate cu mult supe­ birou orăşenesc al U.T.C., activitate va fi canalizată ţeg. se uită la mine întrebă­
ani ci s-a situat în această iitar-gospodăreşti şi de înfru­ Pentru anul în curs, încura­ rioare pe calea ridicării gradu­ funcţionează, încă din anul jă faţă de pădure. Să nu-i tor :
întrecere printre primele oraşe museţare prin munci patrioti­ jat de rezultatele bune obţinu­ lui de urbanizare şi înfrumu­ 1971, 32 brigăzi de muncă şi spre rezolvarea problemelor cerem mai midt decît ne
pe judeţ. In anul 1972 a obţi­ ce ? Dintr-o discuţie purtată cu te, Consiliul popular al oraşu­ seţare a oraşului. Aş dori să majore ale producţiei, ale poate da. Uite, dealurile de — Nu am dreptate ?
nut cel mai bun rezultat: men­ tovarăşul Alexandru Todor, vi­ lui Vulcan, în urma consultării întregesc cele de mai sus cu educaţie comunistă ale ti­ muncii şi activităţii tinere­ — Ba da; aşa-i nea Ioa­
ţiunea I (sau altfel spus, lo­ cepreşedinte al comitetului e- cu cetăţenii, şi-a propus să ideea că preocuparea constan­ neretului, care s-au distins pe care s-a tăiat prea mult.
cul IV), pe ţară, printre ora­ xcculiv, am desprins ideea că continue ia un nivel superior tă. plină de răspundere a or­ atit În producţie cit şi în tului. Cînd plouă, apele scurgîn- ne; şi eu sint silvicultor.
şele cu o populaţie de peste edilii oraşului au organizat realizările din anul trecut. Nu­ ganelor şi organizaţiilor de Sînt preocupări pasionate, du-se spală tot în calea lor.
10 000 locuitori. iniţial o largă consultare a de­ meroase probleme edilitar-gos- partid, precum şi a organiza­ acţiunile de muncă patrioti­ rod al unei atmosfere com­ Atunci cind s-au tăiat pă­ Atunci de ce mă întrebi
Rezultatele strădaniilor depu­ putaţilor, conducătorilor între­ podăreşti îşi aşteaptă rezolva­ ţiilor dc masă şi obşteşti pen­ că, de inovaţii şi raţionali­ bative. revoluţionare ce ca­ toate astea ? Nu le cunoşti ?
se deopotrivă de edili şi de prinderilor, instituţiilor şi or­ rea: racordarea conductei de tru buna gospodărire şi înfru­ zări. durile de pe acele dealuri,
cetăţeni pe terenul gospodări­ ganizaţiilor obşteşti, a masei apă potabilă de la Valea de museţare a oraşului ne dă racterizează colectivele de nimeni nu s-a îngrijit să le w cunosc, dar am vrut
rii şi înfrumuseţării oraşului largi de cetăţeni asupra obiec­ Peşti, care va asigura apă la dreptul să fim optimişti, să Folosind cu succes forme­ tineri muncitori şi specia­ înlocuiască. să ştiu cum vezi dumneata
sînt prezente la tot pasul: in­ tivelor care prezintă cel mai toate nivelurile pe întregul nutrim speranţa şi convingerea le de popularizare specifice lişti. pădurea...
troducerea încălzirii centrale mare interes. Astfel, construc­ oraş. terminarea lucrărilor de că vom obţine în întrecerea în organizaţiei, cum este gazeta — Cum adică ?
prin termoficarc (renunţîndu-se ţia locului de agrement, a gră­ drenaj şi terasament la terenul care ne-am angajat în acest „Tineretul şi producţia", şi
an rezultate mai bune, că vom
la microcentralele termice) în diniţei, bazelor sportive şi al­ sportiv al oraşului, terminarea realiza tot ce ne-am propus. ECATERINA SCHWARTZ — Cum ? Uite aşa. Pădu­ PETRU CRĂCIUN
450 noi apartamente, la poli­ tor lucrări de Interes general unor lucrări (baza sportivă, ba­ considerînd activitatea de Comitetul municipal rea dă atîta lemn cît poate
clinică şi la o creşă cu 50 de zinele de înot, lacul de acu­ C. MAGDALIN muncă voluntar-patriotică ca tehnician principal
locuri, construirea din resurse a întrunit aprobarea deplină a mulare), la locul dc agrement, Deva al U.T.C. creşte într-un an. Dacă tai la C.E.i.L. Deva
J