Page 92 - Drumul_socialismului_1970_08

6-
K V ///////////x ////////////////x //////////y ///,/ / / / // / / x / / / / / / /3f / / / / / / / / / / / / / / / ^ r w ^
w M _
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAţ _____________ I

PAGINA A 1V-*

a IntHnirea miniştrilor agricul-
turii din ţărife membre ale

C.A.E.R.

S9 La Suez viaţa îşi reia cursul

norma!

P Sosirea inopinată a vicepre­
şedintelui S.U.Â. la Pnora Penii

B Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4865 SIMBATA 29 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Congresul umanismului latin f IN TARA NOASTRĂ

INDUSTRIA JUDE­

In aula mare a Pacultfltll de A PREÇEDINTELUI
drept din Bucureşti, 6-au des­ Salutul adresat de
chis vineri dimineaţa lucrările
ŢULUI A ÎNDEPLI­ prim ului Congres International preşedintele Consiliului ai DEM OC R A T ICE CONGO,
pentru promovarea lim bii şi li­
teraturii tatine, orqanlzal de un
comitet român sub auspiciile
Academiei latine Internationa­ de Miniştri,
le, academie înfiinţata anul
NIT PREVEDERILE trecut la Roma. Ion Gheorghe Maurer J OSÉ PH DÉSIRÉ MOBUTU
Congresul reuneşte numeroşi
savanţi printre car® personalUBţl
marcante, reprezentanţi al u ­
nor cunoscute Instituţii ştiin­
ţifice şl da Invăţănrint din 26 Sttraat auditoriu, să qăzdulm trăia, primele monumente li­
terare ale acestui pămînt.
Avem bucuria
PLANULUI In prezidiul şedinţei Inau­ Congresul umanismului latin, s-a dezvoltat limba şl cultura preşedintele Republicii Demo­ . >
de ţări de pe patru continente.
Antichitatea clasică în care
In cursul dim ineţii de vineri,
încheierea convorbirilor
manifestare ştiinţifică de
Im­
Ion
loc
luat
au
gurale
Gheorqhe Maurer, preşedintele portantă mondială, care îşi pro­ latină a exprimat valori care cratice Congo, Jos£ph-Desir£
Consiliului de M in iştri, Mircea pune să dezbată probleme de au stimulat In timp aspiraţiile M obuiu, împreună cu soţia şi
Malita. m inistrul Invă ţă m lntu- seamă ale Umbli, culturii şi şl Idealurile umane spre con­ cele !le oficialităţi congoleze Vineri după-amiaz.ă s-au în ­ tatele fructuoase ale vizitei în­
PE 8 LUNI lui, M lro n Constantinescu. pre­ fluenţă se lace simţită puter­ tinuă perfecţionare. Procesul care il însoţesc şi-au con ti­ cheiat convorbirile oficiale din­ treprinse în tara noastră de
civilizaţiei romane, a căror in­
nuat vizita pc litoralul M ării
acesta este o dovadă elocven­
şedintele Academiei de Ştiinţe
tre preşedintele Consiliului de
Gheorqhe
Sociale şi Politice.
Buxduqan, preşedintele Consi­ nic şl acum In lumea modernă tă a legăturii dintre generaţii, Negre. Oaspeţii congolezi au Stat al Republicii Socialiste preşedintele Republicii Demo­
europeană şl in celelalte con-
dintre formele de cultură, re­
fost însoţiţi de vicepreşedinte­
cratice Conqo, pentru dezvolta­
liu lu i National al Cercetării tlnente. zultat al perenităţii esenţei le Consiliului de Stal. Manea România. Nicolae Ceauişescu,
Ştiinţifice. Alexandru Graur, umane şl a va lo rilo r create de Mănescu. de preşedintele Con­ şi preşedintele Republicii De­ rea relaţiilor dc prietenie ş!
Luna august a mar­ dicat a ritmurilor de pro­ preşedintele Societăţii de stu­ In epoca anuală, etnd p ro­ ea, in speţă cele latine. siliului popular judeţean Con­ mocratice Conqo. Joseph-De- cooperaro româno-conqolcze.
cat, în întreprinderile ju ­ ducţie, (n întreprinderile din dii clasice, Borls Cazecu. pro­ gresele ştiinţei şl Invenţiile V-aţl întrunit aici pentru a stanta, Petre lonescw, şi de sirc Mobutu. C onvorbirile s-au desfăşurat
