Page 81 - Drumul_socialismului_1971_03

’rtM r/tr/trrr/tnm rrrritftir/ftrrtii/fM ttiiftiw trttifrnrrfnrfirrtinm trrr
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

■ Vizita în R. P. Chineză

a delegaţiei guvernamentale
române

B După lovitura de stat

din Argentina

B Situaţie confuză în

Sierra Leone

B Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5041 JOI 25 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI

LUCRĂRILE CONGRESULUI UNIUNII GENE­ IN VALEA JIULUI

LIVEZENI - A 1IH EXPLOATARE MINIERĂ
RALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA rile stabilite de geologi şi află în curs de execuţie. că minerii şi constructorii
Traducind in viaţă planu­
Am aflat in acelaşi timp
Minerii care creează dru­
proiectanţi, constructorii mi­
in ritm susţinut cu deschi­
lucru în scopul
neri din Valea Jiului ampli­ murile subterane avansează aplică metode eficiente de
accelerării
fică noi capacităţi de pro­ derea galeriilor principale ritmului de. deschidere a
ducţie la cele existente, Ei spre orizonturile 475 şi 575. primelor cîmpuri miniere şi
execută ample lucrări la Concomitent se lucrează in de reducere a cheltuielilor
suprafaţă şi în subteran me- incinta principală de la su­ de investiţii. Prin folosirea
De la tribuna Congresu­ rea agricola de stat Turda,' gricole de stat, institute de mi, secretar al Consiliului ţiei Naţionale a sindicate­ *nite să asigure punerea in prafaţă, la staţia de sortare judicioasă a maşinilor şi
lui sindicatelor, ale cărui Dumitru Bordea, preşedin­ cercetări şi de învâtâmînt, Central al Uniunilor pro­ lor funcţionarilor şi munci­ valoare a unor cantităţi tot a cărbunelui, triajul C.F.R., timpului de lucru la execu­
) u c r â r i au continuat tele Consiliului judeţean care adresează urări de de­ fesionale din R.P. Albania, torilor din Liban, Râul An­ tarea galeriilor se realizează
mai mari de cărbune. In a­
miercuri, au luat cuvîntul Dolj al sindicatelor. Elena plin succes lucrărilor con­ Jose M. Perez Rosquete, tonio Falia, delegat al cest context se înscriu pe atelierul mecanic, centrala viteze de avansare de peste
termică,
grupul
lămpărie,
numeroşi delegaţi — repre­ Nae, preşedinta Comitetului gresului. In cuvinte pornite şef de departament în Cen­ Confederaţiei Muncii din prim plan lucrările de des­ social. A început montarea 80 m pe lună depăşindu-se
zentanţi ai celor ce muncesc sindicatului Combinatului de din Inimă, oamenii muncii trala oamenilor muncii din Argentina, secretar organi­ chidere a minei noi Live- unei maşini mullicablu de substanţial prevederile de
în diferite sectoare ale eco­ confecţii şi tricotaje Bucu­ îşi exprimă recunoştinţa lor Cuba, Bedrich Kacirek, se- zatoric al Federaţiei lucră­ zeni, a 10-a din bazin, pre­ extracţie prevăzută cu re­ plan. Săparea şi betonarea
nomiei naţionale, învâţâ- reşti. Gheorghe Năstase, fierbinte faţă de conducerea eretar al Consiliului Cen­ torilor din industria grafi­ văzută să dea producţie in- gim automat de funcţionare. puţurilor se face prin me­
jnîntului şi culturii — pen­ preşedintele Comitetului sin­ partidului, personal faţă de tral al mişcării sindicale că, Milton Miya, reprezen­ cepînd din anul viitor. Informîndu-ne despre sta­ toda cofrajelor glisante, cu
tru a analiza diverse aspec­ dicatului Rafinăriei Dârmă- tovarăşul Nicolae Ceauşescu, revoluţionare din R.S. Ceho­ tantul Congresului sindica­ Multe din obiectivele afe­ diul lucrărilor la această im­ acţionare de la suprafaţă
