Page 87 - Drumul_socialismului_1973_01

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 614 © DUMINICĂ 28 IANUARIE 1973

! ATELIER î
! ~T '
B
j Un precursor J CRONICA SAPTAMINII venimente. Este necesar însă
să se ţină seama de faptul că
Serviciul circulaţie Informea­ regulile de circulaţie trebuie
orice
sfinţenie,
cu
ză că în săptămîna în care a respectate fiind adesea generatoa­
abatere
trecut traficul rutier a cunos­
_MI ie pare câ într-o pagi- rea sa de „pilde", Folclor cut o oarecare intensificare, a- re de neplăceri. concepţia unor
greşită
Este
de
fiind
nă închinată folclorului, pro- este un cuvînt compus ce ccasta frumos, determinată acelaşi şoferi potrivit căreia, dacă
şi
timpul
în
filul Iul lordache Golescu îşi ne-a parvenit din engleză şi timp de drumurile bune, a că­ nu s-a întâmplat nimic, deşi a
comis o abatere de la norme­
găseşte locul firesc cu atît care înseamnă înţelepciunea ( ror parte carosabilă a fost în le legale privind circulaţia pe
mnl m ii I f m /»î+ «•<-» un» «.>»..1..! r~\ y > ■ / permanenţă uscată. In cadrul drumurile publice, nu este ni­
mal mult- cu cît se vor îm­
poporului. Dacă aşa stau Iu
fost
plini în curînd 125 de ani de crurlle, lordache Golescu este ) evenimentelor un rutiere a accident mic grav. Unul dintre adepţii
înregistrat
singur
Petrilean
la trecerea sa. Iconografia întîlul cărturar din cultura ţ de circulaţie cu urmări grave, acestuia este şoferul autoturismul
do
pe
Gheorghe,
de epocă ne-a lăsat imagi­ noastră care a adunat într-a- l petrecut pe şoseaua naţională cu nr. l-IID-2554. Conducînd
Orăştie — Sebeş.
nea unui bătrîn frumos şi devăr înţelepciunea poporului ţ A fost organizată o intensă autoturismul pe traseul Deva —
angajat
într-o
Simeria,
de­
s-a
i distins, cu ochi îngăduitori şi său. Culegerea sa intitulată i patrulare de noapte, accentuîn- păşire deosebit de periculoasă,
li înţelepţi, cu barba albă tă- Pilde, povăţuiri i cuvinte a- i du-se pe depistarea şoferilor atît pentru el, cît şl pentru
care
parchează
autovehiculele
printre
^ iată rotund şi cu işlic de zi- devărate şi poveşti cu tre- ^ proprietate socialistă Ia domi­ cele două autovehicule, reintrînd
s-a
strecurat,
care
.
i b elin ° pe cap. Aparenţele buincioase lămuriri este în ciliile lor, ori în alte locuri de­ brusc pe partea dreaptă. După
I sînt însă, ca de obicei, re- fond o spectaculoasă desfă- cît cele destinate acestui scop. ce a fost oprit de către un a-
Aşa se face că în cursul săp-
\ latlve. Boierul nu era din şurare comentată de pro- „Căluşarul“ tămînii au fost dirijate spre gent de circulaţie, acesta pă­
rea ofensat şi. mai pe urmă a
cale afară de progresist de verbe, zicătorl, expresii şi Io- i Pădurice, pădurea... garaje mai mult de 125 astfel acceptat abaterea, dar „nu se
autovehicule,
* vreme ce ajunge o dată cuţiuni. El reproduce pro- - de sancţionarea celor bineînţeles, întîmplase nimic“.
m» re n!i.nr, ^ rir,w c^.i să-l
care
cu
0
urP
ne­
\ huidule ţăranii, iar în timpul verbul — „Unde masă şi pa- Ediţia 1973 Prelucrare V. BOTA socotesc această normă de cir­ Contravenientul consideră că
1 revoluţiei Vladimirescului, pe hare, acolo şi Stan călare" ţ culaţie. In aceeaşi perioadă, au nimic nu este periculos atîta
7
l care o evită, pandurii lui — după care intervine cu i fost semnalate urmare autovehicule timp cît nu se întîmplă nimic.
