Page 88 - Drumul_socialismului_1970_08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAţ

PAGINA A "* •

g Cuvîntul şefului delegaţiei

române la Conferinţa interguver-
i
namentală a miniştrilor educaţiei

naţionale şi culturii din ţările

membre ale U.N.E.S.C.O

b Convorbirile nigeriano-algeriene

B Curier, Atlas

I
ANUL XXII. Nr. 4864 VINERI 28 AUGUST 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Onorarea integrală a contrac­ Utilaj petrolier VIZITA IN TARA NOASTRĂ A H H IM I

livrat la export
In perioada care a trecut
telor—îndatorire de prim ordin din acest an, unităţile apar-
ţinînd centralei
Industriale
de iitllaj-pe tro lle r şi-au ono­
rat cu promptitudine con­
tractele cu străinătatea, ex­
a lucrătorilor din agricultură pediind peste hotare o gamă
variată de inslala|ii şi alte
aierenlc
forajului
agregate
pentru adîncimi pină la
7 000 metri. Dlntr-un bilanţ
recent Întocmit, reiese că
ARON COLCER numai în actualul cincinal
secretar al Comitetului judeţean de partid, - 0ÎSIRE
preşedintele Uniunii judeţene a C.A.P. s-au trim is unor firme străi­
ne mai bine de I 000 Insta­
laţii româneşti de fora),
Orientînd agricultura pe ca­ ducţiei contractate, sporurile qricole $i consiliile populare pentru a d in d m l mici şl me­
lea dezvoltării intensive şi mo­ de preţ pentru depăşirea can­ de îndeplinirea sarcinilor de dii, pompe de extracţie, a-
dernizării, partidul a pus in tităţilor contractate si pentru livrare a produselor aqricole qreqate de cimentare şl pre­
(ala lu crătorilor oqoarelor sar­ livrarea produselor în anumite la fondul de stat, stabilind tot- venitoare de erupţie de ma­
cini de o deosebită răspundere perioade ale anului ele. Toate re putere, precum şl 20 000 Joi, în cea de-a treia zl a a economiei noastre naţionale. exprlm lndu-şi sentimentele de Inchelndu-şi vizita la M a ­
privind sporirea producţiei a- acestea oferă multiple avanta­ tone armături petroliere, sa­ vizitei oficiale pe care o în­ După o scurtă vizită la mu­ preţuire şi stimă pe care le nu­ maia. oaspeţii se îndreaptă
qricole si creşterea contribu­ je şi constituie p lrq h il im por­ pe cu role. scule şl piese treprinde In România, pre­ zeul mlneraloqiel. oaspeţii se tresc fată de poporul conqolez. spre Constanta, Pe străzile ora­
ţiei acestei ramuri la formarea tante în aslqurarea sporirii (Continuait ¡ñ p a g -a de schimb. şedintele Republicii Democra­ Îndreaptă spre Rotaţia centra­ După-amfazâ. preşedintele şului, oficialităţile conqoteze şi
venitului naţional. Ja satisfa­ continue a producţiei aqricole tice Conqo, Josóph-Désiró lă de preparare a m inereuri­ Republicii Democratice Conqo române sînt salutate cu căldu­
cerea nevoilor de produse a- Si îmbunătăţirii aprovizionării M obutu, împreună cu solia şi lor. Preşedintele Republicii De­ si oficialităţile care tl însoţesc ră de numeroşi constăntenl.
