Page 77 - Drumul_socialismului_1971_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ l-V A l

Vizita în China a delegaţiei

guvernamentale române g

a O dovadă a eşecului I
politicii de „vietnamizare“

a războiului din Laos !

■ Lovitură militară de stat
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA A l P.C.R. $1 A l CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN în Argentina !

D Curier, Atlas

ANUL XXIII. Nr. 5040 MIERCURI 24 MARTIE 1971 4 PAGINI - 30 BANI 5

LUCRĂRILE CONGRESULUI UNIUNII GENE­

RALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA

Marea Sală n Palatului
Republicii găzduieşte de Cuvintarea to varăşului
ieri un eveniment cu sem­
nificaţii majore în viaţa şi
activitatea oamenilor mun­
cii din întreaga ţară —
Congresul sindicatelor.
La acest forum al demo­
craţiei muncitoreşti iau NICOLAE CEAUŞESCU
"arie delegaţi aleşi în con­
ferinţele uniunilor pe ra­
muri de activitate, veniţi
din toate colţurile ţării —
muncitori, ingineri, tehni­ Stimate tovarăşe, stimaţi oasâ a forţelor de producţie, re în relief justeţea şi eficien­ lipsuri, dar ceea ce a carac­
cieni şi funtţ'jnnri din in­ tovarăşi, la ridicarea tuturor judeţelor, ţa politicii inarxisl-leniniste terizai activitatea lor esie
dustrie. agricultură, trans­ la întărirea bazei tehnico-ma- a Partidului Comunist Român contribuţia valoroasă la în­
porturi şi din celelalte Congresul sindicatelor din teriale a socialismului. care îşi îndeplineşte cu fer­ făptuirea politicii partidului
sectoare ale economiei na­ România, care reuneşte repre­ Cincinalul s-a încheiat cu mitate misiunea istorică de şi statului, la construcţia so­
ţionale. activişti de partid, zentanţi ai clasei muncitoare, rezultate bune şi în agricul­ forţă politică conducătoare a cialistă, la progresul multila­
de stat şi ai sindicatelor — ai celorlalte categorii de oa­ tură. In anii din urmă s-au luat societăţii socialiste româneşti. teral al întregii ţâri. Pentru
munca depusă, pentru apor­
tineri şi vîrstnici, romăni. meni ni muncii — bărbaţi şi noi măsuri pentru ridicarea (Aplauze puternice). Succese­ tul la succesele noastre gene­
După cum se ştie, în cursul anului 1970,
maghiari. germani şi de femei, vîrstnici şi tineri, gradului de mecanizare şi le pe care le obţinem se da- rale, felicit din toată inima or­ ultimul an al cincinalului 1966-1970, Io Totodată judeţul nostru a ocupat locul al
alte naţionalităţi. români, maghiari. germani, chimizare a lucrărilor agrico­ toresc faptului că partidul ganele şi organizaţiile sindi­ Vl-lea în întrecerea dintre consiliile popu­
Congresul va face bilan­ sîrbi şi de alte naţionalităţi le, s-au desfăşurat ample ac­ nostru se călăuzeşte în ela­ cale. miile şi miile de acti­ chemările organizaţiilor judeţene de partid lare jude|ene.