te din activitatea sindicate­ neşti, judeţul Bacău. Gheor­ pentru înteleapta politică rente intrării in exploatare portantă investiţie a indus­ spre adincuri, fapt care per-
lor în spiritul indicaţiilor ghe Oros, preşedintele Co­ internă si externă a parti­ slovacă, R, Badmarag, se­ telor din Republica Sud- a viitoarei mine de ia Live- triei miniere, Gheorghe Da-
partidului, al t e z e l o r mitetului sindicatului din u- dului, pentru grija deosebi­ cretar al Consiliului Cen­ Africanâ, secretar al sindi­ zeni şi-au definitivat contu­ videscu, inginer şef la Cen­ mite eliminarea completă a
U.G.S R.. pentru a împăr­ nitâtile pentru exploatarea tă pe care o poartă celor ce tral al Sindicatelor din R.P. catului salariaţilor munici­ rul, iar la altele se lucrea­ trala cărbunelui Petroşani, consumului de material lem­
tăşi experienţa proprie, pro­ şi industrializarea lemnului muncesc, pentru fidelitatea Mongolă, Oularc Ansouma- pali, preşedintele Comitetu­ ză intens in vederea termi­ a precizat că în anul viitor. nos. Merită, de asemenea,
iecte de viitor. Ei au făcut Sighetul Marmatiei, judeţul cu care slujeşte interesele ne, secretar general adjunct lui SACTU din Lusaka, nării lor pentru recepţie. mina Livezeni va da 100 000 subliniat faptul că valoarea,
propuneri menite să ridice Maramureş, Pogea Brînco- şi aspiraţiile întregului nos­ al Confederaţiei Naţionale John Ndambuki Munene, S-au terminat de săpat şi tone de cărbune, urmind ca
pe o treaptă superioară în­ veanu, preşedintele Consi­ tru popor. In telegramele şi a muncitorilor din Guineea, trezorier general al Orga­ betonat primele două pu­ pină in 1980 capacitatea de lucrărilor executate in pri­
treaga activitate a sindica­ liului judeţean Hunedoara scrisorile adresate se subli­ în numele Uniunii sindica­ nizaţiei Centrale a sindica­ ţuri adinei de 360 şi respec­ producţie să crească la 1,2 mele două luni ale anului
telor din tara noastră. al sindicatelor, Carol Uno- niază deosebita însemnâtata telor panafricane (U.S.P.A.). telor din Kenya, Alfons tiv 390 metri, iar altele do­ milioane tone cărbune pe pe şantierul minei Livezeni
La începutul şedinţei de ka. preşedintele Comitetului a cuvîntării tovarăşului Ricardo Mario Acosta Ba- Lappas, membru al comite­
dimineaţă, tovarăşul Gheor­ sindicatului de la întreprin­ Nicolae Ceauşescu cu privi­ ladon, secretar general al tului executiv, secretar al uă de mărimi similare se an. întrece 9 milioane lei.
ghe Petrescu, secretar al derea poligrafică „Banatul“ re la sarcinile, rolul şi Jocul Sindicatelor muncitorilor Uniunii sindicatelor din
Consiliului Central al din Timişoara. Mi hai Chi- sindicatelor în etapa de dez­ constructori din America RF. a Germaniei.
U.G.S.R.. a prezentat Rapor­ vari, preşedintele Comitetu­ voltare a patriei noastre. Latină, Awad Taha Abdel Congresului ¡-au fost a­
tul cu privire la proiectul lui sindicatului Combinatu­ Mesajele relatează despre Kader, secretar al Federa­ dresate, de asemenea, tele­
de Statut-cadru al sindica­ lui siderurgic din Reşiţa, succesele obţinute în reali­ ţiei Muncii din Republica ' grame şi mesaje de salut Consfătuire de lucru Realizări de seamă
tului ; proiectul de Statut- Alexandrii Grecu, preşedin­ zarea angajamentelor luate Arabă Unită; reprezentan­ din partea Federaţiei Ge­
cadru al Uniunii sindicate­ tele Comitetului Uniunii în cinstea sărbătoririi semi­ nerale a Muncii din Belgia, ale constructorilor