qroalimcntare ale economici populaţiei cu produse aqroali- cu celelalte persoane oficiale mocratice Conqo apreciază ca­ au plecat pe calea acrului, Sc vizitează unul dintre cele
naţionale si ridicarea nivelului mentare. Prin sistemul actual conqoleze, a plecat — la bor­ lităţile utilajelor româneşti si spre Constanta. mai Importante monumente de
de trai al întreqului popor. In al p re tu rilo r de contraclare, pe dul unui avion special — în- tehnologiile elaborate de spe­ La sosirea pe aeroportul Ko- arhitectură antică — Edificiul
vederea realizării obiectivelor baza p re tu rilo r lerme, dinainte tr-o călătorie prin tară cu cialiştii noştri. qălnfceanu, oaspeţii au fost roman cu mozaic. A ici se face
respective statul a alocai si stabilite şi qarantate de stat. destinaţia Baia Mare şi lito ra ­ Un alt obiectiv al vizitei îl fnttmplnati de reprezentanţi al o scurtă prezentare a monumen­
alocă, pentru dezvoltarea ba­ producătorii unităţilor aqricole lul M ării Negre. constituie Uzina mecanică de organelor judeţene şi m unici­ tului. Oaspeţii mulţumesc, Ia
zei tehnico-materiale a aqri- cooperatiste, ţăranii coopera­ In această vizită, oaspeţii maşini sl utilaje miniere. Oas- pale. sftrşitul vizitei, pentru p rlle jc l
cultu ril importante mijloace tori sl a i gospodării in dividu a­ sînt însoţiţi dc Manea Mănes- pelii vizitează o expoziţie or- Primul obiectiv vizitat a fost oferit de a cunoaşte o parte
materiale si fonduri băneşti. le îşi pot organiza în mod cu. vicepreşedinte al Consiliu­ qanizată in aer liber. Preşedin­ staţiunea Mamaia. Noile con­ din vestigiile trecutului Istoric
Semnificativ este faptul că. în judicios productîa, cunosclnd lui de Stat, cu soţia, precum tele MobuVi se opreşte In strucţii ale litoralului, de o a} tării noastre.
perioada actualului cincinal, din vreme necesităţile proprii şi de membrii misiunii române dreptul mai m ultor exponate, mare varielale arhitecturală,
numai In aqricullura judeţului şi angajamentele asumate prin ataşate pe lînqă preşedintele retinîndu-i atenţia, printre al­ fac oaspeţilor o impresie deo­ Părăsind Constanta, oaspeţii
nostru s-au efectuat investiţii contracte. Astfel, contractările Republicii Democratice Con­ tele. maşina pneumatică de în­ străbat alte staţiuni ale lito ra ­
in valoare de peste 250 000 000 au un rol de seamă în p ro fila ­ qo : Constantin Stătescu. se­ cărcat cu siloz, perforatorul de sebită. Preşedintele M obutu şî lului — Eforie Sud, Eforie Nord
lei în scopul dotării cu trac­ rea si specializarea producţiei, cretarul Consiliului de Stat. lip „Tampela". locomotiva Die­ celelalte oficialităţi conqoleze — ajunqînd scara la staţiunea
toare si maşini aqricole, spori­ urmărind folosirea cu eficien­ Alexandru Tujon. ambasadorul sel de mină, qrupuri electro­ sc opresc Ia unu) dintre m ari­ N'eplun.
rii cantităţilor de îngrăşămin­ tă maximă a condiţiilor pedo­ României la Kinshasa. qeneral- gene mici si sc interesează de le hoteluri ale Mamaiei — Aici, preşedintele Consiliului
te chimice si insectofunglcide, climatice existente, îmbinarea locotenent Constantin Popa. posibilităţile de livrare a unor -Riviera", dc pc terasa căruia popular judeţean Constanta a
dezvoltării sectorului zooteh­ armonioasă a intereselor per­ locţiitor al şefului Marelui Stal asemenea maşini şi utilaje în admiră vastn panoramă a sta­ oferit, în onoarea preşedintelui
nic. extinderii pomiculturii, le- sonale ale producătorilor cu M ajor, şi Tudor Jianu. direc­ Ro.ouh)ira Democratică Conqo. ţiunii. Preşedintelui conqolez Republicii Democratice Conqo.
