Page 95 - Drumul_socialismului_1970_08
        P. 95
     ORUVIUL  SOCIALISM.UI  #   Nr.  4835  •   S  MATA  29  AUGUST  1970
               \
              Intîlnirea miniştrilor                                        Conferinţa                tineretului
             agriculturii  din  ţările                                                       *
               membre ale C.A.E.R.                                               pentru  problemele                                                                                                                              c n s D
                                                                             securităţii  europene
             BUDAPESTA  28.  —   Cores-   proc  de  informaţii  asupra  re                                                                                                                                                     TAIFUN  DEVASTATOR
           pqndentul  Aqerpres,  A).  Pin-   zultatelor  obţinute  în  dezvolta
           lea  IransmMe  :  In  zilele  de  26   rea  agriculturii,  precum  şi  în   HELSINKI  28.  —  Corespon  liniat  că  participarea  la  con-                                                                            Potrivit  ultim elor   ştiri
           şi  27  august.  la  Budapesta  s-o   leqătură  cu  măsurile  prevăzute   dentă  de  la  Radu  Bogdan  :  A   lerintă  a  unor  organizaţii  de                                                                      transmise  din  Tokio,  ta ifu 
           desfăşurat  întilnirea   m in iştri  pentru  dezvoltarea  pe  mai  de  doua  zi  a  dezbaterilor  Confe  tineret  şi  studenţi  de  diferite                                                                      nul  care  s-a  abătut  in  a
           lor  aqrieullurii  din  tarile  mem  parte  a  diferitelor  sectoare  ale   rinţei  tinerelului  pentru  pro  orientări   politice,   ideologice,                                                                  doua  jumătate  a  lunii  a u 
           bre  ale  GAER.  la  care  Repu  acestei  ramuri  de  producţie  in   blemele   securităţii   europene   reliqioase  şi  afilieri  internaţio                                                                      gust  asupra  regiunii  sudi
           blica  Socialista  România  a  fosl   ţările  respective.  Printre  alte  s-a  desfăşurat   in  continuare   nale  confirmă  pe  deplin  că  lî-                                                                    ce  a  Japoniei  a  provocat
           reprezentata  de  Anqelo  M icu-   le.  au  fost  discutate,  de  ase  intr-un  climat  de  lucru  propi  năra  generaţie  este  vital  inte                                                                      moartea  a  24  persoane
           lescu,  ministrul  aqriculturii  şi   menea.  unele  aspecte  aotuale   ce  schimbului  de  opinii.   In   resată  in  înlăturarea  pericolu                                                                     )   şi  rănirea  altor  420.  Dau-
           silviculturii.  Cu  această  oca  ale  problemei  cooperării  agri  cursul  celor  irei  şedinţe  care   lui  unui  nou  război,  in  asigu                                                                    y   nele  materiale  se   ridică
                                                                                                     rarea  unui  climat  de  pace  şi
           zie  a  avut  loc  un  schimb  reci  cole  între  ţârile  CAER.  au  avut  loc  vineri,  parlicipan-   securilale.  V orbitorul  a  expus                                                                        ^   la  circa  77  miliarde  yeni.
                                                                       tii  au  dezbălut  probleme  lega
                                                                       te  de  sistemul   de  securilale   poziţia  tării   noastre   privind                                                                                \   PEDEAPSA  DE...  615  ANI
                                                                      colectivă,  dizolvarea  blocurilor   căile  şi  formele  de  realizare                                                                                 ^   ÎNCHISOARE
                                                                      şi  alianţelor  m ilitare  opuse,  a-   a  acestor  obiective,  precum  şi                                                                             ,   Ministerul  de  Justiţie  al
             Contacte  chino-japoneze                                 nalizînd  totodată  realităţile  o-   modalităţile   de  organizare  a                                                                                 r   S.U.A.  a  anunţat  arestarea
                                                                      xislenle  în  Europa.  în  scopul
                                                                                                    conferinţei   asupra   securităţii                                                                                       \   o  doi  indivizi  care  au  or
                                                                      de  a  găsi  soluţii  eficiente  în
            T O K IO   28  (Aqerpres).  —  A -   diplomatice  dintre   cele  două                   europeni*.  El  a  şubliniat.  toto                                                                                     t   ganizat  una  din  cele  mai
          qentia  China  Nouă  anunţă  că   ţări.                     vederea  asigurării  unui  sislem   dată.  contribuţia   linerelului                                                                                      mari  reţele  de  trafic  de
           deleqatia  japoneză  de  priete                           trainic  de  securitate  pe  conti  din  tara  noastră  la  promovarea                                                                                1   stupefionte  din   America.
