Page 78 - Drumul_socialismului_1971_03

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 5040 * MIERCURI 24 MARTIE 1971

GJVSM TAREA TO VAR A: ULUI NICO LAE CEAUŞESCU

tre oameni, a principiilor da dicatele «fl-şi îmbunătăţească tot ceea ce se creează în so­ răm câ scriitorii, creatorii turor celor ce muncesc In a- remânt, maghiari, germani şl
de aceea, sîntem convinşi câ
(Unwart din etică şl echitate socialiste. activitatea corespunzător ce­ cietatea noastră este destinat noştri de artă vor răspunde gricullurâ. (Vii aplauze). de alte naţionalităţi — poli­ în înfruntarea cu ideologia
Sint cunoscute măaurlla a­ rinţelor şl stadialul actual al omului, satisfacerii nevoilor mai bine decît pînâ acum ce­
Este necesară, de
aseme­
tica sa este urmată de în­
doptate în acest sena In anii evoluţiei vieţii noastre soci­ sale, Împlinirii personalităţii rinţelor clasei muncitoare, în­ nea. luarea unor măsuri pen­ treaga naţiune cu convinge­ claselor exploatatoare ea va
ie$î triumfătoare, aşa cum s-a
care au urmat Congresului ale. lui, sindicatele au datoria de
vâţâmmtulul, a bunăstării al IX-lea al partidului şl Con­ tregului popor, vor da opere tru dezvoltarea spiritului de­ rea fermă câ ea exprimă in­ întîmplat de altfel totdeauna
generale a tuturor celor ce In evaluarea locului pe a acorda cea mal mare aten­ de valoare artistică şl ideo­ mocratic In activitatea orga­ teresele supreme ale Româ­ de-a lungul istoriei cu toate
muncesc din patria noastră ferinţei Naţionale. 8^a acţio­ care »Indicatele trebuie sâ-1 ţie problemelor sociale, de logică ridicată, contribuind şi nelor de conducere sindicale, niei, slujeşte cauzei victori­ concepţiile înaintate. (Aplau­
(Vii aplauze). nat pentru perfecţionarea ocupe In societatea noastră viaţă şi de muncă ale oame­ mal mult la făurirea omului începînd de la consiliul Jude­ ei socialismului şi comunis­ ze). Este evident pentru ori­
planificării, conducerii şl or­ nou al societăţii socialiste, la ţean si pînâ la Consiliul Ge­ cine câ în lumea de azi au
înfăptuirea prevederilor ganizării economiei naţionale, trebuie să pornim de la realita­ nilor muncii, realizării poli­ ridicarea culturală generală a mului în patria noastră, cau­
cincinalului va marca un nou s-a Înfăptuit reorganizarea tea fundamentală că oamenii ticii partidului şi statului în României. (Vii Aplauze). neral al Uniunii Sindicatelor zei păcii în lume. (Aplauze loc profunde transformări în
$1 însemnat pas înainte în muncii din România au o ca­ acest domeniu. Ele trebuie să din România. In acest scop puternice). gindirea oamenilor de pretu­
este necesar ca în Consiliul
dezvoltarea industriei naţio­ adminlstratlv-terltorialâ a ţâ­ litate dublă — aceea de pro­ acţioneze pentru realizarea După cum vedeţi, tovarăşi, si Comitetul Executiv al tindeni, adinei deplasări în
conştiinţa. în convingerile fi­
nale Ja nivelul cerinţelor rii, aslgurînd«-«e apropierea ducători şi, în acelaşi timp, tuturor prevederilor legislaţi­ sindicatele dispun de mari U.GS.R.. în conducerile uniu­ Stimaţi tovarăşi, lozofice şi politice ale unor
Ştiinţei ji tehnicii mondiale. conducerii de unităţile de de proprietari al mijloacelor ei muncii, pentru respectarea posibilităţi, au la îndemînâ
In scopul creşterii potenţia­ (jos, lărgirea atribuţiilor or­ de producţie, al avuţiei naţio­ în fapt a drepturilor garanta­ toate mijloacele pentru a rea­ nilor sindicale, în consiliile întreaga politică internă şl largi pături sociale. Noi şi
lului nostru industrial, noul ganelor locale ale puterii de nale. De altfel, tocmai aceas­ te de lege salariaţilor din liza un larg program de edu­ Judeţene, sâ participe oameni externă a statului nostru are noi categorii ale societăţii se
ne­
cincinal prevede Investiţii In stat, a unităţilor productive. ta deosebeşte situaţia clasei tara noastră. Sindicatele au care politică, culturală, a tu­ ai muncii care lucrează astfel drept ţel asigurarea condi­ ridică în lumea capitalistă
mijlocit în producţie.