însă
s-a
creat
timp
Acum
1
ca
tampo-
avariate,
a
i Tudor, „craii", cum le zice comentariul său uneori opin- J La ediţia din acest nărilor sau lovirii acestora de pentru a revedea în tihnă o-
i chiar Golescu - îl cam ju- tit, dar întotdeauna savuros, ţ an a Festivalului „Căluşa­ pomi ori parapeţii laterali ai bligaţiile ce-i revin.
toate
^ mulesc, lăsîndu-l doar în că- ca în cazul amintit : „Se zl- l rul" participă în final un drumurilor, depăşirile avînd drept
neregulamen­
cauză
ce pentru lingăii ce aleargă
l maşă, lipsit de toate „seu- ce pentru lingăii ce aleargă / număr record de formaţii tare şl viteza mai marc decît DIN NOU DESPRE „VITEJI"
i> lele" de preţ ce le purta a- după mese d-a gata". Pilde- ) din judeţul nostru precum şi cea legală. Viteza de rulare a autovehi­
ţ supră-şl. Asta nu l-a împle- le sale au fost publicate 1 din ţară. Pe lîngă cele 19 (!) culelor este prevăzută în regu­
l dlcat totuşi să satirizeze în doar parţial de lullu Zanne ' echipe hunedorene, vor e- „NOROCUL" PIETONULUI lamentul circulaţiei diferenţiat,
tipurile
acestora.
de
în
funcţie
r scrierile sale de un farmec în Proverbele românilor, Iu volua şi formaţiile de călu­ Zilele trecute, drumul de la Tot aşa este înregistrată depla­
|J aparte şi naiv moravurile de- crare aproape inaccesibilă ^ Orăştie spre Sebeş cunoştea o sarea lor de către aparatura
permanenţă
se
l şucheate şl abuzurile fana- azi prin raritate. Cele peste i şari din Eftimie Murgu, Do- animaţie deosebită, timpul fru­ radar, în care în Majoritatea con­
află
drum.
'i rloteştl. A murit în plină re- 850 de pagini, a căror pu- 1 maşnea, Obreja (Caraş-Seve- mos îndemnînd intens la şi drumeţie. ducătorilor auto se încadrează
fiind
Traficul
atenţia
1 voluţie de la ’48, fără s-o în- blicare integrală cere fără ^ rin), Săiiştea, Cib-Almaşuţ celor care folosesc partea ca­ în limitele admise de lege, dar
lipsesc.
Să
^ ţeleagă, dar avîndu-l acolo îndoială o muncă de durată ' Mare (Alba), Sinea (Braşov), rosabilă a drumurilor trebuie nici exemplele nu aceşti „viteji“
seama
nu-şi
dea
l pe fiul său, Golescu-Arăpilă, şi migală, îşi aşteaptă încă sporită, fie ei conducători auto că amenda este destul de sub­
sau pietoni.
' apropiat de nădejde al Iul omul care să le redea cir­ Săpata (Dolj), Osica (Olt) şl Mateuţă Iosif, salariat Ia stanţială ?... Să nu mai vorbim
ţ Bălcescu. culaţiei vii a culturii româ­ formaţia Casei de cultură S.M.A Simeria, şantierul 5 O- de eventualele consecinţe ale
cî­
numai
Redăm
accidentelor.