lor pe ramură de activita­ sindicalelor din transporturi centenarului partidului. tul Comisiilor muncitoreşti
te ; proiectul de Statut al şi telecomunicaţii. Marin E- In cea de-a doua zi a lu­ din Spania ; Brahim Ker- Confederaţiei Sindicatelor hunedorenl
Uniunii Generale a Sindica­ nache, muncitor la între­ crărilor, congresul a fost bati, secretar naţional al U­ din Suedia, Congresului pe tema calităţii
telor din Republica Socialis­ prinderea de construcţii hi­ salutat de Rene Duhamel, niunii Generale a oameni­ Sindicatelor din Irlanda, Cu 10 zile înainte de în­
tă România şi proiectul de droenergetice Lotru, judeţul secretar al Confederaţiei lor muncii din Algeria, Uniunii Sindicatelor din cheierea primului trimes­
Statut al consiliilor terito­ Vilcen, Mlhai Băduleseu, Generale a Muncii din Oskar Ibanez Coron, mem­ Islanda. Uniunii muncitori­ tru, constructorii de po
riale ale sindicatelor preşedintele Comitetului sin­ Franţa, Vlatlimir Iovanovic, bru al Consiliului Naţional lor din Burundi, Confede­ La Uzina „Victoria" Călan continuare pentru ridicarea şantierele industriale şi so-
Au continuat apoi dezba­ dicalului Uzinei .,1 Mai" din membru al Prezidiului Con­ a| Centralei unice a oame­ raţiei Franceze Democratice a fost organizată o consfătui­ calităţii pieselor turnate la cial-culturalc ale judeţului
terile la documentele pre­ Ploieşti. Suzana Gâdea, pre­ siliului Central al Uniunii nilor muncii din Chile, Isa­ a Muncii şi Uniunii Maro­ re de lucru privind calitatea nivelul exigentelor beneficia­ raportează realizarea unei
zentate, luind cuvîntul dele­ şedinta Consiliului Naţional Sindicatelor din Iugoslavia, mu Inoue. director al Bi­ cane a Muncii. pieselor turnate. Au partici­ rilor şî al sarcinilor trasate de
gaţii : Ion Radu, preşedin­ al Femeilor. Lcontin Chiş. preşedinte al Conferinţei U­ roului financiar al Consi­ In cuvîntul delegaţilor pat şefii de secţii ai turnăto­ conducerea de partid şi dc producţii dc constructii-
tele Consiliului judeţean miner de la Exploatarea niunii Sindicatelor din liului general al sindicate­ de peste hotare, cît şi în riilor nr. I. şi II, secretarii co­ stat. Este vorba de respecta­ inontaj in valoare de peste
Mehedinţi t-al, sindicalelor, Sârmăşag, din judeţul Sălaj, Muntenegiu, Somoskoi Ga­ lor din Japonia, Bertil Axei ^ţelegjranide .mesajele...a-, mitetelor dc partid, maiştrii, rea gradului de îndesare la 253 milioane lei. ceea ce
Costache Trotuş. director Vasile Blăjan,. muncitor la Bolin,’ secretar general ad­ dresate congresului, se ■şefii- de cchrpă -şi muncitorii-- amestec, precizia montării reprezintă 19.4 la sutA din
general al Centralei in­ Combinatul chimic din Tîr- bor, secretar al Consiliului junct al organizaţiei Inter­ care lucrează la punctele che­ miezurilor şi formelor, recti­ planul anual. Se evidenţi'
dustriale H u n e d o a r a . nâveni, Nîcolae Nedelcut. Central al Sindicatelor din transmit oamenilor muncii ie ale procesului de formare- ficarea ghidajelor, oxidarca azA activitatea depusă de
Ana Mureşan, preşedin­ medic primar la Spitalul de R.P. Ungară. Margarete naţionale a Muncii (O.I.M.), din ţara noastră, sindicate­ turnare. S-a reliefat cu aceas­ mai intensă a clementelor, colectivele de muncă de U
ta Comitetului Uniunii sin­ adulţi nr 1 din Brăila. Şte­ Muller, secretar al Condu­ Wilson Chakulya, secretar lor din România urări şi tă ocazie că în 1971 calitatea creşterea calităţii amestecului şantierele „Energomontaj'\