valoare de circa 500 miliaitle Sînt, de asemenea, de noto­ muncitoare din România de un cuvînt important de spus turor celor ce muncesc. Spe­ împotriva politicii agresive a
de lei, adică mai mult decit rietate publică măsurile lua­ cea a clasei muncitoare din în înfăptuirea principiilor sa­ răm câ ele vor acţiona în vii­ ca activitatea acestora sâ se ţiilor pentru construirea cu imperialismului, pentru res­
s-a investit în decursul ulti­ te pentru asigurarea cadru­ ţările capitaliste i faptul că larizării socialiste, ale cointe­ tor cu mai multă fermitate bazeze în principal nu pe sa­ succes a socialismului în pectarea dreptului la existen­
melor două cincinale luate la lui propice participării efec­ a răsturnat orînduirea baza­ pentru realizarea rolului de lariaţii sindicali ci pe activiş­ România, participarea activă ţa liberă a fiecărui popor E­
un loc Se vor crea. unmfirln- tive a tuturor categoriilor de tă pe exploatare şl a instau­ resării materiale, în asigura­ mare importantă ce le-o fost tii muncitori, ingineri, tehni­ la lupta pentru progres so­ venimentele care au loc în­
du-se în continuare dezvolta­ oameni al muncii la elabo­ rea retribuţiei în funcţie de încredinţat în această direcţie cieni, intelectuali, creatori de cial, colaborare şl pace în tr-o serie de ţâri din Ameri­
rea armonioasă a tuturor Ju­ rarea hotârîrllor privind mer­ rat e nouă orîndulre In care aportul fiecăruia la munca de către partidul nostru, de valori materiale şi spirituale, întreaga lume. ca Latină, din Africa si Asia
deţelor tării, pesta 1 700 de mijloacele de producţie apar­ generală, de contribuţia cali­ oamenii muncii Sindicatele care lucrează nemijlocit în Noi acordăm un loc cen­ demonstrează creşterea impe­
noi obiective economice Pa­ sul nostru înainte pe toată ţin oamenilor muncii, între­ tativă şi cantitativă la bunul au posibilitatea de a lua par­ întreprinderi $i instituţii. Prin tral dezvoltârli continue a tuoasă a aspiraţiilor popoa­
ralel cu dezvoltarea cantita­ scara ierarhică a societăţii, de gului popor. Flecare colectiv mers al întreprinderii sau in­ te nemijlocit la întreaga ac­ aceasta, organele de conduce­ relaţiilor cu ţările socialiste, relor spre o nouă cale de or­
tivă a forţelor de producţie, la întreprinderea Industrială de întreprindere, de unitate stituţiei. O atenţie neslăbită tivitate de instruire şi educa­ re sindicale vor exprima mal • considerînd că acestea au o ganizare a societăţii, hotârî-
bine opinia celor 5 milioane
noul plan cincinal va asigura sau cooperativa agricolă de economică este în fapt pro­ trebuie acordată ameliorării re publică din ţara noastră de membri ai lor, activitatea importanţă deosebită pentru rea lor de a acţiona pentru
ridicarea nivelului calitativ ■producţie pînâ la guvern, pî­ prietarul acestor mijloace, al neîncetate a condiţiilor de Aci sînt mulţi reprezen­ accelerarea progresului fiecă­ dezvoltarea de sine stătătoa­
al lnduatrîel socialiste, crea­ nâ la Marea Adunare Naţio­ unei părţi din avuţia genera­ muncă ale salariaţilor, uşură­ tanţi ai sindicatelor din străi­ lor va fi mal puternic anco­ reia în parte, pentru întări­ re, liberă şi Independentă,
rea condiţiilor ca aceasta să nală. lă pe care trebuie să o gos­ rii, pe baza mecanizării şi nătate ; veţi avea posibilita­ rată în viaţa şi realitatea rea sistemului socialist mon­ împotriva Ingerinţelor impe­
asigure valorificarea superi­ Punerea In valoare a tutu­ podărească în aşa fel îneît să automatizării, a eforturilor tea să discutaţi cu delegaţiile noastră socială, putînd contri­ rialiste, a politicii de forţă sl
substantial
oară a resurselor materiale si ror resurselor de cere dispu­ contribuie din plin la dezvol­ lor fizice, înfăptuirii preve­ în pauză s> să vă convingeţi bui în mod mal problemelor dial, pentru creşterea presti­ dictat Imperialist, a ameste­
la soluţionarea
umane ale ţării, participarea ne orîndulrea noastră, afir­ tarea societăţii socialiste, la derilor legate de securitatea şi pe această cale câ nicăieri conducerii societăţii socialiste. giului şl Influenţei socialis­ cului în treburile lor Interne,
cu o contribuţie proprie, de marea In practică a superio­ creşterea bunăstării poporu­ muncii, urmârindu-se ca fon­ in ţările capitaliste oamenii îmbunătăţirea activităţii mului în lume. In acest sens, pentru făurirea unei lumi
valoare ridicată, a tării noas­ rităţii socialismului Impun în lui. (Aplauze puternice). Por­ durile alocate în acest scop muncii nu dispun de aseme­ sindicatelor în concordanţă concepem raporturile dintre mai bune şl mal drepte (A ­
tre la diviziunea internaţio­ viitor atragerea la o viată nind de aici, sindicatele, re­ de statul nostru să-şi atingă nea mijloace, condiţii şi posi­ ţările socialiste ca raporturi plauze puternice). Toate aces­
nală a muncii, la circulaţia socială şl mal Intensă a tu­ unind In rlndurlle lor clasa întotdeauna destinaţia, să dea bilităţi cum au la îndemînâ cu cerinţele noi ale dezvol­ de tip nou, cu un caracter te schimbări fac necesară in­
mondială de bunuri materia­ sindicatele din România ; tării sociale va duce la spo­ profund democratic, bazate tensificarea relaţiilor interna­
muncitoare, milioanele de oa­
le. turor celor ce muncesc, fără meni al muncii, trebuie să o­ rezultatele scontate. O înda­ dimpotrivă, în ţările capita­ rirea rolului acestora în ca­ în întregime pe respectul re­ ţionale. a contactelor, o acti­
O Importantă deosebită vor deosebire de naţionalitate, va­ fere cedrul organizat în care torire de seamă a sindicate­ liste, datorită condiţiilor ma­ drul sistemului democraţiei ciproc al naţiunilor şi po­ vităţii desfăşurate In spriji­