I Ceea ce îndreptăţeşte a- neşti. , din Drobeta Turnu Severin răştie, care se deplasa pe dru­ teva exemple: 1-HD-44G1, 31-
si­
un
la
/ ceastă evocare este culege- RADU CIOBANU \ (Mehedinţi). mul amintit apropiere şantier halta IID-184, 21-IID-2584, 21-IID-437,
tuat
în
de
Geoagiu, a observat că se a- l-IID-170, şi altele, în total 216
P propic un tractor cu remorcă, în ultimele trei zile.
ce aparţine aceleiaşi întreprin­
deri. Avînd unele probleme de ATENŢIE, MILIŢIA I
rezolvat cu tractoristul, i-a fă­
cut semn să oprească, şi, după
Apariţia
autovehiculelor
mi­
discuţiile purtate, şi-a conti- liţiei pe un sector de drum în­
S nuat drumul. seamnă respectarea cu mal
După ce a trecut de remorca multă seriozitate a regulilor de
s-a
tractorului, să Mateuţă Iosif strada circulaţie, dar mai cu seamă
Fo! spre a cealaltă în parte, faţa autotu­ se pînă însă trecerea care din se
angajat
traverseze
de
acestea.
dor hunedorean
la
să
fără
autovehicule
Sînt
a-
diagonală,
astfel
asigure
şi
nu
categorie,
ceastă
în
apărut
că
rismului
de
cu
lor de înmatriculare nu se pot
re l-AB-3037, nr. care înmatricula­ prea cunosc şi nici numerele
l-a
lovit.
reţine. Aşa că apar doar atunci
Fiind proiectat pe acostamen­
intervină
tul şoselei, victima a suferit cînd trebuie să nărăvaşilor pen­
de
stăpînirea
tru
piciorului
fracturarea drepte, fiind drept şi cai-putcre de către contrave­
internat
mîinii
a
Feciorii s-or însuratu,
Dintre voi din toţi
Cin tecul Satul pustiu o rămasu. Căci căluţul lui la Spitalul din Orăştie. nienţi. sînt adevărate cele rela­
Că
Din nou nesocotirea, pentru
Roşu-i de rotat, o clipă, a regulilor de circu­ tate mai sus vă poate confir­
din
Ilia,
Inf. AGAFIŢIA TIU Negru pintenog pz. _ Í.CL laţie privind traversarea dru­ ma Borca a Gheorghe atenţie unui
care
dat
nu
cununii Şesuri-BucureşcF- Şi şeuţa lui, murilor publice este cauza u- autoturism, cu depăşindu-1 1-HD-
De-un ficior dirept
chiar
nui accident, cu urmări neplă­
sa,
maşina
pod
pe
cute.
Jarul focului, II 1 III (Din culegerea de prelu­ 4326. Dar aceasta înregistra nu
numai depăşirea, ci chiar şi vi­
Ceata mică Şi frîiele lui, Pădurice, pădurea Numa-o creangâ-oi apleca crări folclorice corale hu­ DOAR NU S-A teza de rulare, fapte confrun­
tate mai apoi cu părerea con­
Hei n-am şi doina-m cununa Raza soarelui, Lasă-mă la umbra ta Şi-o frunzuţă mi-oi lua ¡NTÎMPLAT NIMIC ducătorului auto.