tehnice au luat o amploare u i­
deţului nostru, o puternică judeţ, există condiţii certe rector al Universităţii Bucu­ mitoare, devenind cea mal dezbate unele dintre cele mai membrii misiunii române ata­ Cei doi şefi de stat şi-au e x ­ fntr-o atmosferă dc cordialitate
reşti. şele pc lingă şeful slalului
amplificare a eforturilor ca (n bilanţul pe 8 luni să Importantă pîrqhte a dezvol­ importante probleme ale lite ­ primat satisfacţia pentru rezul­ şi înţelegere reciprocă.
N icolae Barbu, profesor la raturii şi culturii latine, ale conqolez.
pentru obţinerea unor rea­ se înscrie realizări de pres­ Universitatea din Bucureşti, tării societăţii omeneşti, valo­ umanismului latin. Veţi dezba­ S-a vizitat, mai în tîi oraşul
lizări de prestigiu în cinstea tigiu : depăşirea sarcinilor preşedintele Comitetului de or­ rile umanismului exprimate In te, desîqur, şl problema celor Manqalia. apoi staţiunile Sa­
operele literaturii
şl culturii
celei de a 26-a aniversări de plan cu peste 150 m ili­ ganizare a congresului a ros­ lallne continuă să prezinte un mal adecvate metode de pre­ turn, Venus. Jupiler şi Nep- Dineu oficial
tit cuvîntul de deschidere.
a eliberării patriei. Siderur­ oane fei la producţia glo­ Interes viu nu numai pentru dare a Umbli şl lite raturii la­ 4 U'T).
In continuare, preşedintele
g ic ii de la Hunedoara şi bală şi 160 milioane lei la Consiliului de M in iştri a adre­ specialişti. Este un adevăr re­ tine pentru ca ele să-şl înde­ La amiază, preşedintele M o ­
Câlan, minerii de la Lu- producţia marfă vindutâ şi sat un salul participanţilor la cunoscut că existenta culturii plinească menirea de transmi- butu şj colctalte oficialităţi Preşedintele Republicii De­ vcrnului. conducători de Insti­
fătoare ale celor mal de seamă
s-au înapoiat In Capitala cu
europene şl a unei mari părţi
peni, Paroşeni şi Barza, chi- încasată, 2 000 lei pe sala­ congres şi a urat succes lucră­ valori pe care le-au creat ro­ un avion special. mocratice Congo. Josepl\-Desi- tuţii cenlralc.
rilor. Cuvtntarea a fost subli­ din cultura universală nu poa­ rc M obuiu şi soţia sa M arie­ Au luat parte, de asemenea
miştir de la Orâştie, ener- riat la productivitatea mun­ te îl concepută lără operele de manii. Tocmai cuceririle pe Antoinette Mobutu. Ou oferit
niată cu vii şi îndelungi a­ persoanele oficiale care îl în ­
geticienii de la M intia şi cii. De asemenea, se vor plauze. seamă ale cultu rii şi literaturii care ştiinţa şl tehnica le-au pus vineri, la reşedinţă, un dineu soţesc pe preşedintele Repu­
multe alte colective au in­ realiza suplimentar, in con­ Congresul a fost salutat de latine purtătoare ale unor v a ­ la fndemîna omului şi posibili­ In dorinţa de a cunoaşte li­ oficial în onoarea preşedintelui blicii Democratice Conqo în
tatea de a slăpinl natura Iac
tensificat ritm urile produc­ tul angajamentelor anuale Verqiliu Paladini, locţiitor al lori care au străbătut şi Inspi­ cu atît mai mult necesară c u l­ nele aspecte ale dezvoltării Consiliului de Stat al Republicii vizita oficială pc care o între­
preşedintelui Academiei latine rat veacurile prin dinamica Socialiste România. Nicolae prinde în tara noastră.
ţiei, acumulînd noi depăşiri majorate, 8 300 tone cocs, tivarea unul umanism re poate
internaţionale. V o rb ito ru l a re­ dezvoltării lor. Sintem şl as­ sectorului zootehnic din tara Ccauşescu. şi a soţiei sale. înainte dc începerea dineu­
de plan. 16 000 tone oţeluri, aproa­ levat preţuirea de care se bu­ tăzi cucerii! de entuziasmul cu benel’fcia In condiţiile noi noastră, preşedintele Joseph- Elena Ccauşescu. lui an fost intonate imnurile