acorda în noul cincinal par­ lorificarea la maximum a e- lor este să se preocupe de teriale, maselor largi de oa­ noastre socialiste, transfor- poarelor ce făuresc noua o- nul proceselor progresiste din
tidul şl statul modernizării a- nerglel, experienţei, pricepe­ aceştia să-şi exercite atît modul In care se asigurâ o­ meni al muncii le este în­ mîndu-le într-un factor tot rîndulre, pe egalitatea depli­ societatea contemporană. Nu­
grlculturll — ramură de bază rii şl elanului revoluţionar al drepturile cit şi obligaţiile ce crotirea sănătăţii celor ce greunat accesul la ştiinţă şi mal activ, dinamic şi eficient nă în drepturi, pe respecta­ mai actionînd Intens în arena
a economie! noastre —, spori­ întregii naţiuni. In şenaul re­ Ie revin ca producători şi muncesc, igiena muncii şi culturâ, la înv&ţâmînt în dezvoltarea societăţii, în rea Independenţei şi suvera­ mondială, de pe poziţiile Ideo­
rii aportului el la dezvoltarea alizării acestui deziderat va proprietari. In sindicate, cla­ preîntîmpinarea bolilor pro­ Avînd ia îndemînâ aceste înflorirea patriei. nităţii naţionale, pe întraju­ logiei noastre, vom putea de­
economică generalâ, la creş­ acţiona cu toată consecvenţa sa muncitoare, celelalte cate­ fesionale, administrarea în largi posibilităţi. sindicalele De altfel, trebuie avut In torarea tovărăşească. Colabo­ termina noi şl profunde
terea avuţiei naţionale, la ri­ partidul şl statul nostru în gorii de salariaţi trebuie «ă cele mai bune condiţiunl a din ţara noastră sînt chemate vedere — şl mă refer la to­ rarea, în acest spirit, între ţă­ schimbări în viaţa Internaţio­
dicarea bunăstării poporului. anii co vin, aslgurînd condi­ găsească terenul cel mal pro­ reţelei noastre sanitare. Un să organizeze. în ultimă in­ varăşii care vor fi aleşi în rile socialiste duce la înflo­ nală, în relaţiile dintre state,
Pentru extinderea el perfec­ ţii ca muncltorll^ţăranll. In­ pice pentru a participa, sub rol important revine sindica­ stanţă, controlul muncitoresc conducerea sindicatelor — câ vom putea asigura înfrlnge-
ţionarea bazei tehnlco-fnate- telectualii — adevăraţii făuri­ conducerea partidului comu­ telor In repartizarea fondului asupra tuturor organismelor şi societatea noastră va con­ rirea fiecărei naţiuni şi, în rea politicii Imperialiste de
riale a agriculturii şl susţine­ tori al Istoriei noi « patrie! nist, la conducerea treburi­ de locuinţe salariaţilor, ele societăţii — în economie. în acelaşi timp, la întărirea so­ dominaţie şl dictat, zădărni­
rea programelor Iniţiata In — să decidă asupra direc­ lor economice şl sociale, la avînd grijă să fie soluţionate viaţa socială, In domeniul in- tinua sâ meargă înainte, câ cialismului pe plan mondial, cirea planurilor agresive ale
vederea practicării unei agri­ ţiilor în care se concentrează guvernarea ţării. în primul rind cerinţele ce­ vâţâmîntuJui, culturii, sănă­ şi democraţia noastră socia­ exercită • puternică Influen­ forţelor reacţionare, vom pu­
culturi Intensive te vor In­ eforturile pentru emancipa­ Sfera primordială în care lor cu nevoi reale, cu condi­ tăţii, al serviciilor publice — listă se va perfecţiona ; de ţă asupra conştiinţei popoa­ tea contribui la apărarea in­
vesti circa 80 miliarda lei, a­ rea economică şl culturală a ţii mai grele şi care, totoda­ în interesul maselor largi de aceea, trebuie considerat câ relor de pretutindeni, asupra
dică peste două ori mal mult societăţii noastre. Numai pe este chemată să se manifeste tă, aduc un aport preţios la oameni ai muncii. Exercita­ ceea ce vom stabili la con­ vieţii internaţionale în an­ dependenţei şi suveranităţii
naţionale a
popoarelor, a
decît în cincinalul precedent. calea dezvoltârli continue a clasa muncitoare şi ceilalţi rea acestui control asigură gres nu înseamnă limite dez­ samblu. dreptului lor la o viaţă li­
Partidul şl statul nostru democraţiei socialiste, a par­ oameni ai munci este adop­ eforturile colectivului din tuturor celor ce muncesc po­ voltării democraţiei sindicale Partidul şi statul nostru beră, independentă. (Aplauze).
pornesc de la premisa că o tarea hotârîrllor şi măsurilor care fac parte. Participînd la sibilitatea de a influenţa ne­ şi muncitoreşti ci, dimpotri­ acţionează, de asemenea, pen­
condiţie Indispensabilă a pro­ ticipării nemijlocite a oame­ care privesc mersul înainte realizarea tuturor piavederi- mijlocit activitatea stalului, a vă, de abia un început spre tru extinderea conlucrării cu O latură esenţială a politi­
gresului economic şl spiri­ nilor muncii la conducere se al societăţii, perfecţionarea lor legate de îmbunătăţirea organelor puterii, a celorlal­ perfecţionarea generală a de­ toate popoarele, pentru dez­ cii externe a partidului sl gu­
tual al societăţii noastre este poate asigura construirea cu activităţii In toate domeniile condiţiunilor de muncă şi de te organizaţii de masă şi ob­ mocraţiei socialiste, spre gă­ voltarea multilaterală a re­ vernului tării noastre este so­
intensificarea cercetării ştiin­ succes a societăţii noi ; aceas­ construcţiei socialiste. In al­ viată ale oamenilor muncii, , şteşti ; aceasta reliefează fap­ sirea formelor organizatorice laţiilor cu toate statele, fă­ lidaritatea cu popoarele care
ţifice. aplicarea cuceririlor ta este. de altfel, însăşi esen­ cătuirea planurilor de stat sindicatele trebuie să ia par­ tul că în ţara noastră po­ cele mai corespunzătoare care ră deosebire de orîndulre so­ se ridică pentru cucerirea li­
ştiinţei şl tehnicii moderne în ţa principiului de conducere sindicatul trebuie să participe te aclivă la elaborarea legi­ porul este cu adevărat slâpin sâ asigure participarea per­ bertăţii naţionale, care-şi a-