Săbioara lui,
(refren) Para focului, Că nimic nu ţi-oi strica. S-o trimit la mîndra mea. nedorene aflată sub tipar) Se înţelege că nimeni nu do­
Rămîl holdă sănătoasă, Cam pe lîngă cale, Corbăcelul lui, reşte să se întîmple accidente Serviciul circulaţie
de circulaţie şi în aceiaşi timp
Noi ducem cunun-acasâ, Cam pe lîngă vale Şuierul de vînt nu se pleacă Ia drum cu gîn- din cadrul Inspectoratului
Cunună de grîu de vară, Merge de-şi mai merge Rează-mă-n pămînt ; dul să se comită astfel de e- judeţean de interne
Trei fete o secerară, Ceata de feciori, Căciuliţa lui, se înţeleagă că sînt împotri­
Trei feciori frumoşi legară. Dragi colindători. Tăiată-n săgeată va înnoirilor. Din contră, da­
Draga mea, holdă de grîu, In cale ieşea Spre mîna direaptă; că ar fi să regretăm ceva în
Cînd mă scol, la tine viu, Măicuţă bâtrînă Mustăcioara lui, T r a d noua noastră cultură atunci
C-o cupă de vin
Dar la ceea de ovăz C-un colac de grîu. Pana corbului, ne-arn referi la faptul că nu Ci mema Foreman. Comentatori:
Nu mă duc pînă prînzăsc, Cu cupa-nchina, Feţişoara lui, Un om de cultură îşi are actului de cultură de carac­ ne aflăm în fata noului atît Dem Râdulescu şi Cris­
tian Ţopescu
Dar la ceea de săcară Spuma lap'elui. rădăcini adînci în istoria po­ terul său naţional, înţeles ca cît am dori şi s-ar simţi ne­ — Mărturisiri lirice cu
Romului
Bulevardul
DEVA:
Nu mă duc pînă deseară. Colac le dădea, Ochişorii lui, porului din care întîmplarea o expresie a conţinutului spi­ voia. Nou, proaspăt în cultură („Patria“); Bamby („Arta“); SI­ Marcela Rusu — inter­
viu
Frunză verde de alună, Cu drag întreba : Mura cîmpului a făcut să se nască j în reali­ ritualităţii unui popor şi nu nu înseamnă repetarea unor MERIA: Cu mîinile curate — Aventurile familiei
Ieşi cu apă la cunună, - Ceată de feciori Şi-n degetul mare tăţile pămîntului pe care a ca manifestare formală, exte­ formule din trecui altfel am­ („Mureşul“); HUNEDOARA: A- Mezga (II)
Dragi colindători, nonimul veneţian („Siderur- — Cupa mondială la schi
Frunză verde de salată Inelaş de soare apărut ; în forţa de gîndire şi rioară. Ajuns aici, să-rm fie balate, nici imitaţii de pe alte gistul“); Baiada Iui Cable Hogue
Pe unde-aţi umblat maluri, dar nici construire lip­ („Constructorul“); Bărbatul care alpin: coborîre şi sla­
Cunună trăbă.. udată De mi-aţi colindat Şi-n degetul mic de. .simţire,' a sutelor de ge­ îngăduit să observ că cultura sită de continuitate, de ele­ a venit după bunica („Arta“); — lom special bărbaţi lumii vă­
Inelaş de-argint
Spectacolul
1
Şl fetiţa măritată. Nu mi-aţi voi văzut Şl noi ţi-o-nchinăm, neraţii care l-au precedat, ca­ noastră şi în special fenome­ mente esenţiale ale spirituali­ CALAN: Marea speranţă albă zut de Ioan Grigorescu:
re au trăit şi au dispărut,
nul •artistic nu s-au debarasat
Frunză verde nucă sacă Drag fiuţul meu ? Dalba-i sănătate. transmiţînd viitorului, una du­ de acest aspect formal- al ca­ tăţii poporului. („11 Iunie“); TELIUC: Pentru „Paris — despărţire
că se iubesc („Minerul“); GHE-
- Şi de l-am văzut I. AR: Trafic („Minerul“); PE­ provizorie“;
Pe aici nu este apă pă alta, experienţa spirituală racterului naţional, iar uneori Avem o cultură milenară, 18,15 Film serial pentru tineret:
Nu l-am cunoscut I Inf. VALERIA BLAJ TROŞANI: Bariera („7 Noiem­ „Pierduţi în spaţiu“.