mai
Pe această bazo, bilanţul pe 5 000 tone laminate fi­ cură studiul lim bii latine In care I.ucretlus clnlă In versuri de un conţinut înaltul bogat. Desir£ M obutu şi ceilalţi oas­ Au participai Ion Gheorglie de stal ale Republicii Socialiste
Precizia
grad
şi
economic încheiat pe 7 luni nite, 1 550 tone fier în mi­ România, „tava atît de p rim i­ subtile măreţia universului, peţi congolezi au vizitat du- Maurei Paul NVulcscu-M izil. România şi Republicii Dcmo-
toare şi ospitalieră, In care de conciziunc al qîndirli şi Gheorghe Pană llie Verdct, cralicc Conqo.
pe ansamblul judeţului a nereu marfă, 2 200 mc che­ antichitatea latină e confirma­ multiform ele aspecte -ale na­ *" Umbli la tin e " sînt v lrtu ll pă-amia7.ă * staţiunile centrale In timpul dineului rare ş-a
fost substanţial majorat, restea, aproape 5 000 mc tă la tot pasul prin monumen­ turii Izvorite din cele mai d i­ tare se regăsesc In cultura de cercetare pentru creşterea Horion Dănălache Janos Fazc- desfăşurat intr-o atmosferă
kas. Manca Mănescu.
Ştefan
verse combinaţii ale atomilor.
l<ermiţînd îndeplinirea îna­ prefabricate din beton şi te. obiceiuri şt aşezăminte, Sintem emoţionaţi de dragos­ .ştiinţifică contemporană. Iar păsărilor şi porcilor, situate la V'ojtcc. precum şi M iliai Mari- cordială preşedintele Republi­
inte de termen a planului alte produse. prin firea oamenilor. graiul tea Iul, adesea sfîşlată de du­ faptul că Ideile culturij şi uma­ Periş. In apropierea Capitalei. ncscu. vicepreşedinte al Con­ cii Democratice Conqo. Josepli-
strămoşesc şi sufletul lor des­ nismului latin au lost de-a Deşire Mobutu. si nreşerbn'rle
pe 8 luni ta principalii in­ Raportind îndeplinirea rere, pentru om, de dorinţele lungul veacurilor surse de in ­ ŞeJul slalului conqolez a siliului de Miniştri, membri ai
chis". Consiliului de Stat. Nicolae
dicatori. Estimările făcute la prevederilor pionului cu 3 Iul de pace şl bună tnteîeqere spiraţie pentru a tile a qenll, manifcslat un interes deosebit
A luat apoi cuvîntul Kazi- Intre oameni. Im nul muncii fată dc metodele folosite în a­ Consiliutni de Siaţ şi ai qu- Ccauşescu. au rostit toasturi.
Direcţia judeţeană de sta­ zile mai devreme, colecti­ mierz Kumanieckl, profesor la popoare şl culturi, osie o che­ ceste unilăli. A djun ctu l minis­
tistică relevă că prevederi­ vele din industria judeţului Universitatea din Varşovia, rc- dlrze, Imnul satisfacţiilor pc zăşie că aceste valori, alături trului aqricullurîi şi s ilvicu ltu ­
care le dau realizările străda­
de contribuţia celorlalte eul-
le sînt îndeplinite la pro­ nostru îşi concentrează e­ prezenlantul-deleqat al pa rti­ niilor omeneşti, etntate cu mă­ ltiri, fmboqăţlndu-sc reciproc, rii. Ion Teşu, şi conducătorii
cipanţilor la congres, care a
ducţia globală, marfă vin- forturile in direcţia punerii iestrie de Vergillus, nu este pot servi ca trăsătură de unire celor două unităli au răspuns Simbătâ, în jurul orei 10, posturile noastre de radio
exprimat bucuria de a vizita Si televiziune vor transmite in direct de fa aeroportul Bu-
dută şi încasată, export, în valoare de noi rezerve, „această veche provincie ro ­ mal puţin frumos nici astăzi. între oameni. detaliat întrebărilor cu p r iv i­ cureşli-Otopeni plecarea preşedintelui Republicii Demo­
mana In care odinioară OvI- Ne uimeşte încă forma la pi­ Găzduirea im portantei ma­ re la desfăşurarea activităţii
productivitatea muncii, pre­ care să asigure încheierea dară pe care o dă Horatlus elo­ cratice Congo, ioseph-Desire Mobutu, împreună cu soţia,