ţul activităţii desfăşurate — exponenţi ai celor 3 mili­ ţiuni de ameliorare şi iriga­ borarea programului con­ vişti sindicali, toţi membrii Braşov şi Timiş, o Consiliului popular a-l ju­ Bilanţul bogat în realizări dobindite sub
în ultimii ani şi va stabili oane de sindicalişti reprezen- re a solului, s-au creat con­ strucţiei socialiste după legi­ sindicatelor care şi-au consa­ deţului Constanţa, a institutelor de cerce­ conducerea Comitetului judeţean de partid
sarcinile ce revin sindica­ tînd jumătate din populaţia diţii care să permită practi­ le obiective ale dezvoltării crat eforturile slujirii intere­ tări chimice şi de cercetări tehnologice de către minerii, siderurgici, constructorii,
telor în înfăptuirea hotâ- activă a ţării, constituie o carea unei agriculturi inten­ sociale, d upé realităţile con­ selor poporului. propăşirii pentru construcţii de maşini din Bucureşti energetîcienii, de către cerlolţl oameni aî
rîrilor trasate de Congre­ înaltă tribună de afirmare a sive. Ca urmare, tn pofida crete ale ţârii, aplicînd în patriei socialiste. (Vii $i pu­ şi Institutului de cercetări pentru cereale şi muncii din judeţ în cursu'l anului 1970,
sul al X-lca al Partidului opiniei celor ce muncesc, un condiţiilor climatice nefavo­ mod creator adevărurile ge­ ternice aplauze). plante tehnice Fundoleo, întregul nostru po­ înalta apreciere ocordotă eforturilor susţi­
Comunist Român, în lumi­ larg forum democratic de rabile din ultimii ani, şi mai nerale ale socialismului la por o fost angrenat intr-o însufleţită şi e- nute, constituie un puternic imbold în mun­
nergico întrecere pentru îndeplinirea sarci­
na concluziilor şi reco­ dezbatere profundă şi multi­ ales a calamităţilor din pri­ condiţiile din România. Fap­ Stima(i tovarăşi. ca pentru îndeplinirea sarcinilor noi şî spo­
mandărilor recentei plena­ laterală a problemelor con­ măvara anHlui 1970 care au tul că politica noastră expri­ nilor de pion şi a angajamentelor. Recent, rite ce le revin din documentele Congresu­
re a CC al P.C.R., strucţiei socialismului in pa­ lovit puternic agricultura mă în mod fidel interesele Ne aflăm la începutul unei Comitetul Executiv al Comitetului Central lui al X-leo ol partidului In cincinalul 1971­
cuprinse în cuvîntnrea tova­ tria noastră (Aplauze puter­ noastră, producţia globală ve­ vitale ale poporului asigură noi etape a dezvoltării eco- ol Partidului Comunist Român, Consiliu! de 1975. Recenta consfătuire de luoru organi­
nomico-soci.Tle a României —-
răşului Nicolac Ceauşescu nice). getală şi animală a crescut unitatea de granit dintre cincinalul 1971 — 1915 După Stat şi Consiliul de Miniştri ale Republicii zată de către Comitetul judeţean de partid
Socialiste România ou examinat rezultatele
la plenară Congresul, Daţi-mi voie să vă adresez în ultimii 5 ani cu circa 24 partid şi popor, încrederea cum stit'. obiectivul fundn- obţinute ¡n această lorgă întrecere, contri­ cu lucrătorii din industrie o oflnmot încă o
precedat de ample şi dumneavoastră, participanţi­ la sută, fată de cei 5 ani nemărginită a oamenilor mun­ mental pus de Congresul al dotă hotărîrea colectivelor de muncă din
multilaterale dezbateri în lor la congres, tuturor mem­ precedenţi, asigurînd satisfa­ cii în partidul comunist, ho- X-lea în fata partidului, a buţia judeţelor la realizările economiei judeţ de a-şi spori şi mol mult eforturile
noastre naţionale şi au declarat fruntaşe a­
vederea stabilirii rolu­ brilor sindicatelor, oamenilor cerea nevoilor economiei şl tărîrea de a înfăptui neabă­ întregului nostru popor pen­ orientate spre creşterea contribuţiei judeţu­
lui şi sarcinilor care revin muncii din întreaga ţară, un aprovizionarea în condiţii co­ tut politica sa internă şi ex­ tru perioada caic vine este cele judeţe care au adus ceo moi more lui nostru Io înflorirea continuă şl multila­
contribuţie Io progresul- economiei. Io în­
sindicatelor în etapa ac­ cald mesaj de salut din par­ respunzătoare cu-produse a- ternă. (Aplauze prelungite). fâurire.T societăţii socialiste florirea multilaterală o patriei noastre. terală a patriei noastre socialiste.