Fetele au adurmitu - Lesne-i de-al cunoaşte Vărmaga a unui neam. „O adevărată îl accentuează în mod exage­ vechi tradiţii cu înalte va­ brie“); Mesagerul („Republica“); Episodul XIV: „Maşina cn
N-au apă să spele-un blidu, Din lumea din toată, Culeg. C. CLEMENTE literatură trainică — nota E- rat şi dăunător. Nu vestimen­ lori — pe care nu le-am po­ LUPENI: Tintin Provincialii („Cultu­ chip de femeie“;
Soare­
templul
ral“);
şl
minnscu într-un manuscris — taţia sau paştişarea ostentati­ trivit încă la locul cuvenit — lui („Muncitoresc“); LONEA : 19.00 Vetre folclorice. Obiceiuri
de iarnă din Moldova;
care să ne placă nouă şi să vă a limbii arhaice constiiuie cu un specific original. Ea Dragoste şi amenzi („Minerul“); 19.20 1001 de seri;
fie originală şi pentru alţii nu geniul poporului român aflat îngăduie adaosuri noi, care ANINOASA: Trei din Virginia 19.30 Telejurnal;
se poate întemeia decît pe într-o înaintată fază a isto­ pot să îmbogăţească nu nu („Muncitoresc“); PETRILA: Trei Săptămîna politică Internă
din
(„Muncitoresc");
Virginia
graiul viu al poporului nostru riei lui la sfîrşitul acestui mai tezaurul spiritual al nea­ VULCAN: Creierul („Muncito­ şi internaţională In ima­
gini;
propriu, pe tradiţiile, obiceiu­ veac, ci acele valori sp’ritua- mului nostru, ci şi cultura u- resc“); URICANI: Jocul de-a 20,10 Reportajul săptămânii: Mi­
rile şi istoria lui, pe geniul le adăugate în această epocă. niversală.. Şi ne vom bucura moartea („7 Noiembrie“); O- cronii;
RAŞTIE: Tora ! Tora ! Tora !
lui". Nu acestea vor da durabili­ de aprecieri pe plan mondial („Patria“) ; Steaua sudului 20.30 Film artistic: „Aventurile
Iui Sherlock Holmes“.
In această scurtă însemna­ tate actului ds cultură, după numai dacă pornind de la („Flacăra“); GEOAGIU-BAI: Un (Premieră pe ţară);
candidat
preşedinţie;
la
re, veche de aproape o sută cum nici inovaţiile care nn realităţile noastre vom fi stră­ ŢEG: Binecuvîntaţi animalele HA­ şi 21,50 Gala UNICEF;
de ani, dar de mare actuali­ îşi găsesc esenţa organică în lucitori în propria noastră copiii („Popular“); BRAD: Că­ 22.30 Telejurnal;
22.40 Duminica sportivă.
tate, Eminescu condiţionează tradiţiile, istoria şi geniul po­ casă lăreţii („Steaua roşie“); GURA-
originalitatea şi durabilitatea porului român. Nu aş voi să C. DROZD BARZA: Toamna cheyennilor
— seriile I-II („Minerul“); LUNI 29 IANUARIE
ILIA: Toamna cheyennilor —
seriile I-II („Lumina“). 17.30 Curs de limba franceză.
Lecţia a 39-a;
18.00 Telex;
Televiziune 18,05 La ordinea zilei. Azi, în
judeţul Dolj;
18.20 Căminul;
„Căluşarul“ - străvechiul DUMINICĂ 28 IANUARIE 19.00 Scena;
19.20 1001 de seri;
19.30 Telejurnal;
8.90 Gimnastica pentru toţi;
8.15 Pentru sănătatea dv.; 20.00 Mai aveţi o întrebare ?
8,30 Cravatele roşii; Mari proiecte ale omeni-
10,09 Viaţa satului; rii (ÎI);
ioc popular'-intră II, 10 Omul şi muzica lui: Paul 20,35 Roman foileton: „Destăi­ —
Episodul
nuire“.