diu exilai a învătat să v o r­ nifestări ştiinţifice a latiniştilor de cercetare în aceste între­
cum şt la unele sortimente în cele mai bune condiţii a bească getica şi sarmatica". giilo r raţiunii, echilibrului, mă­ în ţara noastră, vechi focar de prinderi, la mijloacele lehnice care, ta invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat a! Repu­
Lucrările conqresului. care surii în toate, bunului qusl, limbă şi civilizaţie romană, de­ şi metodele folosite pentru blicii Socialiste România, Nicolae Ceouşeseu, a făcut o
vitale pentru economie. sarcinilor de plan pe anul viiită oficială in ţara noastră.
se desfăşoară în limba latină, armonici, fugii de exces. înţe­ monstrează ataşamentul nostru realizarea unor specii de pă­
Preliminările arată că, în curs şi pe întregul cin­ au fost reluate dupâ-amia/ă legerii omului de către om. faţă dc ideile care stau In sări şi animale de mare pro­
prin prezentarea. In plen. a co­ Toţi, ş| îndeosebi noi românii, centrul slrăduintolor lor şi de ductivitate.
prin menţinerea la nivel ri­ cinal.
municărilor înscrise pe agenda ne emoflonăm la lectura acelor umanismul pe care îl propagă. Oaspeţilor congolezi li s-a
primei .zile. versuri pe care Ovidlus le-a
scris In Dacia, cînlînd durerile Urez congresului cel mai de­ făcut o prim ire călduroasă în
(Aqerpres) sale şl ale oamenilor printre care plin succes. unităţile vizitate.
„Diamant II - 450“
in cooperaţia meşteşugărească
La numai citeva zile de ta realizarea tractorului de
P re s ta ţiile de ser­ ne a Ieşit un nou lip de Iractor, denumit „Diamant
150 CP. dc pe banda dc montaj a marii uzine braşove­
U-450", prevăzut cu un molor de 45 CP şi cu agrega­
te şi dispozitive speciale, destinat lu crărilor comple­
xe in agricultură, viticu ltură şl legumicultura, fie te­
v ic ii, ia n iv e lu l ce­ renuri accidentate şi In panlă.
„Diamant U-450" este al 23-lea tip dc tractor reali­
zat in ţara noaslră. Pînă acum au fost realizate 70 de
variante de tractoare, care astăzi pot fl întîtnîle pe
» • • m ă " ogoare, şantiere. In exploatările forestiere, In porturi
r e n i şi e x ig e n ţe i etc. Tractoarele româneşli sînt cunoscute şl apreciate
In peste 50 de ţări unde sînt exportate
In Iabrica|lc se mai află noi variante alo tractoru-
’" i pentru lucrările In vii, livezi şl în legumicultura.
p o p u laţiei (Aqerpres)
In contextul actual al cere­ ţinute din partea tuturor co­
rii şi exigentei populaţiei, co­ lectivelor de muncă pentru în­
operaţiei meşteşugăreşti ii re­ deplinirea sarcinilor, pe prim ul
vin sarcini deosebii de im por­ semestru a! acestui an a obţi­
tante Ea trebuie să-şi aducă nut rezultate bune Prevederi­
Compleîul de sere de la Sîntandrei. Foto : V. ONOIU
din plin contribuţia ia lă rgi­ le la producţia marfă şi pre­
rea şi diversificarea volum ului stări de servicii au fost îndepli­
de prestaţii, la valorificarea nite Sn proporţie de 102,6 la
Cînd seminţele se depreciază superioară a resurselor de ma­ sută, Ia livrări de mărfuri că­
terii prime, artei şi meşteşu­
tre fondul pieţei de 107,2
la
Materiale de con­
gului
local, oferind populaţiei
sută, iar la desfacerea mărfu­
servicii şi produse de bună ca­ rilor către populaţie în pro­
strucţii livrate litate şi în deplină concordan­ porţie de 111,7 la sută. Dar e­
ţă cu cerinţele.
xistă şi indicatori nerealizati i
9
în magazii, se pot aştepta peste prevederile din Judeţul nostru, ca urmare încasările de la populaţie — In
Cooperaţia
meşteşugărească