tuală de dezvoltare a pa­ tea Comitetului Centra! ol groalimentare a populaţiei. In promovarea întregii sa­ multilateral dezvoltate, carac­ In fotografie, momentul solemn al inmlnâ-
triei, se înscrie în procesul partidului, a Consiliului de Marile realizări obţinute în le politici, partidul asigură terizată printr-o puternică şi Oamenii muncii hunedoreni au aflat cu rii de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,
de reînnoire profundă şl Stat şi a guvernului Republi­ dezvoltarea economică s-au îmbinarea armonioasă a inte­ deplină mîndne şi satisfacţie că eforturile secretarul general al Partidului Comunist
de largă perspectivă a tu­ cii Socialiste România. (A­ reflectat direct în nivelul de reselor naţionale cu interese­ modernă bază tehnîco-mate- lor pentru sporireo producţiei materiale, Român, preşedintele Consiliului de Stat al
turor sectoarelor de acti­ plauze prelungite). trai al oamenilor muncii.au le generale ale socialismului, rialâ. prin perfecţionarea re­ pentru îndeplinirea pionului in industrie, Republicii Socialiste România, a „Ordinului
vitate. de adîncire a demo­ Congresul dumneavoastră permis creşterea în decursul pornind de la convingerea că laţiilor de producţie, prin ri­ investiţii-construcţii şi circulaţia mărfurilor Muncii“, clasa a tll-a, tovarăşului loachim
craţiei muncitoreşti, a de­ este chemat să facă bilanţul ultimilor 5 ani cu 20 la sută principala sa Indalorire nn- dicarea ştiinţei, culturii. în- au primit o Înaltă apreciere din pa*rtea Moga, prim-secretar al Comitetului judeţean
mocraţiei socialiste, proces uriaşei activităţi creatoare a salariului real După cum ţională sl Internaţională este conducerii de partid şî de stot, judeţul Hu­ Hunedoara al P.C.R., preşedintele Consiliu­
iniţiat şi promovat cm desfăşurate de clasa munci­ se ştie, în această perioadă construirea cu succes a orîn- nedoara ocupind locul trei pe ţară şi fiind lui popular judeţean, pentru rezultatele ob­
duirii noi. socialiste în Româ­
consecvenţă de Partidul toare. de masele largi ale a fost realizată majorarea (Continuare in pag- a 2*a) distins cu „Ordinul Muncii" clasa o IM-a. ţinute de judeţul Hunedoara în întrecerea
Comunist Român. salariaţilor, al aportului or­ generală a salariilor, o aten­ nia. înfăptuirea aspiraţiilor desfăşurată in anul 1970.
La congres iau parte ganelor şi organizaţiilor sin­ ţie deosebită acordîndu-se ri­ şi idealurilor poporului ro­
numeroşi invitaţi — mem­ dicale Ia construcţia econo­ dicării cîştiguriloi oamenilor mân, transpunerea în viaţă
bri ai CC. al P.C.R.. ai mică şl culturală, la munca muncii cu salarii mai mici. pe pâmîntul ţârii noastre a
visului de aur al omenirii —
Consiliului de Stal şi ai de conducere a ţârii. în o­ Ca rezultat al creşterii sala­ comunismul. (Aplauze puter­
guvernului, conducători de pera de edificare a noii orîn- riilor nominale şi al sporirii nice. prelungite).
instituţii centrale şi orga­ duiri sociale, de ridicare a numărului de salariaţi, popu­
nizaţii obşteşti, activişti de hunâstârii întregului popor. laţia a realizat în 1970 veni­ Dragi tovarăşi. Operativitate maximă — dezic rat esenţial
partid şi de stat, vechi (Aplauze îndelung repetate). turi cu 50 la sută mai mari
militanţi «Ti mişcării mun­ Totodată, el are menirea de decît în 1965 Un rol fundamental în
citoreşti din ţara noastră, a pune în lumină. în spiritul O influenţă puternică asu­ transformarea revoluţionară
ziarişti români şi străini. criticii şi autocriticii — me­ pra nivelului de trai a avu­ a societăţii româneşti. în rea­ în campania agricolă de primăvară
Sint prezenţi reprezen­ toda de bază care asigură t-o creşterea cheltuielilor *o- lizarea tuturor înfăptuirilor
tanţi ai Federaţiei Sindica­ mersul înainte al societăţii ciaî-culturale din bugetul sta­ cu care ne mîndrim astăzi, a
în
tului, care s-au ridicat
le Mondiale, ai altor or­ noastre socialiste — defi­ avut şi are eroica noastră
1970 la 35.7 miliarde lei, fa­
ganizaţii internaţionale, pre­ cienţele şi lipsurile mani­ ţă de 22.4 miliarde lei In clasă muncitoare, călită în Realizarea In acest an de tng. AUREL NISTOR lizările de bază cît şi pentru
cum şi a 59 de organizaţii festate în munca organelor 1965. Pe această bază au fost numeroasele bătălii revolu­ către lucrătorii ogoarelor ju­ vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului cele faziale potrivit cerinţe­
deţului nostru a unei produc­
sindicale naţionale din di­ sindicale, de a adopta soluţii­ majorate pensiile, fondurile ţionare. devotată pînă la ca­ ţii globale în valoare de peste populor judeţean, director general al Direcţiei generale lor fiecărei culturi.