III
Constantincscu;
„Revolta“;
12,00 De strajă patriei;
12.30 Emisiune în limba ma­ 21.20 Revista literară Tv.
ghiară; Emisiune realizată de A-
drian Păuncscu;
14.30 Telex;
In atenţia specialiştilor! 14,35 Avanpremieră; 22.00 „24 de ore“;
22.20 Teleglob;
14,40 „360 de grade“. Din sumar:
— Box — în reluare, la 22.40 Handbal masculin: Steaua,
cererea telespectatorilor. — Universitatea Bucureşti
Aflîndu-se la a IV-a ediţie, şi de amploarea manifestărilor Joc Frazier — George (repriza a Il-a).
festivalul „Căluşarul“ reuneş­ culturale în actuala etapă a
te cu acest prilej cele mai mişcării artistice ¿e amatori.
bune formaţii de căluşari din Cu acest prilej, Centrul de
judeţul Hunedoara precum şi perfecţionare a cadrelor de pe
din judeţele apropiate. lingă Consiliul Culturii şi E-
17 decembrie 1972. Eveniment deosebit în viaţa culturală hunedoreană: aniversarea a 75 de Irustul de instalafiî şi montaje“”
ani de la ,prima atestare documentară a formaţiilor de .căluşari din Komos şi Berlu. In foto­ Este pentru prima dată cînd ducaţiei Socialiste organizează
grafie, un aspect de la festivităţi: talentatului artist amator Io an Ştefan, „vătaful“ echipei din judeţul Hunedoara se bucură la Deva un larg schimb de
Romos, i se acordă insigna „Evidenţiat în munca culturală de masă să“. experienţă cu metodiştii şi Bucureşti
Foto: I. LEHOCZKY de o asemenea prezentă co­
regrafică, care va ridica la un maeştrii de dans de la toate
înalt nivel interpretativ cerut centrele de îndrumare a crea­ Grupul platforme de snstaSafis montaje
ţiei populare şi de la consili­
ile sindicale judeţene din în­ Tîrgovişte
treaga tară.
Vor fi prezente personalităţi
Sub egida Comitetului de te în cele cîteva versuri ale eu / Cu tiparul banilor/In pentru creaţia poporului, perenitatea înclinaţiei spre str. Cimitirului nr. 2, telefon 13686-14278
1
cultură şi educaţie socialistă sale. Prilej de exprimare a ciuda duşmanilor,,/Cu tipar antrenarea lor la descoperi­ poezie a locuitorilor satelor de seamă din viata artistică- ANGAJEAZĂ IMEDIAT •
al judeţului Hunedoara şi a bucuriei ori a necazului, a de pe hîrtie/Ca să-mi placă rea, păstrarea şi valorifica­ noastre. coregrafică a tării, printre ca­
Centrului de îndrumare a iubirii şi dorului, a bucuriei numai mie/" sau replica lui rea «cestui tezaur de preţ Dar ponderea o au, şi în re amintim: Tita Sever, şeful © lăcătuşi montori calificaţi
creaţiei populare şl o mişcă­ vieţii, strigătura se încheagă „Mîndro, pentru ochii tăi/ al spiritualităţii neamului, această culegere, după cum sectorului de coregrafie de la © lăcătuşi confecţii metalice
rii artistice de masă, de şi drept amuzantă comandă Mi-o plouat fînul pe văi,/ înseamnă un profund gest de e şi firesc, usturătoarele stri­ Centrul de îndrumare a croa­ © sudori electr ici şi autogeni
ţiei populare Bucureşti, Gheor-
curînd a văzut lumina tipa­ de joc, ori neiertătoare, sfi- Mîndro, pentru a ta gură/ omagiere şi preţuire a moş­ gături satirice : „Uite mîndra © instalatori — sudori pentru instalaţii termice
rului o culegere de „Strigă­ chiuire a defectelor celor Mi-o plouat fînu-n măgură/“ tenirii culturale. cum se-ntoarce/ Parcă-ar fi ghe Baciu — maestru core­
turi din Hunedoara". întoc­ legată-n doage/ Uite mîndra graf la ansamblul artistic „Doi­ i şi tehnologice.