în socialism (Aplauze puter­ pe destinele sale. îşi făureşte cială — cu ţările în curs de pârâ suveranitatea sl inde­
toate domeniile de activitate. activ şl să asigure, în acelaşi lor şi măsurilor privind a­ manentă, în strînsâ unitate, dezvoltare, cu statele capita­ pendenţa împotriva domina­
In acest scop, se va dezvolta nice). timp, participarea tuturor ce­ cest domeniu de activitate ; în mod conştient viaţa aşa a clasei muncitoare şi a ce­ liste avansate — pornind de ţiei imperialiste, a oricărui
cum doreşte. (Apluuze puter­
baza materială a cercetării, se Vorbind de democraţia so­ lor ce muncesc Ja studierea numai în aceste condiţii ele nice). lorlalte categorii sociale din la necesitatea participării amestec dinafară, lupta ac­
va organiza mei buna valo­ cialistă este bine să ne pu­ şi punerea In evidenţă a ma­ îşi vor putea îndeplini cu a- România la conducerea con­ tivă împotriva colonialismu­
rificare a potenţialului nostru nem întrebarea : in ce ţară rilor rezerve de creştere a devârat sarcina de a veghea strucţiei socialiste şl comu­ active la diviziunea inter­ lui şl neocoloniallsmulul, a
ştiinţific, a forţei da creaţie capitalistă, orlcit ar fl ea de producţiei existente In toate permanent Ja creşterea bună­ Stimaţi tovarăşi. niste (Aplauze puternice). naţională a muncii, la lupta oricăror forme de asuprire
a cercetătorilor din patria dezvoltată din punct de ve­ unităţile, a resurselor şi posi­ stării tuturor celor ce mun­ pentru progres social, destin­ naţională, de înrobire socială
noastră, se va asigura orien­ dere economic, tehnic şl şti­ bilităţilor de care dispune e- cesc din România socialistă. Tinînd seama de acest larg Am revenit, tovarăşi, de dere şi pace în lume. La şi naţională.
tarea consecventă a activită­ inţific, muncitorii, ţăranii, conomla noastră naţională. (Aplauze prelungite). complex de sarcini ce revin cîteva ori asupra problemei baza acestor relaţii noi pu­
ţii de cercetare In direcţia sa­ intelectualii — creatorii bu­ Aceasta va oferi garanţia câ sindicatelor este necesară democraţiei socialiste pentru nem, după cum se ştie, tn România şî-a manifestat
tisfacerii cerinţelor vieţii e­ nurilor materiale şi spiritua­ planurile şi programele noas­ Sarcini deosebit de impor­ schimbarea atlt a concepţiei câ aceasta este o problemă mod consecvent respectarea din capul locului solidarita­
de muncă cit şi a structurii
conomice şl sociale. Este ştiut le — îşi pot spune cuvîntul tante revin sindicatelor în de bază a dezvoltării societă­ principiilor independenţei $i tea deplină sl acordă sprijin
că numai pe baza celei mai asupra treburilor întreprinde­ tre vor fi temeinic funda­ dezvoltarea conştiinţei socia­ organizatorice a acestora, por­ ţii noastre Avem rezultate suveranităţii naţionale, egali­ material, politic şl moral ne­
înalte ştiinţe, a tuturor cu­ mentate, vor avea un carac­ liste a celor ce muncesc, in nind de la principiul demo­ deosebite in ultimii ani Cu­ tăţii în drepturi şi neames­ condiţionat poporului vietna­
ceririlor cunoaşterii umane rilor şi unităţilor economice ter profund realist, dispunînd educarea acestora în spiritul cratizării conducerii sindica­ noaşteţi cu toţii câ nu exis­ tecului în treburile Interne mez care luplâ cu arma în
se poate crea cu succes noua în care lucrează, pot Influen­ de girul celor care sînt che­ idealurilor noastre comuniste. telor, a întregii vieţi sindica­ tă holârire. lege mai impor­ — principii apreciate astăzi mină pentru apărarea fiinţei
societate, se poate asigura ţa asupra deciziilor condu­ maţi să le înfăptuiască. In Evoluţia continuă a societă­ le. Este evident câ baza acti­ tantă care sâ nu fie dezbă­ de opinie publică mondială sale naţionale, a dreptului său
victoria comunismului. (A­ cerii acestora, pot asigura acest sens este necesar să fie ţii noastre a determinat si vităţii sindicale o constituie tută larg cu întregul nostru ca singurele menite să evite la viaţă liberă şl indepen­
plauze puternice). măsuri ale societăţii care să folosite în modul cel mai e­ determină schimbări adinai sindicatul fiecărei întreprin­ popor. Cu toate acestea, nu conflictele interstatale, sâ fa­ dentă, împotriva agresiunii
vizeze satisfacerea intereselor ficient formele Instituţionale în concepţia despre lume şi deri şi al fiecărei instituţii S.U.A., a amestecului Impe­
Realizarea marilor obiecti­ viată a oamenilor, în modul în parte; acesta trebuie să se considerăm câ am ajuns la ciliteze întărirea încrederii şi rialist în treburile sale Inter­
ve economice ale cincinalului celor ce muncesc ? In com­ create de partidul şl statul lor de existenţă, in orizontul bucure de autonomie in num­ maximum în dezvoltarea de­ colaborării între popoare, să ne. Tara noastră va sprijini
impune sporirea numerică in paraţie cu societatea capita­ nostru — şi anume, organele lor de înţelegere a răspunde­ en sa. în organizarea dezbate­ mocraţiei noastre ; acesta es­ salvgardeze securitatea între­ cu toate puterile şl în viitor
continuare a clasei muncitoa­ listă. orînduirea noastră o­ colective de conducere ale rilor şi îndatoririlor sociale. rii problemelor producţiei, ale te şi va fi un proces conti­ gii lumi Noi pornim de la
re, a tehnicienilor şl ingine­ feră nu Iluzia democraţiei întreprinderilor, centralelor Pentru a contribui la accele­ activităţii economice, sociale nuu Problema găsirii celor premisa câ astăzi participa­ eroicul popor vietnamez, pînâ
rilor, a tuturor specialiştilor, abstracte, declarative, ci re­ şi combinatelor, In care oa­ rarea procesului de formare şi culturale din unitatea res­ mai bune forme în care sâ la victoria finală. (Aplauze
câ
Considerăm
puternice).