qumieuUurlt. a suprafeţelor i- cele obşteşti si qenerale ale torul Protocolului dîn M iniste­ Vizita în întreprinderile băl- i so dau relaţii in leqâlură cu
rîqate şi a altor acţiuni. stalului. In contextul acestor rul Afacerilor Externe. mărene se încheie Ia Uzinele rele mai importante construc­ sl a soţiei sale, un dineu,
S prijin ul material, financiar obiective se înscrie st hotărî- In intimpinarea preşedintelui metalurgice de metale neferoa­ ţii sl cu perspectivele dc dez­
Si tehnic de care au beneficiat rea Comitetului Executiv al Mobutu si a soţiei sale. a ce­ se. voltare a staţiunilor. (Aqerpres)
unităţile aqricole a permis a­ C.C. al P.C.R. şi a Consiliului lorlalte oficialităţi conqoîe/e Preşedintele M obutu con­
plicarea unor tehnologii Înain­ de iMinistri privind îmbunătă­ au venit — pe aeroportul băî- semnează în cartea de onoare
tate de cultivare a păm înlulul ţirea preturilor de cumpărare mărean — reprezentanţi ai or- a uzinei impresiile deosebite Constituirea Comitetului de
şî de creştere a animalelor, ca­ a animalelor sl produselor a­ qanclor jndetene si municipa­ pe care i le-a făcut această v i­
re au exercitat o influentă fa­ nimaliere, care. pe lînqă m ajo­ le. care le-au ural bun venit. zită. eloqiind realizările sl
vorabilă asupra sporirii pro­ rarea de preturi, prevede a­ De la aeroqară. coloana de munca tuturor m inerilor $1 direcţie al Institutului interna­
ducţiei vegetale si animale, a- cordarea de prime, reduceri si maşini, escortată dc motoci- m etalurqiştilor băimăreni.
s.ppra îm bunătăţirii situaţiei e- degrevări de impozite, ceea ce clisti. se îndreaptă spre ora­ Ca amintire, qazdele ¡-au o­
ferit şefului statului congolcz
conomico-iinanciare a u n ită ţi­ va determina ca unităţile <aqrî- şul dc reşedinţă a judeţului o casetă cu mostre ale produ­ ţional de tehnologie şi economie
lo r şi creşterii veniturilor lu­ cole şi ţărănimea dîn judeţul Maramureş.
crătorilor oqoarelor. noslru să beneficieze în acest Pregătirea terenului pentru insâmînţarea pâioaselor de Sint vizitate citeva din în­ selor uzinei. „V o i vorbi de­
an de venituri suplimentare In toamnă. Poto : V. ONOIU treprinderile băimărene. Primul
Corespunzător eforturilor spre succesele voastre, la Îna­ apicolă ai Apimondiei
sumă de aproape 3 milioane popas are loc la Centrala In­
substanţiale ce se fac pentru poierea mea în tară", a spus
Iei. dustrială a minelor si metalur-
dezvoltarea intensivă şl m o­ qîei neferoase unde oaspeţii oaspetele, luîndu-şî rămas bun
dernizarea agriculturii, se Im­ îndeplinirea In mori exem­ ronqolezl iau cunoştinţă cu in­ dc la colectivul uzinei. Inlre 25 si 27 auqust s-a des­ Comitetul de direcţie a ex­
pune o contribuţie tot mai de plar a obliqaliilor contractua­ teres despre realizările sl ex­ In aceeaşi dimineaţă. Marîe- făşurat la Bucureşti, sub con­ primat m ulţu m iri preşedintelui
seamă din partea întreprinde­ le este una din sarcinile de perienţa specialiştilor noştri în A nto lne lte M obutu a făcut v i­ ducerea prof. dr. inq. V. Har- Consiliului de Stal al Republi­
r ilo r agricole de stat, a coope­ căpetenie ale organizaţiilor de F.C. Orăştie - cu planul acest domeniu. zite la Expoziţia realizărilor naj. preşedintele Apimondiei. cii Socialiste România, Nicolae
rativelor aqricole şi producă­ partid, conducerilor unităţilor Preşedintele Republicii De­ social-economice „Maramureş şedinla de constituire a Cn- Ceauşescu, pentru aqremenlul
torilor individuali la constitui­ aqricole cooperatiste si de stat. mocratice Conqo apreciază 7 0 “ şi la Planclarium ul din Io - ‘ m ilclu lu i de direcţie al in sti­ acordat funcţionării în Româ­
rea fondului centralizat de pro­ cadrelor tehnice şl consiliilor pe 8 luni îndeplinit proqresul realizat în anii din calitate. tutului internaţional de tehnn- nia a Institutului international
duse aqricole al statului. De populare, ale fiecărui lucrător urmă dc Industrie minieră ro­ Preşedintele Consiliului popu­ loqie si economic apicolă al dc lehnoloqie si economie a­
altfel, livrarea produselor a- din agricultură. In acelaşi mânească pe m ultiple planuri : lar al judeţului Maramureş Apim ondiei. , picolă al Apimondiei.