dicatelor din comert-coooe- fan Drăgulin, preşedintele cerii centrale a Federaţiei general al Congresului Sin­ pieselor turnate pentru ma- de formare, întocmirea de „Energoconstructia" şi 3
ratîe. prof Virginia Mioara Comitetului sindicatului de Sindicatelor Libere Germa­ dicatelor din Zambia, Mus­ noi succese în activitatea şini-unelte. batiuri pentru grafice optime de uscare, a- Izolaţii Mintia, Trustul dc
Ciupercă, preşedinta Comi­ la Staţiunea centrală de cer­ ne (F.D.G.B.), Henryk Ko­ pe care o desfăşoară pen­ freze, strunguri Carusel, ma­ samhlarea mai atentă a for­ construcţii Deva, I.C.S.
tetului sindicatului de la cetări zootehnice Periş. ju­ walski, membru al Prezi­ tapha Makhlouf, membru al tru progresul ţării şi bună­ şini de danturat, cilindri de melor şî miezurilor. Dc ase­ Hunedoara şi l.R.E. Deva.
Şcoala generală nr. 5 din deţul Ilfov. Constantin Năs- diului Consiliului Central al Comitetului Executiv, secre­ laminor din fontă modulară menea, s-a insistat în mod
Tulcea. Rozalia Tier, preşe­ tasc, miner la Exploatarea Sindicatelor din R.P. Polo­ tar general adjunct al Uniu­ starea oamenilor muncii. şi altele a fost mult îmbu­ deosebit pe întărirea discipli­ Este demn de subliniat
dinta Comitetului sindicatu­ Lupcni. judeţul Hunedoara. nă. Huynh Van Than. Vorbitorii au înfăţişat, tot­ nătăţită. nei tehnologice, ridicarea ca- faptul că în primele două
lui de la Fabrica ..Solidari­ In timpul lucrărilor s-a membru al Consiliului Cen­ nii Generale Tunisiene a odată, aspecte dîn activita­ rarticipantii la consfătuire decade ale lunii martie s-a
tatea“ din Oradea. Paul anunţat că pe adresa Con­ tral al Uniunii Sindicatelor Muncii, Joseph Bamy, mem­ dezbătind în mod critic pro­ llficării forţei dc muncă, a­ lucrat într-un ritm mediu
Drogomir, ceVnandont de gresului Uniunii Generale a pentru eliberarea Vietna­ bru al Consiliului Confedera­ tea sindicatelor din care blema calităţii au scos în e­ provizionarea ritmică şi cu
cursă lungă la Direcţia na­ Sindicalelor din România mului de Sud, Hă The-Un, ţiei sindicale din Congo (Braz­ fac parte şi şi-au exprimat videnţA căile şi mijloacele materiale de calitate a locu­ de aproape 7 la sută.
vigaţiei maritime Constanta. au sosit 170 de telegrame şi vicepreşedinte al Federaţiei dorinţa de întărire a co­
Nicolae Szekely, Erou al scrisori din partea colecti­ zaville), Ramai Sarkar, tre­ prin care trebuie acţionat în rilor de muncă şi altele.
Muncii Socialiste. îngrijitor velor de muncă din fabrici, Generale a Sindicatelor din zorier şî membru al Secre­ laborării şi solidarităţii
de animale la întreprinde­ uzine, mine, întreprinderi a- R.P.D. Coreeană, Idris Dhra- muncitoreşti şi sindicale in­
tariatului Comitetului de
ternaţionale în interesul
lucru al Centralei sindicate­
progresului social, al păcii
lor din India, Herbert Nier-
în lume.
haus, membru al Consiliu­
Delegaţii de peste hotare
lui Federal al Sindicatului
PROIECT funcţionarilor din R-.F. a au oferit daruri congresu­
lui ca simbol al prieteniei
Germaniei (D.A.G.), Mo­
cu oamenii muncii din ţara
hamed Ceesay, secretar ge­ noastră
L E G E neral al Uniunii Muncii din Lucrările congresului con­
Gambia, Mourssel Hussein
Mourssel, secretar cu pro­ tinuă.
bleme interne al Federa­ (Agerpres)
privind activitatea cantinelor-restaurant