proporţie de 98,3 la sută — şî
a creşterii gradului de înzes­
livrările la export din
care
de plan trare lehnîco-malerială a uni­ s-au realizat numai 78.9 la su­
tăţilor şl de specializare a ca­
tă.
drelor. a preocupării mai sus­ preocuparea Insuficientă a u­
situaţie
reflectă
Această
producţii sporite de grîu? locală Hunedoara a livrat nor conduceri de cooperative
întreprinderea de Industrie
cum sînt: „M o ţu l" Brad, ,,Stre-
peste plan beneficiarilor săi Pag. a IH-a iul" Călan, „V iată nouă* O-
răştie, „Proqresui" Deva etc.
— printre care se numără
pentru satisfacerea cerinţelor
Î.C.S. Hunedoara, l.C.F. De­
Dopulaţiel cu o qamă mai larqă
va şi Trustul de construcţii de prestări de servicii, fn m ul­
In complexul de factori ca­ prin măsuri lehnice şi organi­ asemenea neajunsuri coopera­ Deva — 1 900 tone piatră te localităţi, unităţile existente
: •> delerminâ în măsură hotă“ zatorice chibzuite — condiţii torii din Bretea Streiulni. Pcş- concasală, 5 000 tone piatră De la cititori nu pot asigura inteqral varia­
filoave soarta producţiei de ca la însă'inîntările de toamnă tişu Mic, Mărlineşti, Ruşi şj brută, 1 100 mp Uşii de plan- ţia sortimentelor cerute de
qrîu. folosirea unor seminţe de să se utilizeze numai seminţe alţii au obliqatîa să tragă ma­ şeu, 75 mc diverse elemente populaţie. Aşa. de exemplu
¿dilate din soiuri productive, de bună calitate, cu un grad ximum de învăţăminte. din beton armat. pentru articole dc marochină-
,i valoare bioloqică şi cultu­ ridicat de puritate şl qermi- Deoarece se apropie perioa­ Această întreprindere a l i ­ rie, flori, pălării, bijuterii, lu ­
rala ridicată se înscrie la loc natie. da inceperii Insămînţării ce­ la redacţie, crări de construcţii, de repa­
<e frunte. Cercetările şi ex­ Rezultatele cu mult sul) po­ realelor păioase de toamnă, in vrat de asemenea peste pre­ rare e articolelor de uz casnic
perienţa practică a unităţilor sibilităţi înregistrate in acest mod firesc se pune întrebarea: vederi, 1 300 tone nisip me- şî altele, rapaci lăţi le de pro­
agricole au demonstrat că, In an la cultura griulu i eviden­ rum se pregătesc unităţile a- talurqlc. Beneficiarii acestui ducţie sini insuficiente. în
undiţii asemănătoare de c li­ ţiază că acolo unde factorului qricole pentru ca încă de pe. produs sînt C S Hunedoara, timp ce în toate oraşele din
mă şi sol, a.plicînriu-se aceeaşi sămîntă nu I s-a acordat aten­ acum. recolta viitoare să aibă de la redac­ judeţ, frizeriile, coafurile, de­
aqrotehnică. la soiurile supe­ ţia cuvenită — condiţionalul creată o bază temeinică, prin U. V. Călan, Uzinele O lelu
rioare se obţin recolte cu nu s-e făcut In mod corespun­ asigurarea unor seminţe care Roşii, Uzinele de îler Vlă- TRAIAN BARBU
20-40 de procente mai mari fa­ zător, qerminaţia a fost slabă să corespundă cerinţelor de a luţa. Uzinele „23 August" activist al Comitetului judeţean
tă de\ rezultatele înregistrate şî s-au iqnorat cerinţele ele­ obţine recolte sporite la hec- Bucureşti şi alte întreprin­ de parlîd Hunedoara
la soiurile obişnuite. Aceasta mentare de tratare împotriva 1 ar ? Din deienuinările cler- ţie ta cititori
cenolă că în fala conduceri­ bolilor şî a dăunâlorilor — pro­ deri din ţară, care au turnă­ Deva, oraşul modern, privită de pe cetatea care vegheoză
lor unităţilor agricole şl a ca­ ducţia )a hectar s-a diminuat (Continua in ţ ■ av 2-oj torii de fontă şt oţel. mm parcă la dezvoltarea sa.
drelor tehnice se pune cu a- cu 200-400 kq, la unele unităţi
rurtate sarcina de a asigura — ea fiind chiar înjumătăţită. Din