mită şi îngrijită de profeso­ cum se tîpă/ Parcă sare de pe na" — Bucureşti, Anca Giur- Solicitanţii se vor adresa serviciului personal al
rii Clemente Constandin şi rîpă/“ sau : „De-ar şti ma­ chescu, cercetător ştiinţific — grupului, cu actele personale necesare.
ma că eu joc/Mi-ar face pie­ sectorul coregrafic, la Institu­
Aurelian Sîrbu (ilustraţii Eca- tul de etnografie şi folclor (16)
tcni'na Schwartz), cu con­ É S lea cojoc/D'e-ar şti mama Bucureşti, Mureş Rădăşanu,
cursul a numeroşi pasionaţi Strigături din că-s aici/Mi-ar face pielea profesor la catedra de dans
culegători de folclor din ju­ opinci/. Nu-i iertat nici cel popular a Institutului de edu­
deţ, culegerea reprezintă un care vrea să iasă în eviden­ caţie fizică şi sport. Bucureşti,
gest de simbolică apreciere tă prin portul său deosebit cît şi numeroşi coregrafi care
a strălucirii de spirit a omu­ de vechea tradiţie a colecti­ deţin un bogat palmares în Cooperativa de consum Vefel
lui din popor de pe meleaguri prezenţi. întreaga această a- ori în absenţa celui drag spu­ Alături de strigături vechi, vităţii : „Şi-o lăsat bădiţa mişcarea coregrafică din ţara
hunedorene, o înmănunche- rie tematică au urmărit au­ ne cam aşa: „Cine-aude gu­ cu circulaţie mai largă de­ plete/Să fie pe plac la fete/ noastră.
re a unora dintre cele mai torii culegerii să o oglindeas­ ra mea/Gîndeşte că-i lauta/ cît graniţele judeţului, vo­ Să-l ¡a frasu şi să-l fure/Bar- Televiziunea română va ANGAJEAZĂ URGENT :
sugestive alcătuiri ale sclipi­ că în volumul „Strigături din Dar lauta are arc/Gura mea lumul consemnează şi crea­ că-i ciufu din pădure/". Mul­ imortaliza pe peliculă un film
torului gen scurt care este Hunedoara". n-are ortac/Şi lauta are ţii de dată mat recentă. Ne te strigaturi cuprind chiar folcloric cu cele mai bune for­ — 2 brutari calificaţi pentru brutăria din Mun-
strigătura. corzi/Gura mea nu are localizarea pontului de por­ maţii de căluşari din cadrul
Cele opt capitole — „Că referim fa cele cuprinse în nire : „Fetele de la Cinciş/Au ceiu Mic. Salarizarea conform H.CM. 914/1968.
Echivalent — pe alt plan bogatu-i păr de cine", „Mi-o soţi/". capitolul „Ţara-ntreagă-i o pornit după măcriş/Şi-au fă­ festivalului, realizat de prof.