in actuala campanie o su­
ferite ţâri le cele mai corespunzătoare destinate acestora crescînd în păt cauzei socialismului, cla­ un miliard lei este determi­ pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură şi ape. prafaţă «Tpreciabilâ — peste
Lucrări*c congresului au pentru ridicarea pe un plan 1970 de 2.2 orî faţă de 1965. sa care şl-a luat pe umerii nată în măsură hotârîtoare de 10 000 hectare — este rezer­
început In ora 9,30. superior a acesteia, pentru a fost dezvoltată reţeaua in­ ei «reaua răspundere de a felul cum conducerile unităţi­ vată însâmîntâiii culturii po­
întreaga asistenţă a în- intensificarea participării, în stituţiilor de învâţâmînt pu­ conduce poporul spre o viată lor agricole de stat si coope­ activitatea conducerilor unor prima epocă să fie încheiat rumbului. Obţinerea unor i'e-
liberă şl demnă, spre pro­
tîmpinat cu puternice «t- cadrul sindicatelor, a mase­ blic, de ocrotire a sănătăţii, gres şi prosperitate. Transfor- ratiste, cadrele tehnice, co­ unităţi, rezultatele înregistra­ în toate unităţile agricole colte sporite Ia hectar, care
plauzc şi ui ale pe tovarăşii lor largi de salariaţi la ela­ s-au luat noi măsuri pentru tnînd societatea. împreună cu operatorii şi mecanizatorii, te pînă acum nu pot fi con­ O situaţie nccorcspunzăloa- să reflecte gradul actual de
Nicolae Ceauşescu. Ion borarea şi înfăptuirea poli­ îmbunătăţirea condiţiilor de ceilalţi oameni ai muncii, cla­ sub conducerea organizaţiilor siderate ca mulţumitoare, re se semnalează, de aseme­ mecanizare şi chimiz.Trc. pu­
Gheorghc Maurer. Emil ticii noastre interne şi ex­ muncă. Un efort însemnat a sa muncitoare s-a transfor­ de partid. 1$> mobilizează e­ semnalindu-se numeroase ca­ nea, în privinţa fertilizării te­ ne în fala specialiştilor şi a
Rodnaraş. Manea Măneseti, terne. a liniei generale d« făcut statul nostru In aceas­ mat pe cn însăşi în anii so­ forturile, întregul potenţial li­ zuri de tărăgănare nejustifi- renului, acţiune care in co­ conducerilor dc unităţi sar­
Paul NictiIcscu-Mi/.il. Gheor- dezvoltare multilaterală a tă perioadă pentru dezvolta­ cialismului. P.Trnlel cu dez- man si material la executarea ralâ a începerii semănatului. operativele agricole s-a reali­ cini dc maximă răspundere
Ca urmare, pînă acum pro­
zat pe abia 5 000 de hectare
ghe Pană. Ilie Ver- României socialiste (Aplauze rea construcţiilor de locuinţe, vnltarea economiei şi cultu­ în cele mai bune condiţiuni a centul la semănatul culturi­ din cele peslc 10 000 planifi­ privind amplasarea judicioasă
lucrărilor agricole în scopul
deţ, Maxim Rerghiami. puternice). asigurînd condiţii ca peste 2 rii, cu succesele obţinute în obţinerii de recolte maxime la lor din prima epocă nu depă­ cate. iar în întreprinderile a- a culturii, pregătirea terenu­
lui. folosirea celor mai pro­
Flurian Oânâlache, Emil milioane de persoane, adică construcţia socialismului, cla­ hectar. Finalizarea unui ase­ şeşte 20 la sută din prevede­ gricolc de stat au fost aplica­ ductivi hibrizi, respectarea cu
Drâgănescu, Janos Fazebas, Stimaţi tovarăşi. circa 10 la sută din populaţia sa noastră muncitoare şi-a menea deziderat este hotâri- rile planului. Evitarea dimi­ te îngrăşăminte pe numai ju­ rigurozitate a tehnologiilor