pentru salariaţi Pagina a lll-a

Dialog cu cititorii La C.A.P. Simeria se foloseşte fiecare oră bună de lucru în cimp. In fotografia de
Consiliu) de Miniştri şi Uniunea Generată a Sindicatelor din Republica Socialistă mai sus vă prezentăm un aspect din munca cooperatoarelor Silvia Cigmâianu, Maria Ghi-
România au elaborat proiectul de lege privind activitatea cantinelor-restaurant. La zâu şi Maria Betfelian, care lucrează la întreţinerea răsadurilor de primăvară.
intocmirca Iui au fost consultaţi oameni ai muncii, organizaţii sindicale, conduceri de Foto : V. ONOIU
Întreprinderi, comitete executive ale consiliilor populare judeţene.
In spiritul democraţiei socialiste ce caracterizează viata politică, economică şi so­
cială a tării noastre, proiectul de lege este supus dezbaterii publice pentru ca oamenii
muncii din întreprinderi şi instituţii, din toate organizaţiile socialiste să-şi poată aduce
contribuţia la definitivarea Iui.
Observaţiile, propunerile şi sugestiile in legătură cu acest proiect de lege vor fi Rezultatele economice în­ structura producţiei unităţii.
înaintate consiliilor populare judeţene, organelor sindicale Judeţene, Consiliului Central registrate pină acum plasea­ Din veniturile planificate a
al U.G.S.R., presei locale şi centrale. ză cooperativa agricolă din Eforturi convergente spre se obţine din sectorul vegetal
Simeria în rîndul unităţilor fermei horticole îi revine sar­
cooperatiste cu realizări bu­ cina să realizeze aproape 75
In vederea îmbunătăţirii mente variate şi la preturi zuri. cantînele-restaurant au ne din judeţ. Exceptînd anul la sută. Acţiunile ce se vor
activităţii cantinelor-restau- corespunzătoare, Marea Adu­ personalitate juridică. trecut, cînd unitatea a fost întreprinde în scopul înde­
unt pentru deservirea saln- nare Naţională a Republicii Ari. 3. — Localurile can­ afectată de calamităţi, nive­ consolidarea economică a C.A.P. plinirii obiectivelor stabilite
laţilor şi a membrilor lor tinelor-restaurant care se vor lul producţiilor în sectorul au fost bine precizate in pla­
de familie cu preparate de Socialiste România adoptă construi în viitor se vor vegetal şi in zootehnie s-a nul de măsuri tehnico-orga-
Calitate superioară, în sorti- prezenta lege : realiza de către întreprinde­ situat constant peste media suri adoptate de conducerea lor agricole. In plus, prin a­ operatorilor în următorii ani. nizatorice adoptat de aduna­
rile şi instituţiile titulare pe obţinută pe judeţ partidului privind îmbunătă­ plicarea acordului global se In primul rînd este vorba de rea generală a cooperativelor
plan de investiţii, împreună — Cu toate acestea nu ne ţirea formelor de organizare realizează o legătură directă materializarea unui volum de şi ele se referă la organiza­
CAPITOLUL I cu comitetele executive ale putem declara pe deplin şi retribuire a muncii în intre eforturile depuse de peste 3 000 000 lei investiţii, rea temeinică a muncii. la
consiliilor populare şi vor fi mulţumiţi — aprecia tovară­ C A P. ? fiecare cooperator şi rezulta­ destinate construirii de adă­ fertilizarea şi pregătirea te­
amplasate în afara incintei şul Păun Răvaş, preşedinte­ — A.şa cum a reliefat şi a­ tele obţinute în producţie. posturi, cu o capacitate de renului, extinderea irigaţi­
le cooperativei agricole. Os­
înfiinţarea, organizarea unităţilor. exis­ cilaţiile mari de recolte, de dunarea generală a coopera­ In unitatea noastră activi­ 400 locuri pentru bovine, pro­ ilor. executarea în cele mai
bune condiţii a lucrărilor a-
Art. 4. — Cantinele
50 dc juninci,
curarea a
tente vor fi reorganizate în ordinul sutelor sau chiar al torilor. există condiţii sâ ob­ tatea este organizată pe do­ executarea unor lucrări de cricole şi altele. O bună par­
uă ferme mixte (zootehnică
ţinem randamente superioa­
şi funcţionarea cantine-restaurant, de către miilor de kg de porumb, re la toate culturile şi speci­ cîmp şi 7 echipe, cuprinzînd îmbunătăţiri funciare ş.a Re­ deja înfăptuite. Iar altele ur­
te din acţiunile propuse sînt
de
şi horticolă),
4 brigăzi
gnu, sfeclă sau legume
la
iese din aceasta că se acordă
unităţile pe lingă care func­
ile de animale. Producţii de
cant'nelor-restaurant ţionează, împreună cu comi­ hectar, constituie un indiciu 2 200 kg cereale, 16 300 kg 416 cooperatori. Retribuirea prioritate dezvoltării sectoru­ mează a se finaliza pe par­