                                          După  cum  s-a  mai  anunţat,
           nie.  condusă  de  Kozo  Sasaki.   in  cursul  vizitei  în  China,  de  nent            ideilor  dc  pace  şi  securitate                                                                                        \   Este  vorba  de  Jac  Gros-
          fost  preşcdinle   al  Partidului   legaţia  japoneză  o  fost  primită   In  cadrul  dezbaterilor,  con                                                                                                          i   by  şi  Louis  Stephenberg,
          Socialist  din  Japonia,  s-a  îna  do  premierul   Consiliului   de   ducătorul  delegaţiei  U T.C.  din   între  popoare   amintind  prin                                                                      '    care  au  introdus  ilegal  în
          poiat  la  T okio  din  vizita  făcu  Stal,  Ciu  En-lai,  cu  care  a  a-   România,  Vasile  Nicoleioiu.  se  tre  acţiunile  dedicate  acestui                                                                )   S.U.A.  heroină  in  valoare
          tă  în  R.  P.  Chineză,  la  in vita                                                    scop  Masa  rotundă,  organiza        JAPONIA.  Aproximativ  4 230  de  locuitori  din  portul  Togonoura  prefectura  Shizuoka  s-au   \   de  aproape   17  milioane
                                        vul  o  convorbire  prietenească.  cretar  al  C.C.  al  U.T.C.,  a  sub-
          ţia  Asociaţiei  de  prietenie  Chi-                                                      tă  anul  trecui  la  Snaqov  de   adunat  intr-un  m iting  de  protest  împotriva  împrâştierii  pe  coastele  oceanului  a  deşeurilor  prove  ,   de  dolari.
          na-Japonia.                                                                               Uniunea  Tineretului  Comunist.   nite  de  la  fabricile  de  hirtie  din  apropiere,  care  poluează  apele,  distrugînd  plajele  şi  fauna  ma  După  cum  s-a  anunţat
            Intr-o  declaraţie  făcută   la   La  Suez  viaţa îşi  reia                               Lucrările  conferinţei   conli-   rină.  La  miting  au  venit  şi  2 500  de  pescari,  iar  pe  coaste  au  demonstrat  pescari  în  144  de  bărci.  ^   la  Washington,  impotriva
          sosire,  Kozo  Sasaki  a  spus  că                                                        nuă.                                                                                                                     I   celor  doi  trafican|i   de
          vizita  a  prilejuit  cunoaşterea                                                                                                                                                                                  )   stupefiante  vor  fi  formu-
          realizărilor  obţinute  de  poporul                                                                                                                                                                                ţ   late  36  capete  de  acuzare.
          chinez  în  domeniul  producţiei           cursul  normal                                                                                                                                                          I   Ei  sint  pasibili  de  o  con
          şi  al  nivelului  de  trai  al  oa                                                          In  urma  convorb irilor  eco  narea  discrim inării  rasiale  a                     cois  Xavier  O rto li  va  purta   '   damnare  la  închisoare  pe
          menilor  muncii.  In  această  o r                                                         nomice   sovielo-îndonezlene.   recomandat  ca  anul  1971  să                          convorbiri   cu   preşedintele   I   615  ani  fiecare  şi  la   o
          dine  de  idei.  el  a  remarcat  că                                                        la  Moscova  a  losl  semnal  un   lie  proclamat  anul  in ternaţio                  Houari  Boumcdiene   şi   alţi   ^   amendă  de  615 000  dolari.