Petre Lupu, Dumitru Po­ ţârii să se mute în locuinţe noi. sporit rindurile cu noi şi noi tă într-o măsură însemnată nuării recoltei necesită inten­ mătate din totalul suprafeţe­ impuse la semănatul $i. apoi,
pa, Dumitru Popescti. Ne aflăm la punctul de In­ Este evident pentru oricine contingente, şî-a ridicat pre­ de acţiunile ce se întreprind sificarea ritmului de lucru, lor stabilite Oinoscînd apor­ la întreţinerea culturii. Para­
Leonte Râutu. Ştefan Voi- tersecţie între două mari e­ că opera de construcţie so­ gătirea profesională, şi-a îm­ in campania agricolă de pri­ mobilizarea în cîmp a tuturor tul deosebit a) fertilizării a­ lel cu stabilirea celor mai
tec. losif Ranc. Petre Rla- tape ale istoriei construcţiei cialistă se materializează în bogăţit orizontul ştiinţific, măvară. forţelor şi mijloacelor meca­ supra nivelului producţiei a­ potrivite terenuri pentru în-
jovici. Mihai Dalea. Ion socialiste în ţara noastră : în­ ultimă instanţă în îmbună­ tehnic şi de cultură generală, Experienţa a numeroase co­ nice existente în fiecare uni­ gricole, o sarcină importantă
Iliescu, Vasilc Patilinet, cheierea cincinalului 1966— tăţirea permanentă a vieţii dovedindu-şl pe deplin forţa operative agricole care an de a conducerilor unităţilor şi a sâmînţarea porumbului. în a­
Mihai Marinescu. Ion Pâ- 1970 şi inaugurarea noului poporului, se resimte în exis­ creatoare, capacitatea de a a- an înregistrează producţii su­ tate agricolă. Printr-o organi­ cadrelor tehnice este mobili­ tenţia mecanizatorilor şi a co­
(an, care iau loc în loja plan de cinci ani 1971—1975. tenţa fiecărei familii, a fie­ sleura modernizarea Indus­ perioare şi relativ constante zare judicioasă a muncii şl u­ zarea masivă a forţelor şi operatorilor trebuie să stea
din dreapta prezidiului Întregul nostru popor a fost cărui cetăţean, duce în mod triei socialiste la nivelul cu­ la hectar la culturile de po­ tilizarea cu randament maxim mijloacelor existente Io trans­
ceririlor revoluţiei
tehnlco-
In loja din stînga pre­ informat pe larg şi în mod nemijlocit Ia creşterea rapidă stiintifire mondiale, de a con­ rumb, cartofi, sfeclă, legume «t timpului favorabil, este po­ portul în cîmp şi administra­
zidiului iau loc conducă­ detaliat, atlt în cadrul co­ a gradului de civilizaţie din duce dezvoltarea generală a ş a — dintre acestea detaşln- sibil ca în următoarele 3-4 rea tuturor stocurilor de în­
torii delegaţiilor organiza­ municatului oficial cît şi prin România. Şi tocmai datorită societăţii socialiste româneşti du-se CA P Simeria, Pricaz, zile semănatul culturilor din grăşăminte. atît pentru ferti­
Orâştie, Ostrov etc — demon­
ţiilor sindicale de peste presă, asupra bilanţului bo­ faptului că rezultatele con­ (Aplauze pu(ernîee). Pentru strează cu prisosinţă că ni­
hotare gat al cincinalului trecut. N'» strucţiei socialiste sint resim­ toate acestea, pentru modul velul recoltelor este în mod
întreaga asistenţă ovaţio­ există domeniu sau sector de ţite de fiecare familie, între­ exemplar în carc-şi îndepli­ cert influenţat de încadrarea
nează minute în şir. Se activitate economică, socială gul popor sprijină politica neşte rolul de clasă conducă­ semănatului în limitele epocii
scandează „P C. R. — sau cultural-educatîvâ care partidului nostru comunist. toare a societăţii noastre so­ optime, de respectarea tehno­ Dezbatere privind modernizarea