că nu întotdeauna a existat
curs.
lui zootehnic, promovării me­
se va face în acord global,
tetele executive ale consili­
legume sau 24 000 kg sfeclă
•Stabilirea unui . profil ju­
ilor populare, potrivit pre­ o picocupare susţinută pen­ de zahăr la hectar, precum pe tona de produs şi ]a 1 000 todelor dc organizare a acti­ dicios al producţiei, cores­
tru a fructifica dc deplin po­
intr-un com­
vităţii fermei
\ i. 1. — Cantinele-restau- a capacităţii lor de prepara­ vederilor prezentei legi. tenţialul de producţie al co­ şî 1 400 litri lapte pe cap de lei producţie marfă, iar pen­ plex de tip industrial. dc punzător condiţiilor naturale
pe
Conducerile unităţilor
i ut se înfiinţează şi se or­ re şi servire a meselor, pre­ lingă care funcţionează can­ operativei. Acelaşi lucru s-a vacă. cît s-a prevăzut sâ ob­ tru depăşirea producţiilor mare randament şi eficacita­ şi economice ale cooperati­
ţinem in acest an. sînt la li­
planificate se va aplica retri­
, i . euzâ prin decizii ale co- cum şi funcţionarea lor pc întîlnit şi in cadrul sectoru­ mita inferioară a posibilită­ buirea suplimentară in bani te economică. Desigur, pen­ vei agricole şi conturarea cu
nuUMelor executive ale con- baze economice eficiente. tinele existente vor lua mâ- lui zootehnic, unde producţia ţilor noastre. De aceea ne-am, şi în natură. Noile forme de tru început rezultatele nu vor precizie a sarcinilor de per­
•. .ur populare orăşeneşti, Art. 2 — Cantinele-restau- stui sâ le separe de incinta medie de lapte pe cap de angajat să depăşim prevede­ organizare şi retribuire sînt fi spectaculoase, dar se con­ spectivă constituie elemente
municipale sau judeţene, Ia rant sint subordonate orga­ unităţilor şî să asigure ac­ vacă s-a situat între limite rile cu 50 kg grîu, 100 kg binecunoscute de către toţi turează posibilitatea dublării rare, ndăugîndu-le întărirea
destul de largi, respectiv în­
cererea şi pe lingă între­ nizaţiilor comerciale locale, cesul direct dinafară la lo­ tre 1 500-2 400 litri Aceste porumb şi 300 kg sfeclă la cooperatorii, ceea ce ne dă sau chiar triplării producţiei spiritului de ordine şi disci­
calul acestora, pentru ca
şi
prinderile. organizaţiile eco­ au gestiune economică, ţîn e­ salariaţii altor unităţi sâ diferente, de loc neglijabile hectar, precum şi cu 50 litri garanţia că obiectivele stabi­ în următorii ani. plină în muncă, priceperea şi
nomice sau instituţiile do videnţa activităţii şi încheie poată lua masa la cantinele- de altfel, sint nemijlocit le­ lapte pe cap de vacă. Noul lite vor fî îndeplinite în to­ Paralel cu preocuparea hărnicia cooperatorilor. au
stat. bilanţ propriu. restaurant ce se organizează gate de interesul şi răspun­ cadru organizatoric creat es­ talitate. pentru valorificarea superi­ un rol de însemnătate majo­
ră pentru fructificarea cu e-
Infiinţjren şi organizarea Comitetele executive ale Art. 5. — In scopul folosi­ derea cu care au muncit co­ te deosebit de stimulator, de­ In legătură cu dk-ecţiile în oară a potenţialului zooteh­ fîcienţă ridicată a potenţialu­
cant nelor-restaurant se face consiliilor populare judeţene rii depline a bazei materiale operatorii de modul de orga­ oarece sporeşte răspunderea care se vor concentra efortu­ nic — care în 1971 are o lui cooperativei şi creşterea
ii .zurile în care există un şi a) municipiului Bucureşti nizare a activităţii în cadrul şi interesul conducerilor de pondere de aproape 40 la su­ cnnlrîbuţiei unităţii la apro­
număr corespunzător de sa­ pot stabili ca direcţiile co­ cooperativei. rile sînt de notat cîteva ac­ tă în structura veniturilor vizionarea populaţiei cu pro­
lariaţi care iau masa la a­ merciale să albă" în subordi­ — Ce perspective se între­ unităţi, cooperatorilor şi me­ ţiuni, finalizarea cărora cooperativei —* se acordă o duse ngroalimentare
ceite unităţi, astfel încit să ne directă anumite cantine- (Continuare văd, însă, avînd în vedere a­ canizatorilor în executarea la condiţionează progresul co­ atenţie sporită creşterii apor­
«e .asigure folosirea integrală restaurant ; in asemenea ca­ plicarea complexului de mă- un r ,'*el superior a lucrări­ operativei «1 dştlgurile co­ tului fermei horticole în N. TiRCOB