          fată  de  1964,  cind  a  fost  u l  SUEZ  28  (Aqerpres).  —  După   locuitori.  In  prezent,  mii   de  acord   caic   reqlemenlează   nal  de  acţiune  pentru  comba         membri  ai  guvernului  atge-
          tima  dată  în  China,  a  consta  19  zile  de  la  încetarea  tempo  cetăţeni  s-au  reîntors  la   ca-  condiţiile  stingerii   datoriilor   terea  rasismului  şi  discrim i  rian  privind  perspectivele  co  |   ia h t   SCUFUNDAT
          tat  o  creştere   simţitoare   a  rară  a  focului,  viata  îşi  reia   sein.  birourile,  magazinele  sau   Indoneziei  căi re  Uniunea  So  nării  rasiale.  Evenimentul  ar    operării  economice  între  ce
          producţiei  acestei  ţări,  o  abun  cursul  normal  în  oraşul  Suez.   uzinele  ai  căror  salariaţi  sini.  vietică.  urma  să  fie  inaugurat  in  ca                         le  două  ţări  pe  termen  lung.  1   Miercuri  noaptea  iahtul
          dentă  a  bunurilor  de  consum.   situat  la  extremitatea  sudică  a   In  imensa  aglomerare   dc   Deleqatia  sovieiică  la  con  drul  unei  reuniuni  comune  a                                             \   britanic  „N icole tle"   s-a
          Sasaki  a  subliniat,  de  aseme  canalului  cu  acelaşi  nume.  lo-   rase,  pe  ju măi a te  distruse   de   vorb iri  a  fost   condusă   de   Organizaţiei  N o ţiun ilo r  Unile       O + O                 I   ciocnit  cu  traulerul   fran
          nea,   necesitatea   strîngeni   calilale  din  care  au  fost  înain  bombe  şi  obuze,  viata  obişnui*   Vladim ir  Novikov.   vicepre  şi  a  Orqani/.atici  Unităţii  A -     Inlre  Anglia,  R.F.G.,  O lan  .’   cez  „Le  Temps  des   Ceri-
          prieteniei  dintre   Japonia   şl  te  evacuaţi,  potrivit  unor  surse   •ă.  cotidiană,  apare  din   nou.   şedinte  al  Consiliului  de  M i-   fiicane.                        da,  Belgia  şl  Halta  au  loc  in   ţ   ses",   intr-o  zonă  dintre
          China  şi  restabilirea  relaţiilor  oliciale  egiptene,  cea  268 000  de  relatează  de  la  fala  locului  co  nişlri,  iar  cea  indoneziana  de   0 + 0                       prezent  negocieri  pentru  pro  ţ   Insula   Yeu   şi   Sables
                                                                      respondentul  agenliej   Pranro   Adam  M alik,  ministrul  aface                                                      ducerea  in  comun  de  uraniu   ■   d’OJIone.   In  urma   acci-
                                                                      Pressc.   Dincolo  de  ferestrele   rilo r  externe.           Guvernele  Fran|ei  ş|  Cia                             îmbogăţii  prin  metoda  ullra-   I   dentului,   vasul  britanic,
              ARGENTINA  După  asasinarea  liderului                  sparle  ale  clădirilor  se  p ro fi  In  cursul  convorbirilor  au   dului  au  căzui  dc  acord  asu                cenlrlluqăril.  In  luna  martie   )   care  avea  (a  bord  opt  pa
                                                                                                                                   pra  retragerii  trupelor  Iran-
                                                                      lează  adesea  siluete  de  femei   fosl  abordate  şi  probleme  ale                                                   a  fost  deja  încheiat  un  acord   I   sogeri,   s-a   scufundat.
                                                                      şi  copii.   Unul  din  hotelurile   legăturilor  economice  şi  co  ceze  din  Ciad,  a  declarat  zia  Hă  în  prezent  la  Bahreln.  El  între  Anqlia.  R.F.G.  şi  O la n   !   Cinci  persoone  au  fost
                         sindical  Jose  Alonso                       oraşului  arc  deja  aproximativ   merciale  dintre   cete   două   riştilor  preşedintele  Republi  a  început  joi  o  serie  de  con  da.  Ullerior.  Italia  şi  Belgia   1   salvate,  alte  trei  fiind  date
                                                                                                                                   cii  Ciad.  Francois  Tombalba-
                                                                      20  de  clienţi,  reprczenlanti   ai   ţări.                 ye  după  întrevederea  avută   vorbiri  cu  autorităţile  locale   şi-au  exprimat  interesul  pen  ţ   dispărute.