ridicarea nivelului de pregă­ alitatea exercitării în fapt a menii muncii, sindicatele îşi a omului nou. sindicatele tre­ pectivă, osigurind, intr-un ca­ se asigure participarea ce­ rea tuturor statelor la solu­ pentru stingerea focarului do
tire profesională a întregii drepturilor suverane ale po­ au reprezentanţii lor, adună­ buie să se preocupe îndea­ dru profund democratic, po­ lor ce muncesc la conducerea ţionarea problemelor tot mal război din peninsula Indochi-
mase de oameni al muncii. porului în stat, a celor mal rile generale ale salariaţilor, proape de toate problemele sibilitatea ca masele de oa­ societăţii se va pune în con­ complexe ale vieţii Interna­ nezâ este necesară retragerea
De aceea, vom acorda o im­ largi libertăţi democratice ale for suprem de conducere al legate de comportarea în so­ meni ai muncii să hotărască ţionale este o condiţii «ine Imediată a trupelor S.U.A., a­
portantă deosebită dezvoltării maselor, exprimate în ultimă tuturor unităţilor economice. cietate. de raportul dintre In­ asupra tuturor problemelor tinuare chiar şi în societatea qua non a păcii, a lichldârli sigurarea condiţiilor ca po­
reţelei învâtămintului public Participarea reprezentanţilor divid $i colectivitate, de îm­ ce privesc munca sl viaţa lor comunistă. De aceea partidul cauzelor care generează ani­
poarele vietnamez,
cambod­
de toate gradele, perfecţionă­ instanţă în participarea ne­ sindicatelor în conducerile u- binarea armonioasă a intere­ Dezvoltarea rolului sindicatu­ şi statul nostru — care şi-au mozităţi şi războaie. Nu mal gian şi laoţian sâ-şf poată ho­
rii procesului de invâţâmînt mijlocită la elaborarea şi în­ nltâţilor economice, ca şi selor particulare cu cele ge­ lui de întreprindere sau in­ propus edificarea socialismu­ este posibil ca problemele tărî singure destinele. fără
în pas cu exigentele actuale făptuirea politicii interne şi prezenta lor în colegiile mi­ nerale. luptînd împotriva stituţie ca factor de bază în lui şi comunismului în Româ­ internaţionale sâ se decidă nici un amestec dinafară.
ale producţiei, ale ştiinţei şi externe, la guvernarea ţârii. mentalităţilor retrograde bur­ organizarea $1 unirea forţelor nia — se preocupă perma­ fără participarea tuturor sta­
tehnicii, legării lui mai strirt- Noua etapă de dezvoltare a nisterelor şi în guvern impun gheze, a tarelor morale moş­ celor ce muncesc va contribui nent de găsirea formelor or­ telor ; fiecare ţară mare, mi­ Poporul nostru este. de a­
se de viaţă, de practică. După ţârii — făurirea societăţii so­ organelor şi organizaţiilor tenite de la vechea orînduire la înlăturarea fenomenelor de ganizatorice cele mai bune că sau mijlocie, are îndatbri- semenea, preocupat într-un
cum se ştie, partidul şi stalul cialiste multilateral dezvolta­ noastre sindicale o înaltă răs­ capitalistă, împotriva oricăror birocratism din munca sindi­ pentru îndeplinirea acestui rea de a-şi aduce contribuţia grad înalt de evoluţia situa­
au iniţiat un larg program de te — pune sarcini mari şi pundere. Participarea sindi­ manifestări antisociale. cală, a suprapunerilor şi pa­ ţel măreţ. (Aplauze puterni­ activă la impunerea pe are­ ţiei din Orientul Apropiat, de
perfecţionare sistematică a complexe în faţa întregului catelor în toate organismele ralelismelor care frîneazâ ce). na mondială a principiilor conflictul din această regiu­
pregătirii profesionale a ca­ nostru popor chemat să-şi u- de conducere ale tării cere Unul din mijloacele deose­ iniţiativa si orientarea activi­ După cum vedeţi, In condi­ dreptului Internaţional, a res­ ne care dupâ părerea noas­
drelor în raport cu.cuceririle neascâ şi mai strîns eforturi­ acestora să acţioneze — activ, bit de importante de care tăţii spre problemele concre­ ţiile societăţii noastre, rolul pectului voinţei şi interese­ tră. trebuie soluţionat în
ştiinţei şi tehnicii moderne, . le. să-şi valorifice tot mai nu formal, fâcînd acolo doar sindicatele dispun pentru a te. întărirea autonomiei aces­ de forţă politică conducătoa­ lor tuturor popoarelor. In a­ spiritul păcii $i înţelegerii în­
dc însuşire a ştiinţei condu­ larg spiritul de iniţiativă, ca­ un simplu act de prezenţă — influenţa asupra dezvoltării tuia nu ştirbeşte cu nimic, ci cest sens se evidenţiază ne­ tre popoare, al destinderii in­
cerii — imperative de prim pacitatea şi elanul creator, să în calitate de purtătoare de conştiinţei salariaţilor este dimpotrivă. întăreşte princi­ re a societăţii ÎI îndeplineşte cesitatea şi utilitatea colabo­ ternaţionale Calea do rezol­
ordin pe care societatea noas­ ridice pe un plan superior în­ cuvînt ale clasei muncitoare, activitatea cui tura 1-edueativâ piul centralismului democra­ Partidul Comunist Român. rării şi contactelor interna­ vare a problemelor litigioase
de masă. De altfel, sindicate­
tră le ridică în faţa fiecărui treaga activitate de edificare ale tuturor salariaţilor, să le deţin întreaga bază mate­ tic care presupune dezvolta­ Partidul nostru şi-a dobindit ţionale. a schimbului de vi­ din această zonă este, dupâ
înfăptuirea
acest rol în lupta desfăşura­
părerea noastră,
salariat, fie el muncitor, spe­ a noii orînduirl Toate aces­ militeze pentru afirmarea rială cuturalâ din întreprin­ rea Iniţiativei de jos. asigu­ zite între conducătorii ţări­
cialist sau ministru. Fiecare tea pun, totodată, sarcini de­ punctului de vedere, a păre­ deri si instituţii, dispun de rarea unei strinse legături tă de-a lungul glorioasei sa­ lor, a promovării metodei rezoluţiei Consiliului de Secu­
om al muncii, Indiferent de osebit de importante în faţa rilor oamenilor muncii în toate condiţiile pentru a or­ între conducere si mase. crea­ le existenţe de jumătate de ritate din 1967. Apreciind în
sectorul său de activitate, tre­ sindicatelor. Congresul dum­ aceste organisme (Aplauze ganiza o activitate educativă rea condiţiilor ca întreaga ac­ secol, dovedind in practică tratativelor în soluţionarea acest sens iniţiativele Repu­
blicii Arabe Unite pentru o
buie sâ^i îmbogăţească con­ neavoastră are locmai meni­ puternice). Desigur — aşa vie. atractivă si eficientă. tivitate sindicală 6â exprime câ se identifică in întregime litigiilor dintre state, in asi­ rezolvare politică a conflictu­
tinuu cunoştinţele profesiona­ rea de a defini aceste sarcini, cum am arătat şi la recenta Trebuie să spunem câ. din voinţa si interesele celor ce cu interesele şi aspiraţiile gurarea destinderii.