qroalimentare contractate cu timp. realizarea fondului cen­ Tovarăşul Petre Dumitru, şeful serviciului plan al al exploatării şi valorificării a oferii un dejun în onoarea A u participat dr. S. Canna- In prima sa şedinţă, comi­
statul reprezintă principala tralizat de produse aqricole Fabricii chimico Orăştlc, ne-a comunicat că teri Între­ boqătiilor. al formării persona­ preşedintelui Republicii Demo­ mela (Ilalial, dr. W. Kaeser tetul a aprobat planul de lucru
sursă de realizare a ve n itu ri­ necesită o preocupare susţinu­ prinderea Şl-a îndeplinit sarcinile de plan pe 8 luni. In lului dc specialitate. capabil cratice Conqo şi a soliei sale. jR. F. a Germaniei). R. Zivano- şi bugetul pe perioada t au­
lor băneşti ale unităţilor, gra­ tă din partea factorilor care această perioadă, colectivul fabricii a dai peste plan să rezolve problemele comple­ In tot Hmpul vizitei l-a Baia vici (R.S.F. Iugoslavia). Georqes qust 1970—31 decembrie 1971.
dul de Îndeplinire a planului răspund de contractarea si va­ 425 tone de produse prelucrate din polietilenă. 30 tone xe ale tehnicii moderne Si să Mare. locuitorii oraşului au fă­ Sellianakis (Grecia) şi Roberl
la fondul de stal reflectîn- lorificarea producţiei, respec­ oxizi de fier, precum şi piese de schimb pentru industria răspundă dinamicei dezvoltări cut o caldă prim ire oaspeţilor, Bovey (Elveţia). (Aqerpres)
du-se în mod nem ijlocit în bi­ tarea Întocmai a clauzelor sta­ chimică fn valoare de 1,3 milioane tel. Au fost realizate
lanţul activităţii lor economî- bilite fiind o Îndatorire de economii peste plan fn valoare de 632 000 lei, Iar v o ­
co-financiare. prim ordin ce revine orqanî- lumul beneficiilor peste plan se ridică la peste 1 milion
Pentru cointeresarea produ­ zatiilor contractante. lei. Valoarea produc|le| ce se va realiza pină la sfîrşi-
cătorilor în valorificarea unor Dată fiind însemnătatea ex­ tul lunii întrece suma de o jumătate de milion lei. In întrecerea patriotică
cantităţi cît mai mari de pro­ cepţională pe care o prezintă La obllnerea acestor succese, un aport deosebit t-au
duse la fondul centralizat, con­ onorarea integrală şi la tim p adus buna aprovizionare tehnico-malerială, aslqurarea Examene şi
ducerea partidului şi statului <u comenzi $( contracte încă de la începutul anului, A
a ob liqaliilor contractuale, re­
a luat o serie de măsuri sti­ allnqerca la limo a parametrilor proiectaţi la noua insta­
mulative, între care amintim : cent, biroul Comitetului jude­ laţie de oxizi de fler. omoloqarea sl Introducerea In mJAlNTlU ill FIIST ÎNDEPLINITE concursuri de
acordarea de credite în condi­ ţean de partid a analizat m o­ producţie de noi matriţe la sec|la mase plastice, ridica­
ţii avantajoase, acordarea de dul cum s-au preocupat orqa- rea calificării m uncitorilor.