                                                                                                               O ^ o
            RIO  DE  JANEIRO  28.  Co  ramburu  şi  pe  fostul  lider  al   companiilor  care  operează  în   Secretarul  general  al  O r  la  Palatul  Elysee  cu  preşedin  în  legătură  cu  viitoarea  po  tru  această  iniţiativă  şi  au
                                                                                                                                                                litică  militară  a  Angliei  in
          respondentul  Aqerpres,  Vasile   sindicatului   metalurgiştilor,   regiunea  Sue/ului,  sau  oameni   ganizaţiei   Nafiuntlor   Unile,   tele  Franţei,  Gcorqcs  Pompi  Golful  Persic.  Surso  oficiale   cerut  să  participe  la  acord.  \   HULIGANII  Şl...
          Oros,  transmite  :  Cele  62  sin  Augusto  Vandor.  Cercurile  sin  de  afaceri.        U  Thant.  a   sosii  vineri  la   dou.                   au  refuzat  să  dez.văluie  deta     0 + 0                 \   PROCESUL
          dicate  care  formează  Confede  dicale  şi  în  genere  opinia  pu  Străzile  principale  ale  oraşu  Belgrad,  unde.   la   Invitaţia   Preşedintele Republicii  Ciad,   lii  in  legătură  cu  rezultatele   Poliţia  ltatiană  a  descope  ^   DE  INVAJAMINT
          raţia  Generală  a  M uncii  din   blică  consideră  că  c.ste  vorba   lui  cunosc  şi  ele  o   oarecare   preşedintelui   R.S.F.  Iugosla  aflat  în lr-o   vizită  oficială  la   convorb irilor  dintre  Luce   şi   rit  la  Genova   18  opere  de   i   Aproximativ   1  300   de
          Argentina  au  cerut  preşedinte  de  un  asasinat  politic.  Alonso   animalic.  M ilita ri  şi  c iv ili   se   via.  lostp  Broz  Tilo,  va  face   Paris,   va   părăsi   capitala   şeicul  Al  Kholifa.  artă  etruscă  In  valoare  de  a-   •   profesori  din  capitala  me
          lu i   Marcclo  Roberto  Leving-   şi-ar  (i  atras  ostilitatea  grupă  plimbă  alături,  iar  în  locul  si  o  vizită  oficială  de  Irei  zile.  Franţei   la  sfirşilul   acestei   proxlm ativ   600  milioane  de   t   xicană  ou  declarat  o  gre-
          ston  adoptaiea  dc  măsuri  e  rii  radicale  a  mişcării  peronis-   renelor  sau  al  exploziilor   ră1   După  cum  s-a  mai  anunţat.   săptâinîni,  plecînd  spre  A d  o + o  lire,  care  urmau  să  He  ex  ţ   vă  pe  termen  nelim itat  în
          nergice  pentru  a  clarifica  cir  te  din  cauza  colaborării  slvin-   sună  acum  numai  strigătele  d i  U  Thant  va  discuta  cu  ofi  dis  Abeba.  pentru  a  lua  par  M in istrul   irancez   at  dez  portate  clandestin  In  Elveţia.   semn  de  protest  împotriva
          cumstanţele  asasinării  lui  Jose   se  cu  guvernul  Onqania  şi  a  verşilor  vînzâlori  ambulanţi  cialităţi   iugoslave   probleme   te  la  lucrările  Conferinţei  la   voltă rii  industriale  şi  ştiin ţi  Politia  o  surprins  o  bandă   i   activităţii  nestingherite   a
          Alonso.   secretar   general   al   poi  cu  actualul  guvern,  afir  Peste  toţ  însă  sini  vizibile   internaţionale  şi  chestiuni  re  nivel  înalt  a  tăvilor  membre   fice,  Francois  Xavler  O rloli,   chiar  in  momentul  cind  o-   y   unor  bande  de   huligani
          Sindicalului   m uncitorilor   din   ma  una  din  ipoteze.  A lta   ad  cicatricele  războiului,  ruine  sau   feritoare  la  activitatea  O.N U.   ale  Organizaţiei  Unităţii  A   a  sosii  la  A lger  pentru  a  par  bieclele  trebuiau  să  fie  incăr-   (   care  terorizează  atit   pe
          industria  confecţiilor   şi  unul   mite  că  asasinatul  ar  fi  opera   case  avariate.  Puţin  mai   de  El  urmează  să  fie  prim it  de   fricane.  ticipa  Ia  negocierile  eeono-   cato  în  automobil.   Printre   .   elevi  şi  studenţi  cit  şi  pe
          din  cei  mai  vechi  lideri  sin  unei  qTupări  extremiste  dina  parte.  cele  două  rafinării   de   preşedintele  Tilo.    0 + 0               mico-llnanciare  dintre  Fran  piose  se  aflau  o  placă  de   1   profesori.  Greviştii  cer  au-
          dicali  peronişli  După  cum  s-a   fară  mişcării,   interesată   să   petrol  rămîn  încă  închise,   ca   0 + 0                                    ţa  şl  Algeria,  care  vor  dura   aur  încrustată  cu  scene  vî-   \   torilâţilor  să  ia  măsuri  e 
          anunţai.  Jose  Alonso   a  fost   împiedice  consolidarea  actualu                          Comitelui  Organizaţiei  N a  Trim isul  special  al  guver  pînă  la  30  august.  năloreşti,  o  vază  decorată  cu   I   nergice  împotriva  acestor
          ucis  joi  cu  focuri  de  armă  în   lui  regim,   care  a   promis  o   şi  marea  uzină  de  îngrăşăminte   ţiu n ilo r  Unile  pentru  e lim i  nului  britanic  în  Orientul  A   scene  similare  şi  statuete  de   ,'   bande  care   periclitează
          cartierul  rezidenţial   Belqrano,   ..deschidere“   în  relaţiile   cu   chimice.                                       propiat,  W lllia m   Luce,  se  a-  in  cursul  vi/iî.ei  sole.  Fran  bronz.           1   desfâşurareo  normală   o
          <iin  Buenos  Aires.  Asasinii  au   sindicatele.  In  centrul  capita                                                                                                                                            ţ   cursurilor,   indeosebi,   în
          acţionai  fără  grabă.  Preşedin  lei.  poli (ia  a  descoperit  unul                                                                                                                                             ţ   invâţâmîntul  secundar.