le, deoarece fără aceasta nu plenară a Comitetului Central păcate, această bază este fo­ muncesc. poporului, câ exprimă idealuri­ In politica noastră externă lui. considerăm necesar ca Iz-
se poate concepe dezvoltarea stabilind cu claritate atribu­ a) partidului — de conduce­ losită insuficient, munca de Tinînd seama de faptul câ le cele mai înaintate ale na­ pornim de la considerentul câ raelul să vină în întîmpipare,
economiei, ştiinţei, culturii, ţiile şi obiectivele activităţii educare politică si culturală sindicatele reunesc masele ţiunii noastre, demonstrin- atitudinea de izolare nu poa­ sâ manifeste receptivitate si
făurirea socialismului (A­ sindicale în condiţiile noi ale rea societăţii noastre se ocu­ de masă nu este la înălţimea largi ale oamenilor muncii, du-şi capacitatea de a con­ te aduce decît daune intere­ sâ contribuie la lichidarea în­
plauze puternice). dezvoltării societăţii socialis­ pă partidul comunist, statul condiţiilor de care dispunem este necesar să ne preocupăm duce masele pe calea elibe­ selor popoarelor, dezvoltării cordării, la instaurarea linis-
tei si păcii în Orientul Apro­
Ca urmare a dezvoltării e­ te româneşti socialist, care asigurâ ca tot şi, mal cu seamă, a cerinţelor permanent de perfecţionarea rării sociale şi naţionale, a cu succes a socialismului, piat. Este evident câ nu se
conomiei, venitul naţional va Vechile practici şl metode ceea ce facem să corespundă oamenilor muncii din patria formelor organizatorice de făuririi unei vieţi noi, libe­ luptei forţelor progresiste, poate ajunge la o soluţie po­
năzuinţelor oamenilor mun­
creşte pînâ în 1975 de L6-l,< în activitatea sindicală nu noastră ; ea nu asigurâ într-o cuprindere şi mobilizare a re şi prospere, pe drumul antiimperialiste. pentru apă­ litică a acestui conflict fără
ori, faţă de 1970, ceea ce mai corespund schimbărilor cii ; dar sindicatele — ca măsură suficientă posibilita­ acestora în viaţa economică si luminos al socialismului şi rarea intereselor maselor retragerea trupelor îzraeliene
va permite ridicarea salariu­ adinei produse în societatea organisme ce reunesc pe toţi tea ca oamenii muncii, îndeo­ socială. In această ordine de comunismului. (Aplauze). populare, pentru cauza pro­ din teritoriile arabe ocupate :
oamenii muncii, aflîndu-se în
lui real cu circa 20 la sulă, noastră Nu se mai poate permanentă legătură cu ma­ sebi tineretul, să-şl petreacă idei apare necesitatea studie­ Indeplinindu-şi rolul de gresului si păcii, Dupâ păre­ de asemenea, este necesară
rea noastră, nu trebuie sâ e­
sporirea cu 37-44 la sută a vorbi despre sindicate ca sele muncitoare — trebuie timpul liber in condiţiile cele rii posibilităţii de ridicare a forţă conducătoare in socie­ xiste nici o temere câ dezvol­ asigurarea dreptului la viaţă
fondului general de salarii, despre o „curea de transmi­ să aibă un cuvînt greu de mai bune şi într-un mod cit nivelului activităţii sindicate­ tate, este normal ca partidul tarea largă a raporturilor in­ independentă, de sine stătă­
majorarea sumelor destinate sie“ ; partidul nu ere nevo­ spus în elaborarea planurilor mai folositor din punct de lor agricole, de exemplu, a nostru sâ conducă toate or­ ternaţionale ar prezenta pe­ toare a fiecărui popor din a-
pensiilor şi alocaţiilor pen­ ie de o asemenea „curea" de stat, a politicii noastre vedere educativ In acelaşi rolului pe care acestea îl e- ganismele sociale, deci şl sin­ ricolul exercitării unei in­ ceastâ regiune, precum şl sa­
xercitâ în înfăptuirea progra­
tru copii Totodată, sumele pentru a sta de vorbă cu oa­ economice şi sociale. Or, tre­ timp. trebuie menţionat câ mului de înflorire a agricul­ dicatele. fluenţe negative de către lu­ tisfacerea cerinţelor popu­
destinate finanţării acţiunilor menii muncii ; acest lucru buie să spunem deschis, în sindicatele participă cu drep­ Modul în care se realizează mea capitalistă asupra popoa­ laţiei palestiniene, în confor­
Tot­
turii noastre socialiste.