Ceauşescu". să nu fî înregistrat în aceşti (Aplauze prelungite). cialiste. doresc ca de la a­ logiilor şi cerinţelor calitati­
cinci ani profunde transfor­ Cu toate că bilanţul cinci­ ve impuse la executarea lu­
Din însărcinarea Consi­ mări înnoitoare, în care să ceastă tribună să adresez ce­ crărilor agricole Deoarece se­
liului Central al Uniunii nu se fi resimţit cu putere nalului este rodnic, bogat tn le mai calde felicitări clasei mănatul constituie una din şi perfecţionarea procesului de Invăţămînt
Generale a Sindicatelor, pulsul viu al socialismului, înfăptuiri măreţe, slntem con­ muncitoare, tuturor oameni­ etapele decisive In cadrul mă­
tovarăşul Virgil T rofin , să nu se fl produs noi acu­ ştienţi că mai avem mult de lor muncii, care prin activita­ surilor agrotehnice menite să Ieri, în municipiul Deva In cadrul lucrărilor au
tea lor harnică de fiecare zl
membru al Comitetului E- mulări cantitative şi calitati­ făcut pentru a atinge acel înalţă luminosul edificiu al contribuie la sporirea produc­ a avut loc şedinţa de lucru fost prezentate informări Inspectoratului şcolar jude­
fie
ţean căit? va trebui să
xeeutiv, al Prezidiului Per­ ve. noi şi noi progrese. nivel de dezvoltare economi­ socialismului pe pâmîntul ţiei. se cere ca acţiunii res­ a directorilor coordonatori despre preocuparea condu­ concretizat la nivelul tutu­
manent al C.C. al P.C R., că şi culturală la care as­ României (Aplauze puterni­ pective să i se acorde impor­ din şcolile judeţului, ai şco­ cerilor unor scoli privind ror şcolilor din judeţ Dc a­
preşedintele U G S.R, ros­ Sînt cunoscute rezultatele pirăm. pentru a crea acele ce. prelungite). tanţa cuvenită pentru a putea lilor generale şi de 10 ani dotarea şi modernizarea semenea. s-a făcut o vizită
teşte cuvîntul de deschide­ remarcabile obţinute de po­ condiţii optime de viaţă pe Un loc de seamă în viata executa lucrările într-0 peri­ din municipiile Deva, Hune­ propriilor laboratoare, preo­ cu cararler de schimb de
c.Tre le poate oferi civillza-
porul nostru în dezvoltarea
re. societăţii noastre au avut şi oadă cît mai scurtă şi de ca­ doara. Petroşani, liceelor de cupări şi rezultate pe lima experienţă la laboratoarele
industriei, care are rolul ho- ţia socialistă modernă fiecă­
Subliniind importanţa târîtor în progresul économi­ rui cetăţean. nu sindicatele. organizaţii litate ireproşabilă. cultură generală, de specia­ instruirii tehnico-productive si atelierele date recent in
In această primăvară uni­
congresului. preşedintele co-social al tării. Este un mo­ Trecînd în revistă succese­ largi ale clasei muncitoare, tăţilor agricole cooperatiste şi litate şi şcolilor profesion.a- a elevilor, organizarea acti­ folosinţă la Liceul de cultu­
U.G.S.R. a salutat, cu deo­ tiv de profundă mîndrîe pa­ le, cunoaştem în acelaşi timp ale maselor de oameni ai de stat din judeţ le revine le organizată de către In­ vităţii din miniferme şi pla­ ră generală din Simeria şi
sebită căldură în numele triotică pentru poporul român neajunsurile şi defecţiunile muncii, cu o bogată si înde­ sarcina să însâmînteze peste spectoratul şcolar judeţean nul lor de cultură. la Şcoala generală dc 8 ani
reprezentanţilor sindicate­ de a fi reuşit să asigure creş­ pe care le mai avem în ac­ lungată tradiţie revoluţionară 26 000 de hectare, din care a- în cadrul căreia s-a analizat In continuare, în cadrul din aceeaşi localitate.