          tele  Levingston  s-a  în tîln it  tle   din  automobilele  folosite  ..de                                                   Se  dezvăluie  enigmă  brăţării                           Recunoaşteri  ale
          urgentă  cu  colaboratorii  săi  şi,   asasinii  lui  Jose  Alonso.   La
                                        Buenos  Aires  şi  In  alte  cen                                                                                                                                                    \   ALGA  PRODUCĂTOARE
          înlr-u n  discurs  televizat,  a  a                                                                                                                                                                               i   d e   p r o t e in e    .
                                        tre  urbane  domneşte  o  atmo                                                                                                                        pierderilor americane
          trib u it  asasinatul  aceloraşi  per                                                                                          al  cărei  furt  fusese  pus
                                        sferă  de  tensiune.  Politia  a  Ini                                                                                                                                               ,   Crţivo  oameni  de  ştiinţă
          soane  care  l-au  ucis  pe  ex-   ţiat  o  vastă  acţiune  de  depis                                                                                                                    in  Vietnam              ;   de  la  Universitatea   din
          preşedîntele  Pedro  Eugenio  A -  tare  a  asasinilor.                                                                                                                                                            ţ   Wyoming  au  anunfat  des-
                                                                                                                                        pe  seama  lui  Bobby Moore                             S A IG O N   28  (Agerpres).   —   l   coperirea  unei  importante
          Sosirea  inopinată  a  vicepreşedintelui                                                                                                                                             O  statistică   dată  publicilătii   j  t   surse  de  proteină,  o   că-
                                                                                                                                                                                                                                rei  cultivare  este  mult  mai
                                                                                                                                                                                               la  Saigon  de  către  Comanda
                       S.U.A. la  Pnom  Penii                                                                                      Judecătorul  de  instrucţie   în  discuţia  a  doi  indivizi  din  care   mentul  american  relevă  faptul   ^  ţ   economică  decil  toate  ce-
                                                                                                                                    BOGOTA  28  (Aqerpres)
                                                                                                                                                                                                                                le  cunoscute
                                                                                                                                                                                                                                            pînâ  acum.
                                                                                                                                                                                               că,  în  cursul  săptâmînii  trecute,
                                                                                                                                                                a  dedus  că
                                                                                                                                                                             aceştia  furaseră
                                                                                                                                   sărcinat  cu  anchetarea  furtului   brăţara  în  cauză  şi  au  vîndut-o   Şi-au  pierdut  viata  în  luptele   I   Este  vorba  de  o  algă  cu
                                                                                                                                   brăţării  de  aur  de  care  fusese   în  schimbul   sumei  de  12 000  din  Vietnam ul  de  sud  52  m ili  )   noscutâ   sub   numele  de
            BAN G K O K   28  (Agerpres).  —    ţile  m ilitare  ale  regim ului  de  la                                                                                                       tari  din  efectivul  corpului  ex-   t   Cyanidium  Caldarium care
                                                                                                                                   acuzat  căpitanul  echipei   na  pesos  columbieni  (600  dolari).