social-culturale vor fi în poate sâ-1 facâ — şi îl face faţa congresului dumneavoas­ turi depline la conducerea odată, se reliefează necesita­ această conducere trebuie sâ relor care au păşit pe calea mitate cu Interesele ei naţio­
activităţii organelor de stat
1975 de peste două ori mai — direct, zl de zl, ceas de tră. câ pînâ acum sindicatele şl obşteşti, care se ocupă de tea organizării unei mai in­ corespundă stilului general construirii noii orînduirl so­ nale (Aplauze puternice).
mari decît în 1965. Vor spo­ ceas. în întreaga sa activita­ nu prea s-au achitat cum tre­ educaţia maselor Mă refer la tense $i fructuoase colaborări de activitate a partidului nos­ cialo Poporul nostru are o România militează activ
ri la peste BO de mii locu­ te de conducere a construc­ buie de această sarcină. Spe­ radiotelevlzlune. la presă, ci­ intre sindicatele muncitorilor tru care nu urmăreşte sâ se zicală ; „cel căruia îi 1-e tea­ pentru realizarea unuia din
rile în creşe, adică de trei ţiei socialiste. (Aplauze pu­ răm câ noua conducere a sin­ nematografie, la Instituţiile agricoli şi uniunile cooperati­ suprapună diferitelor institu­ mă de lup, se sperie şl de marile deziderate ale popoa­
ori mai mult decît numărul ternice). In orînduirea noastră dicatelor ce va fi aleasă de de artă care — după cum am velor agricole de producţie. ţii sau organisme ci, dimpo­ iepure“. Noi am trăit mult în relor — şt anume, realiza­
celor existente O atenţie de­ socialistă oamenii muncii au congres, noile conduceri ale mai arătat de multe ori si Procesul de producţie în agri­ trivă, sâ le dezvolte capaci­ munţi, cunoaştem lupii ; nu rea securităţii europene, aşe­
osebită se va acorda în cin­ nevoie dc sindicate ca de o uniunilor şl organelor sindi­ pentru cinematografie sl ra­ cultură devine tot mai uni­ tatea de a rezolva singure a­ ne speriem nici de lupi, şi cu zarea relaţiilor dintre toate
cinalul actual îmbunătăţirii organizaţie largă, a lor, în ca­ cale care au fost alese, îm­ diotelevlzlune de curtnd — au tar. mecanizarea, chimizarea tribuţiile ce le revin, dc a-şi atît mai puţin de iepuri. Nu statele continentului pe baze
condiţiilor de locuit ale oa­ re să-şi unească eforturile şl preună cu toţi oamenii mun­ rol de cea mal mare impor­ se exercită In măsură tot mai îndeplini în cele mai bune ne temem sâ desfăşurăm o sănătoase, care sâ excludă
menilor muncii, p re vâ zîn - să-şl poată spune în mod or­ cii organizaţi în sindicate, vor tantă In activitatea generală puternică atît în agricultura condiţiuni menirea pentru ca­ amplă activitate de colabora­ posibilitatea unui nou con­
du-se construirea a circa 800 ganizat cuvîntul, să participe lichida aceste stări de lucruri desfăşurată de partidul nos­ de stat cit si în cea coopera­ re au fost create. Partidul re Internaţională largă. (A­ flict armat In această regiu­
mii locuinţe, dîn care Jumă­ la adoptarea tuturor măsuri­ fâcînd ca sindicatele să-şi în­ tru pentru ridicarea conştiin­ tistă. formele de organizare nostru veghează ca activita­ plauze puternice). A te teme ne atît de greu încercată de-a
tate de milion din fondurile lor privind dezvoltarea socie­ deplinească rolul lor deosebit ţei socialiste a maselor, lârgi- a muncii se aseamănă tot tea sindicală, ca şi a tuturor sâ colaborezi cu state avînd lungul istoriei, amestecul în
statului sau cu credite de la tăţii româneşti. (Aplauze pu­ de important în societatea rea orizontului de cultură al mal mult. iar în ultima vre­ celorlalte instituţii şi organi­ altă orînduire socială, în­ treburile Interne, folosirea
stat. înfăptuirea cu succes a ternice). Pentru a putea în­ noastră socialistă. (Aplauze celor ce muncesc, pentru cul­ me au loc tendinţe tot mai zaţii, sâ corespundă intere­ seamnă a manifesta neîncre­ forţei sau ameninţarea cu for­
în
dere în popoarele care si-au
pronunţate de cooperare
ţa, care să asigure dezvolta­
programului de dezvoltare e- deplini un rol activ şi efi­ puternice). tivarea în rindurile tuturor producţie şi în valorificarea selor fundamentale ale socie­ luat soarta în propriile mîini rea colaborării paşnice între
conomicâ şi culturală a tă­ cient în dezvoltarea societă­ După elaborarea $i adopta­ oamenilor muncii a principii­ produselor. în acţiunile de tăţii. ale poporului, să con­ şi-S» făuresc destinele cores­ naţiuni. Realizarea securităţii
lor de viaţă proprii noii o-
rii. precum şi măsurile ce le ţii, în viaţa oamenilor mun­ rea planurilor economice de rîndulri. Trebuie spus că nici ameliorare a solului, între tribuie la înfăptuirea politi­ punzător voinţei şi interese­ europene corespunde nu nu­
vom lua în continuare pen­ cii, sindicatele trebuie să dezvoltare socială, un obiec­ in această privinţă nu s-n .cooperativele agricole $i în­ cii interne şi externe a sta­ lor lor vitale, în forţa şl via­ mai intereselor vitale ale po­
tru creşterea nivelului de ţină pasul cu schimbările so­ tiv central al activităţii orga­ făcut pe deplin simţită pre­ treprinderile agricole de stat tului nostru Conducerea de bilitatea orînduirii socialiste, poarelor care trăiesc pe acest