avansuri băneşti în contul pro­ niza11 jle de partid, organele a- admitere
Oraşul Brad arc un pitoresc lucrări cu caracter edilltar- pe care sint chemaţi să sl-o a­ \
deosebit datorită m unţilor co-1 qospodâresc elaborat de consi­ ducă la realizarea obiectivelor
înconjoară, pitoresc intreqit. liul popular, pe baza pro priilo r stabilite în întrecerea patrio­ în luna
IN PAGINA A ll-A amplificat de noile şi moderne­ lor propuneri şi suqcstii. Buna tică au condus la mobilizarea
orqanizare a muncii, stabilirea
social-culturale.
le construcţii
m i MAJORATE ÎN PRO­ Legumele nu se de munca depusă dc către ce­ concretă a lucrărilor ce trebuie masivă a cetăţenilor la muncă, septembrie
la realizarea unor importante ; septembrie ţ
executate în
fiecare circum­
tăţeni pentru a-1 face mai fru­
mos, mai prim ilor.
scripţie, repartizarea sarcinilor
Antrenaţi în întrecerea pa­
recoltează., triotică pentru gospodărirea Si răspunderilor pe deputaţi, lucrări edilîtar-qospodăreştl. A , l l u i n l ale lu nii viitoare A
In primele d o n i sap-
Analiza periodică de către
comitete de cetăţeni, orqaniza-
DUCŢIA DE 0 TEIURI AU ATE pe stradă şi înfrumuseţarea oraşului, tii de masă şi obşteşti. între­ com itelui executiv al consiliu­ a vor avea toc diferite e­ ^
\
.
. . . . .
brădenii
prinderi şî instituţii, cunoaşte­
participă cu entu­
lui popular. împreuna cu con­
ziasm la înfăptuirea planului de rea de către totl a contribuţiei ducerile orqanizatiilor de masă \ ' venlmente pregătitoare A
activităţii şcolare care
i va debuta Ia 15 septem­ A
Graficele de producţie ale nedoara realizează după mal doara pe piaţa mondială . brie. In Intervalul 1-10
Combinatului siderurgic Hu­ puţin de 8 luni întreaga pro­ Dacă pentru a exprima din N, ZAMFIR \ septembrie se va orga- A
nedoara consemnau zilele ducţie de oţeluri aliate a punct de vedere tehnic şi \ niza concursul de adml-
trecute o depăşire de 5 000 anului trecut Aceasta fa­ economic saltul rapid al pro­ IÇietmuBfC in pog. a Z a| i fere fn anul I Ia liceele A
tone la producţia de oţeluri ce ca, în. condiţiile spo­ ducţiei de oţeluri aliate spre J de cultură generală — 1
aliate de la începutul anu- ririi producţiei totale de cotele majorate de astăzi şl \ cursuri de zi — şî la II- \
lui şi pină acum. Cantitativ, oţel peste nivelul de 3 chiar spre cele viitoare, y ceele pedagogice, pentru ^
cifra nu impresionează. Dim­ milioane de tone, pon­ există o infinitate de para­
potrivă, comparată cu di­ derea oţelurilor aliate să metri şl Indicatori, eforturile Cantităţi mari i completarea locurilor ne­
ocupate In urma sesiunii '
mensiunile celorlalte reali­ crească la 6,57 la sută faţă şi preocupările intense, con­ i de vară.
zări de ordinul zecilor de mit de 4,73 la sută în anul trecut. sumul uriaş de gindire şi ac­ ^ Inlre 1-5 septembrie A
de tone sau milioane de lei, Realizarea acestor creşteri ţiune colectivă ce stau la te­ de legume . se vor desfăşura exame- ^
pare a trece neobservată, ca este conjugată, mai mult de- melia acestei dinamici impre­ ' nele de rorîqenţă pentru *
un fapt divers de muncă. cît în fiecare an din cincina­ sionante sint incomensura­
Judecate Însă prin valoarea lul pe care il încheiem, cu o bile. Mecanismul declanşat intrate în judeţ \ clasele I-V II ale şcolii \
lor calitativă, prin semnifica­ puternică deplasare a centru­ in oţelăriile şi laboratoarele De la I la 21 august, în \ qenerale. pentru anii îl. .