          După  o  scurtă  vizită  în  capitala   Pnom  Penh,  El  a  arătat   că                                                                               Joi  după-amiază   politia   din   peditionar  al S.U.A. Aceeaşi  sta  are  un  conţinut  de  60  la
          Cambodgiei,   vicepreşedintele   Statele  Unite  vor  furniza   în                                                       ţionale   de  fotbal   a  Anqlci.   Bogota  a  anunţat  că  a  arestat   tistică  menţionează  că   43 418   I   sută  in  proteine.  Potrivii
          Statelor  Unite   ale  Am ericii,   continuare  ajutor  m ilitar  şi  e                                                 Bobby  Moore,  a  audiat  joi  pe   două  persoane  despre  care  se   americani   au  fost  ucişi   în   ţ   oDrecierilor  oamenilor  de
          Spiro  Aqnew,  a  sosit  vineri  în   conomic  acestui  regim.  Obser                                                   unul  din  m artorii  cheie  în  a  crede  că  au  săvtrşii  furtul  de   cursul  celor  nouă  ani  şi  jumă-   i   ştiinţa  am intiţi,  pe  un  acru
          Tailanda,  ultima  etapă  a  turne  vatorii  politici   reamintesc   în                                                cest  proces.   M iquel  Patino.   la  bijLteria  din  holul  hotelului,   iale  de  intervenţie  militară  a  !   de  pămint  s-ar  putea  ob-
          ului  său  asiatic.   Vizita   la   această  ordine  <Jc  idei  declara                                                                                                            mericană  în  Vietnam.         \   ţine  100  tone  de  aseme-
          Pnom  Penh,  care  nu  a  fost  in i  ţia  fui  Spiro  Aqnew  tăcută  în                                               Proprietar  al  u n d   ca(6-b.ar  din   unde  fusese  cazată  echipa  en  N um ărul   total  al  răniţilor,   ţ   nea  alge.
          ţial  prevăzută  în  programul  o  urmă  cu  cîleva  zile,  In  timp                                                   Bogota,  Patino  a  dezvăluit  că   gleză  de  fotbal  Înaintea   cam  înregistrat  în  aceeaşi  perioadă,
          ficial,  a  fost  insolită  de   cele   ce  se  îndrepta  spre  Seul,   în                                              a  interceptat   in  localul  său  pionatului  mondial  din  Mexic.  se  ridică  la  287 216.
          mai  drastice  măsuri  de  securi  care  sublinia  că  Statele  Unite
          tate.  După  cum  se  ştie,  tortele   vor  face   „tot  ce  este  posibil"
          populare  de  rezistentă   cam  pentru  a   sprijini  regimul  Lon
          bodgiene  îşi  desfăşoară  atacu  Noi.  Această  declaraţie  a  fost
          rile   la  numai  15  km  in   ju ru l   calificată  dc  presă  drept  cea
          Pnom  Penhului.  Trei  elicoptere   mai  categorică  făcută  vreodată
          de  -luptă  Şi  un  numeros  per  de  un  reprezentant   american                                                             Centrala  cărbunelui  Petroşani
          sonal  al  serviciilor  secrete  ame  in  favoarea  regim ului  de   la
          ricane  au  asigurat  paza  vice  Pnom  Penh.
          preşedintelui.  La  ceremonia  de   In  capitala  Tailandei.   Spiro
          primire,  care  s-a  desfăşurat  la   Agnew  urmează  să  «¡bă   con
          locuinţa  ce  i-a  fost  rezervată,   vorb iri  cu  prim ul  ministru  lai-
          nu  a  avut  acces  nici  un   zia  landez,  Thanom  Kittikachorn.