şi
problema, modernizării
lor. al oamenilor muncii terea producţiei industriale tivitatea noastră. Analizînd în lupia pentru apărarea in­ pro«Tpe 8 000 de hectare sînt perfecţionării procesului de discuţiilor, directori ai şco­ In cadrul lucrărilor a luat
muncesc,
generale,
tereselor celor cc
lilor profesionale
din întreaga ţară. prezenţa globale în aceşti 5 ani într-un atît plusurile cît şi minusu­ împotriva exploatării. In anii destinate culturilor din prima învâţâmînt, legarea lui de ai liceelor de cultură gene­ apoi cuvîntul tovarăşul Da­
vid Lazâr. secretar al Comi­
conducătorilor partidului ritm mediu anual de aproa­ rile. atit realizările cît şi construcţiei socialiste, sindi­ epocă — respectiv ovăzului, practică, de viaţă, rezultate­ rală şi de specialitate au re­ tetului judeţean dc partid,
pe 12 la sută — nnul din lipsurile, putem aprecia cu orzului, mazârii, trifolienclor. le obţinute pe această linie
şi statului, în frunte cu se­ catele au desfăşurat o activi­ sfeclei, inului, legumelor şi liefat măsurile luate, rezul­ care a vorbit despre princi­
cele mai înalte ritmuri de deplină convingere că ceea tate intensă pentru organiza­ în judeţul nostru, măsurile tatele obţinute pe linia per­ palele sarcini re stau în fa­
cretarul general, preşedin­ dezvoltare economică atinse ce este esenţial şi caracteris­ altor culturi agricole ce se impun a fi luate în fecţionării s» modernizării ta şcolilor de tonte gradele,
tele Consiliului de Stat. to­ pe pian mondial (Vii aplau­ tic societăţii noastre este rea şi unirea eforturilor crea­ Ameliorarea simţitoare a continuare. procesului de învâlâmînl în măsurile stabilite de către
toare şi a iniţiativei oameni­
La lucrările şedinţei
au
varăşul Nicolac Ceauşescu, ze). La sfirşitul cincinalului dezvoltarea tur.ultuoasâ. pro­ lor muncii h îndeplinirea vremii in a doua jumătate «t participat tovarăşii David diverse unităţi şcol.Tre din conducerea superioară de
lunii martie a creat posibili­
harta industrială a ţârii se gresul neîncetat şi multilate­ planurilor de stat. la promo­ partid pentru continua îm­
la şedinţa de deschide­ tatea să se treacă din timp la Lazâr. secretar al Comitetu­ judeţ, preocupările pentru
prezintă îmbogăţită cu încă ral. succesul pe toate fron­ varea noului şi perfecţiona­ bunătăţire. perfecţionare a
ri a congresului De ase- efectuarea însâmînţărilor. pre­ lui judeţean de partid. Sa­ activitatea de viitor Cu n-
peste 1 500 unităţi economice turile al măreţei opere de rea continuă a muncii in cum şi la pregătirea terenului bin Holiciu. vicepreşedinte procesului instructiv-educa­
şi cap«Tcităţi de producţie noi construcţie a socialismului. toate sectoarele vieţii econo­ pentru cultura cartofilor şi a «Tl Comitetului executiv al ccst prilej s-îui făcut nume­ tiv şi modul de realizare a
care, repartizate în mod ra­ (Vii aplauze). mice şi sociale Desigur, în roase propuneri şi s-a pre­
(Continuare in pag. a 3-a) porumbului. Totuşi, datorită Consiliului popular jude­ acestora, la specificul şcoli­
ţional pe teritoriu, «tu contri­ Evoluţia dinamică a socie­ munca sindicatelor au existat unor deficiente de ordin or­ ţean. zentat un plan de măsuri al lor din judeţul nostru
b u it la dezvoltarea armonl- tăţii Boajtra pana cn paU- uneia neajunsuri, o serie de ganizatoric oe «e întHnesc In