de ’
III si IV al liceelor
ţia economică deosebită şi lui de greutate a structurii Hunedoarei pentru oţelurile depozitele dc legume şl fruc­
prin densitatea faptelor ce sortimentale spre oţelurile de înaltă calitate antrenează ' cultură qenerală şi peda- A
Ic înmagazinează, cele 5 000 cu proprietăţi calitative su­ astăzi un potenţial uman fără te din Judeţul nostru au in­ \ qoqlce. precum şl ponlrti ţ
trat cantităţi Importante din
tone de oţeluri aliate date pe­ perioare, Incepind din anul precedent. El înglobează aceste produse, care repre­ \ anul I al Institutelor ^
ste prevederi se plasează, in­ trecut şi pină acum s-au a­ munca unor oţelari ca ; Fio- zintă o pondere Importantă ^ pedagoqice dc învăţători
discutabil. între realizările similat aproape 20 mărci de rea Laurean, Nicolae Nc- In alimentaţia populaţiei. sl educatoare. I.a 5 sep- ^
remarcabile dobîndite in a- oţeluri şi s-au elaborat, după greanu sau Florian Jurca. a Este vorba de 756 tone car­ lembrie vor începe exa- i
cesl an de către siderurgişti. Standardele străine, 54 mărci unor ingineri ca Adrian Po- tofi, 833 tone tomate. 282
In primul rind pentru fap­ de oţeluri de înaltă calitate. povici, Emilian lonescu. Sa­ tone castraveţi. 23l tone menele dc diferenţă dc \
tul că ele exprimă dinamis­ Oţelurile elaborate astăzi în bin Faur, Nicolae Găvă- ardei gras şl goqoşari, 101 I ) la clasa a IX-a a scolii \
mul alert al producţiei de cuptoarele electrice de 20 şi ncscu, Klokl Oscar, Roriş tone vinete, 176 tone varză, i A qenerale la anul I al li- \
oţeluri aliate în acest ultim 50 de tone, sau in cuptoarele Rusu sau loan Ilca şi atîţia eeulul — cursuri de zi
an al cincinalului. Prlntr-o o fe /ă riilo r Martin satisfac alţii ajun şi pe scara înaltă a 1 320 tone ceapă — pentru ¡ A i
producţie
şi
siloz,
con­ I
fericită coincidenţă, cifra ro­ pretenţiile calitative ale in­ măiestriei şl desăvirşlrii pro­ sum curent — 432 tone şl serale — de la o sec­
tundă „5 000“ se obţine in­ dustriei româneşti construc­ fesionale. Sînt cîteva nume fructe c a : piersici, pere, ţie d liceului de cultură
tr-o lună în care, noua oţelă- toare de autocamioane, auto­ dintr-o prestigioasă colecti­ mere, struguri, prune, qenerală la alta, ca şi
We electrică de la Hunedoa­ mobile şl tractoare. de utilaj vitate care, ridicînd dinamic de la anul I al liceului \
ra. pusă in funcţiune in energetic, petrolier, chimic, cotele vroducţiei de oţeluri pepeni. Toate aceste canti­
tăţi de lequme şl fructe au
cinstea celui de-al X-lea electrotehnic, rulmenţi sau aliate, aduce un aport direct, fost livrate maqazinelor. Ele dc cultură generală la
Conores al P.C.R., aniver- construcţii navale Şi, ca o deosebit de eficace, la solu­ au fost aduse In jtide| pe anut II al liceului
seoză primul an de existenţă. notă suplimentară de pres­ ţionarea globală a uncia din pedagogic. Aceste exa­
O aniversare rodnică, ce se tigiu pentru făurarii metalu­ problemele centrale ale dez­ baza contractelor încheiate A mene vor dura cinci zile.
anterior $1 o mare parie din­
completează admirabil cu lui hunedorean, trebuie să voltării economiei noastre tre ele — datorită efortului A
un alt fapt de semnificaţie consemnăm pătrunderea tot naţionale — ridicarea nive­ A (Agerpresl A
mafor * pentru economia na­ mai accentuată şi autoritară lului neneral al calităţii pro­ propriu al lucrătorilor din A
ţională : tot in aceste zile, Hu­ a oţelului cu marca Hune­ ducţiei. AL. VALERIU domeniul legumelor şi fruc­ A
telor.