          rist.                         în  legătură  cu  participarea  sol                                                                                               A N U N Ţ Ă
            Vicepreşedintele  american  a   daţilor  tailandezi   'la  războiul
          avut  convorbiri  cu  şelut   re  din  Vietnam ul  de  sud  şi   cu
          gim ului  de  la  Pnom  Penh,  Lon   plânuila   retragere   pînă   la
          Noi.  El  a  declarat  reprezentan  sfîrşilul  acestui  an  a  10 000  de                                                    că  pentru  pregătirea  în  meseria  de  mecanizatori  mineri  din
          ţilo r  presei  că  în  cursul   con  soldaţi  americani  din  cei  42 000
          vo rb irilo r  au  fost  abordate  pro  care  se  află  în  prezent  în  Tai
          bleme  referitoare  la  necesită  landa.                                                                                     cadrul  ŞCOLII  PROFESIONALE  PETROŞANI,  cu sediul  în
                                                                                                                                        strada  Republicii  nr.  7  şi  ŞCOLII  PROFESIONALE  LUPENI,
                           P ro b le m e le   e c o n o m ic e                                                                                   cu  sediul  în  strada  Viitorului  nr.  27,  se  primesc:
           a le   Ita lie i  în   a te n ţia   g u v e rn u lu i                                                                        —  CU  CONCURS  DE  ADMITERE,  ce  va  avea  Ioc  între  1-10
            La  Palazzo  Chigi  din  Roma   tu rilo r  fată  de  exporturi.  de  mai  m ult  timp  de  către  sin  „serioasă“  înlru cît   speranţele   septembrie  1970  la  sediul  şcolilor  menjionate,  absolvenţii  şco
          —   sediul  Preşedinţiei  Consiliu  Datele  statistice   menţionau,   dicate,  nu  s-a  concretizai  nici   sporirii  producţiei  nu  s-au  tra
          lui  de  M in iş tri  —   a  avut  loc   totodată,  că  numărul  întrep rin  de  dala  aceasta.  Noul  guvern   dus  în  practică,  iar  im p orturi
          ţoi  o  reuniune  lărgită  a  cabi  derilor  deficitare  s-a  ridicat  de   de  centru-stînqa   a  renunţai,   le  au  crescut  cu  mult  faţă  de   lilor  generale  de  8  ani  cu  vîrsta  15-18  ani.
          netului  italian,  prezidată  de  E  la  3 566  în  1965,  la  3 913  la   de  asemenea   să  păşească  cu   exporturi.  Primul  ministru   al
          i  ilio  Colombo,  consacrată  e  sfirşilul  anului  1969.  hotărîre  la  eliminarea  fraude  Italiei  a  subliniat  că  scoput  u r
          xam inării  situaţiei   economice   încercarea  guvernului  de  a   lor  fiscale.  Majorarea  preţului   m ărit  de  guvern,  piin  adopta  —  FĂRĂ  ALT  CONCURS  solicitanţii  care  au  obţinut  cel  puţin
          a  tării.  In  urma  acestei  şedin  depăşi  această   situaţie,   prin   Ia  benzină,  se  spune  în  docu  rea  acestor  măsuri,  este  de  a
          ţe,  care  o  durat  peste  sase  ore,   sporirea  impozitelor  la  benzi  mentul  P.  C.  Italian,  va  lovi   frina  in  mod  selectiv  consu
                                                                                                    mul  în  vederea  restabilirii  e
          a*j  fost  adoptate  o  serie  dc   nă.  băuturi  alcoolice,  cosme  în  cercuri  largi  ale  masei  de   chilib rului  global  între  cerere   media  5  la  sesiunile  de  admitere  din  1970  -   la  alte  şcoli
          M  ăsuri  menite  să  ducă  la  de  tice,  serviciile  telefonice,  asis  oameni  ai  muncii.  Cit  priveşte
          păşirea  stagnării  economiei  i-   tenta  medicală,  taxele  de  tim   sporirea  taxelor   la  m ărlurilo   Si  ofertă,  pentru  finanţarea  * -
          tnliene  în  anul  1969.  încă  îna  bru   etc  are  drept  scop  ob ţi  de  lux,  acestea  sînt  derizorii".  nor  investiţii  în  domeniul  să
            lte  de  constituirea  actualului  nerea  de  fonduri  suplimentare   De  altfel  chiar  şi  premierul   nătăţii  publice,  cerule  cu  insis  profesionale,  licee  de  cultură  generală  sau  de  specialitate—
                                        de
          q.      ivcrn,  Emilio  Colombo  men aproximativ  300  m iliarde  li  italian  Emilio  Colombo  a  recu  tenţă  de  sindicale  şi  în  sfîrşit
          ţiona  existenta  unor  „grave  şi   re  în  vederea  finanţării  unor   noscut,   in  mod  deschis.   că   pentru  creşterea  productivită
          urqenle**  probleme  economice  proiecte  cu  caracter  industrial   noile  măsuri  liscalc   nu  sini   ţii  fără  a  se  risca  ulterior  un   dar  nu  au  fost  admişi.