— al epigramei din literatura trimis badea inel“, „Cine-o Natura, precum se vede, e grădină" — veritabil buchet cut zupa, mămucă/Nici un Miihai Miron. (31)
cultă, strigătura este unul făcut dragu-n lume" „Dra- un suport liric mereu pre­ de gînduri curate, de bucu­ petitor n-o mîncă/". Desigur, Astăzi, dimineaţa la orele
din instrumentele de inter­ gu-mi cu cine joc", „Gată-te zent în creaţia folclorică : rie, generale de noua viată aria de cuprindere tematică 8,30, în sala festivă a Liceului
venţie în colectivităţile so­ mireasă bine", ,,Jelc-mi şi-mi „Măi bădiţă de pe grui/Fe- a tării. „Foicica micşuaea/ e mult mai bogată, numeroşii „Decebal" din Deva va avea «MuswKaisiBanrwnTi
ciale, în cele mai diferite pare rău“, „De s-ar ţese pîn- cioraş ca tine nu-i/Dragostea înfloreşte viaţa mea/ Ca pu- culegători care şi-au dat în- loc o sesiune de comunicări
momenle ale vieţii. Izvorîtă za-n baltă", Ţara-ntreagă-i o mea pentru t.ine/Arde macii pu' pe rămurea/", sau „Frun­ tîlniro în paginile acestei cu­ ştiinţifice cu tema : „Elemente
dintr-o sănătoasă înclinaţie a grădină" reprezintă, de fapt, din coline./Geaba bate vîn- ză muiată în rouă/ Azi legeri au reunit strigături cu­ specifice ale jocului căluşa­ Mica publicitate
poporului spre umor şi voie tui vînt/ Macii nu se sting trăim o viaţă nouă,/ Ţa- rilor din Transilvania", se­
o încercare de clasificare a lese de prin numeroase sa­
bună, ea îmbracă, adesea, aceslui gen al creaţiei popu­ nicicînd/Geaba bate ploaia ra-ntreagă-i o grădină/ Pli­ te ale judeţului, în diferite siune la care vor participa cu
sub nevinovatul înveliş al lare orale, mostră a bogăţiei grea/Macii nu mi-i i-o stin­ nă toată de lumină/" sau momenle ale vieţii. Ele nu amplp materiale specialişti in­ Vînd I.M.S. Semi-carpaţi. De­ na“, informaţii telefon 73804,
glumei, modalităţi de acţiu­ în spontaneitate a creatoru­ gea/". „Frunză verde, măr tufos/ epuizează tezaurul folcloric vitaţi din tară cît şi din jude­ va, Zamfirescu, 20. Deva.
ne promptă a opiniei publi­ lui popular. Printre culegătorii strigă­ Boşorodu-i sat frumos/ Are al acestui gen bogat în zona ţul Hunedoara. Vînd Renault 16, Deva, tele­ Vînd casă nouă, cu grădină,
ce. turilor din volum, meritorie fete şi neveste/ Şi muşcate folclorică hunedoreană, dar Sîntem convinşi câ acest festi­ fon 14176. Călan, 23 August, 16.
Dar nu întotdeauna strigă­ Despre frumuseţea versu­ este prezenţa cercurilor de la ferestre/". oferă un tablou sugestiv al val caracterizat prin varietate Vînd Moskvici 403, Deva, te­
această
cale
Aduc
tura dezvoltă nuanţe satiri­ lui popular vorbesc şi stri­ folclor ale elevilor, îndru­ E un gen aparte care poa­ efervescentei creatoare a po­ şi inedit se va ridica la un lefon 12463. mulţumiri pe medicului primar calde
dr.
ce. Strigata la joc ori în şe­ găturile asemeni doinelor ori maţi de profesorii Ion Ilies- te nu răspunde denumirii de porului de pe aceste melea­ bun nivel artistic, mulţumind Dragotă Tiberiu, pentru deose­
Vînd Fiat 850, strada Cîrnpu-
zători, la nunţi şi petreceri, neasemuitelor balade: „Foi- cu, Petru Baciu şi Eugenia „strigătură" decît prin locul guri fremătînde de tradiţii. gusturile atît ale specialiştilor lui, bloc B 1, ap. 27, Hune­ bita atenţie şi îngrijire acor­
ea musteşte adesea de pro­ cică de pe tău/Frumos e bă­ Ispas. Dezvoltarea la elevi de origine, la joc, în stri­ cît şi ale publicului spectator. doara. dată de urgenţă, pînă la res­
tabilirea sănătăţii.
funde valenţe lirice comenta­ diţa meu'/Parcă mi l-am făcut a interesului, a dragoste; gări, dar care argumentează I. LASCU
VASiLE CHEVEREŞAN Vînd maşină de cusut „Ilea­ Moldovan Mihai
, maestru coregraf