trai se vor reflecta nemijlo­ ciale, să-şi adapteze întreaga nizaţiilor sindicale trebuie să zenţa sindicatelor, In sensul De aceea, se Impune găsirea către partid a sindicatelor se in superioritatea ideologiei continent, cl ar avea o înrîu-
cit în viata fiecărei familii, activitate, întregul mod de fie mobilizarea şi unirea for­ de a acţiona ca programele unor forme care să permită realizează totodată şi prin noastre marxist-leniniste. Am rire pozitivă asupra climatu­
vor face ca tot» cetăţenii pa­ lucru cerinţelor noi ale vie­ ţei creatoare şl a elanului radioteleviziunli, creaţia cine­ mal buna unire de către sin­ faptul câ fiecare comunist ca­ desfăşurat în trecut activita­ lui politic de pe toate con­
triei noasire să trăiască mm ţii. cerinţelor oamenilor mun­ constructiv al milioanelor de matografică să corespundă dicate şi uniuni cooperatiste re lucrează în organele sin­ tea noastră în România, aşa tinentele, asupra destinderii
bine. să beneficieze în măsu­ cii din România. De altfel, în oameni ai muncii din patria într-o mal mare măsură ce­ a eforturilor ţărănimii si lu­ dicale acţionează pentru în­ cum o desfăşoară azi multe internaţionale. Tocmai de a­
ră sporita dc avantajele ci­ cadrul adunărilor sindicale noastră în lupta pentru reali­ rinţelor pe care partidul, po­ crătorilor din unităţile agri­ făptuirea liniei generale a partide comuniste şi munci­ ceea considerăm că Ar fi de­
vilizat iei moderne, să-şi sa­ din întreprinderi .şi instituţii, zarea in practică a prevede­ porul nostru le pun in faţa cole de stat în vederea mo­ partidului, asigurâ îndeplini­ toreşti. in condiţiile grele ale osebit de util ca încă în a-
tisfacă in condiţii tot mai al conferinţelor uniunilor pe rilor planului de stat, a pro­ acestor instituţii de cultură. dernizării agriculturii, a aces­ rea sarcinilor încredinţate luptei de clasă, ale prigoanei ccst an sâ se organizeze re­
bune cerinţele materiale de ramuri s-au formulat nume­ gramului de edificare a socia­ Sindicatelor le revine, de a­ tei importante ramuri a eco­ acestor organe. exploatatorilor care dispu­ uniuni pregătitoare în vede­
neau de poziţii dominante în
existenţă, să-şi îmbogăţească roase şi îndreptăţite critici lismului. Sindicatele trebuie semenea, îndatorirea de a co­ nomiei noastre naţionale, Tocmai datorită faptului câ stat şi am învins obstacolele. au în trun irii unei conferin­
orizontul spiritual. asupra stilului şi metodelor să militeze pentru o înaltă labora îndeaproape cu uniu­ creşterii producţiei vegetale partidul comunist îşi exercită N'e-am confruntat nu o dală ţe* general-europene. care ar
rolul conducător în societate
Un obiectiv important spre de muncă ale sindicalelor, disciplină în producţie, pentru nile de creatori in sensul ca si animale, a randamentului nu în mod administrativ, ci cu duşmanul, cu concepţiile reprezenta un important pas
care partidul şi statul nostru sy.blinimdu-se râmînerea lor îndeplinirea riguroasă a în­ sindicalele să comande si muncii agricole, pentru con­ pe calea dezvoltării dialogu­ sale si. după cum ştiţi, isto­ pe calea întăririi securităţii
îşi concentrează, de aseme­ în urmă. caracterul ineficient datoririlor ce revin fiecărui creatorii să creeze opere lite­ tinua înflorire a satelor pa­ lui nemijlocit cu poporul in ria a dat dreptate partidului pe continentul nostru.
triei noastre. Am in vedere
rare «;i de artă care să oglin­
nea. atenţia în anii ce vin es­ al unei bune părţi a activită­ salariat, pentru intensificarea dească cit mai fidel realităţi­ in perspectivă si o colaborare elaborarea politicii sale. prin nostru, a dat dreptate acelora P a rtid u l şi statul nostru
te perfecţionarea conducerii ţii pe care o desfăşoară. Du­ eforturilor în vederea creş­ le noi ale patriei noastre, organizatorică, găsirea unei consultarea largă a maselor care în rindurile partidului vor acţiona şj în viitor, cu
şi organizării societăţii, dez­ pă cum şlili recenta plenară terii productivităţii muncii, munca tumultuoasă a poporu­ forme în care Uniunea sindi­ de oameni ai muncii în con­ comunist, si-au pus în joc toate forjele, pentru promo-
voltarea şi adîncirea în con­ a Comitetului Centra) al reducerii cheltuielilor de pro­ lui, bogata sa viată sufleteas­ catelor agricole şi Uniunea ducerea ţării, el este înconju­ viaţa pc'liii eliberarea po­
tinuare a democraţiei socia­ partidului, analizînd munca ducţie. sporirii venitului na­ că. care să exercite o puter­ cooperativelor agricole sâ rat de stima, dragostea şi în­ porului. (Vii aplauze). Iată de
liste. promovarea în raportu­ sindicalelor, a (rasa! linia de ţional. nică influenţă în procesul de constituie un organism comun crederea neţărmurită a tutu­ ce noi avem încredere depli­
rile sociale. în relaţiile din­ orientare pe baza căreia sin­ Ţinînd seama de faptul efl formare a omului nou. Spe­ de Îndrumare a activităţii tu- ror celor ce muncesc — nă în concepţia despic lume
Si viaţă a proletariatului si,