           are  trebuie  să-şi  găsească  o   şi  social.  O  bună  parte  din  a  populare  şi  că  vor   influenta   dezechilibru.
                                                                                                      Deşi  aceste  măsuri  au  un  ca
           olulionare.                  ceste  măsuri  vor  avea  însă  re  asupra  nivelului  de  trai  al  li  racter  lim itai  şi  nu  merg  in  în-
            După  cum  se  ştie,  marea  te*   percusiuni  nefavorabile  asupra   nei  mari  păiti  a  populaţiei  ţă
          mă   a   campaniei   electorale,   nivelului  de  trai  al  oamenilor   rii  ;  el  a  insistai,  însă.  asupra   limpinarea   cerinţelor  sindica
          ;  întru  alegerile  regionale  de   muncii.                iapluluî  că  ele  au  devenit  ne  lelor  de  a  se  adopta  reforme   O   dată  cu  cererea  de  înscriere,  solicitanţii  vor
           !m  7  iunie,  a  con sliluil-o  situa  Intr-o  declaraţie  dată  pu bli  cesare  pentru  a  se  evita  infla  profunde  de  structură,  ele  con
           r  a  economică  a  tării.  Criza  de   cităţii   de   către   direcţiunea   ţia  şi  a  se  relansa  producţia   stituie  un  prim   pas  in  direc
          guvern  care  a  urmat  a  accen  P.  C.  Italian  se  arată  că  hotâ-   şi  investiţiile  in tr-o  serie  de   ţia  relansării  dezvoltării  siste  depune  şi  adeverinţă  eliberată  de  unitatea  şcolară  la
           tuat  şi  mai  mult  nemulţum irile   rîrile  fiscale  şi  economice   a-   sectoare  ale  economiei   tării,   mului  productiv  în  industrie,
           i  laşelor  largi   ale   oamenilor   .doptate  la  27  august  de  către   rum   ar  fi  sănătatea  publică,   a  po liticii  de  credit  menită  să
           unnrii.  In  presa  italiană  an  a*   guvern   „dovedesc   incapacita  transporturile  şi  conslructîa  de   favorizeze  investiţiile,  să  îm  care  au  susţinut  examenul  de  admitere  din  care  să
                                                                                                    piedice  pe  v iilo r  o  criză  a  în-
           ilărLt  în  ultim ul  timp  o  se  tea  sa  de  a  avansa  pe  calea   locuinţe.  Colombo  a  relevat  că   Ircprinderilor  industriale   mici
            e  de  articole  relevind  rreşle-  unei  prolundc  reoricnlări  a  po  situaţia  financiară  a  tării, şi  în
           r. îo  continuă  a  preturilor,  de  liticii  economice,  care  a  deve  deosebi  bugetul  de  stal   va  fi   şi  m ijlocii,  promovarea  condi  rezulte  media  obţinută.
           teriorarea  balanţei  de  plăti  —   nit  astăzi  deosebit  de  necesa  asanat  ,,în  mod  treptat  dar  te  ţiilor   necesare  dezvoltării   a-
           simptom  că  emigrarea  capita  ră  şi  urgentă.   Angajam entul   meinic“ .  El  a  arătat  că.  deşi   oriculturiî
           lu rilor  nu  a  încetat  —  precum  guvernului  de  a  proceda  la  a  situaţia  economică  a  Italiei  nu   NICOLAE  BADEA
            t  o  sporire  rapidă  a  impor  doptarea  unor  reforme,  cerule  este  „compromisă“ ,  ea   este
                                                                                                                                                                      T ip a ru l:  întreprinderea  poligrafică  Deva.                           44065
                                                           Redacţia  şi  adm inistraţia  ziarului  :  Deva,  str.  Dr.  Peţru  Groza  nr.  35.  Telefoane  :  12317  fi  11275.
     	
