Page 98 - Drumul_socialismului_1970_07

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Rr. 4840 JOI 30 IULIE 1970
?

Planul de stat trebuie înfăp­
Vacanţă in cluburile

tuit cu fermitate, nu cu elevilor sau cluburile

tîrguieli sau derogări! şi-au luat vacanţa ?

(Ufmore ,dln pag. 1)
Activitatea desfăşurata pa puleau fi rezolvate la nivelul
semestrul I, la Combinatul de serviciilor funcţionale, fără să
exploatare şi industrializare a se mal fi întrunit „in extenso", sau de o d ih n ă . L a H u n e d o a ra, la le i, deşi la c lu b u l e-
lemnului Deva, măsurile ce se „Casa arde" si con­ consiliul de administraţie. Nu C.S. Hunedoara. La O.S.M. 2 se toarnă oţelul in lingotiere. le v llo r de la g ru p u l ş co la r se p e rin d ă z iln ic — d u p ă
impun pentru realizarea planu­ poate contesta nimeni faptul Foto : V. ONOJU p ă re re a p ro fe s o ru lu i Io n T e iu . d ire c to r a d ju n c t — c irc a
lui pe anul 1970 şi pregătirea efi în activitatea forestierilor 25 de tin e ri. L a L ic e u l ,.DecebaV1 d in Deva c lu b u l şt-a
producţiei pe 1971 au fost siliul de administra­ furia apelor a . produs o serie în v io ra t p ro g ra m u l o d a lă cu în ch e ie re a a c tiv ită ţilo r
analizate In cadrul şedinţei de perturbaţii. Dar înfrinqerea pe ş a n tie re le de m u n c ă p a trio tic ă .
lărgite a consiliului de admi­ acestor greutăţi se Înscrie ca Se vo rb e şte — In această s itu a ţie — despre u tilita te a
nistraţie. Din darea de seamfi ţie... piaptănă sarcină de primă urgentă a co­ sau n o n -u tilita te a e le v -c lu b u rilo r pe p e rio a d a va ca n te i.
prezentată de directorul ge­ mitetelor de direcţie, a consi­ Concordanţă depline intre redu­ P oate că o d is e tiţie deschisă, a n a litic ă , cu fa c to rii ră s­
neral, lnq. CorneUu Fulga, a liului de administraţie, a con­ p u n z ă to ri de o rg a n iza re a v a c a n te i şcolare, va găsi
rezultat că, la finele primului ducătorilor proceselor de pro­ s o lu ţia cea m a i e fic ie n tă a p ro b le m e i (n cauză. ‘ Se
semestru. Indicatorii valorici justificări ducţie. a specialiştilor si co­ ve h ic u le a z ă ideea că e b in e ca e le v ii să se b u cu re d in
— producţia globală, producţia lectivelor de muncă. Economia cerea cheltuielilor ş i volumul p lin de lib e rta te a v a c a n ţe i, să şi-o o rg an izeze d u pă
marfă vlndută şl Încasată, p re fe rin ţe , să n u fie le g a ţi de u n p ro g ra m rig id . D a r
cheltuielile Qa 1 000 le| pro­ naţională are nevoie stringentă c lu b u rile n u tre b u ie să înse m n e o în g ră d ire a lib e rtă ­
ducţie fabricată — au fost In-- de cherestea, dar In felul în ţ ii v a c a n ţe i, cl să o fe re p o s ib ilită ţi în plus de a petrece
depllnltl. In schimb, la produc­ Este cunoscut că recenta care se gîndesc conducătorii o o ră , d o uă în p re a jm a jo c u r ilo r de a g re m e n t, de a se
ţia fizică se consemnează res­ plenara a C.C. al P.C.R,, ana- unităţilor C.E.I.L, Deva să-şi eiectiv de economii reg ăsi d u p ă o p e rio a d ă de tim p cu c o le g ii în c a d ru l —
tante considerabile — la buşteni lizînd situaţia pagubelor pri­ de d o r it — a tr a c tiv a l ş c o lii Ia r p ro g ra m u l c lu b u lu i nu
de fag 42 700 mc, lemn pentru cinuite de inundaţii în econo­ onoreze sarcinile, această ce­ se re z u m ă d o a r la a c tiv ită ţile tra d iţio n a le , c i e l poate
celuloză 2 000 mc şl mangal mie, a trasat sarcina lichidării rinţa nu va fi satisfăcută aşa este mal bun, nu şi-a realizat cauza lipsei pieselor de f i lă r g it cu a c ţiu n i in a e r lib e r p rin îm p r e ju r im ile a tît
bocşe 774 tone. acestor greutăţi prin valorifi­ cum se cuvine. [Urmară djn pag; 1) sarcinile de plan iniţiale". schimb, dar maşinile de trans­ de bogate în v e s tig ii ale tre c u tu lu i, în fru m u s e ţi ale
„Restantele fată de planul carea la maximum a tuturor Faţfi de întregul complex de Din cele relatate, bilanţul port staţionează şi datorită ne- n a tu r ii, în e d ific ii a le p re z e n tu lu i, cu d r u m e ţii în s o ţite
fizic s-au înregistrat In ultime­ rezervelor existente în Indus­ semestrial economico-financiar sincronizării operaţiunilor do de jo c u r i tin e re ş ti.
le două luni ale semestrului, trie. In cuvîntul tovarăşului neaje-nsuri care se manifestă al I.M. Hunedoara nu reflec­ extracţie şi transport, care se L a H u n e d o a ra , de p ild ă , c o m ite tu l m u n ic ip a l U .T.C .
datorită In mare parte calami­ Nicolae Ceauşescu la plenară în activitatea unităţilor fores­ preţului de vînzare planificai tă rezultate pe măsura adevă­ face mecanizat, cu operaţiu­ a p ro g ra m a t.in c a d ru l a c tiv ită ţilo r de c lu b o e x p e d iţie
tăţilor naturale — arăta (ng. se arată că obligaţia tutu­ tiere din judelui nostru se face al producţiei metalifere — ne ratelor posibilităţi de care dis­ nea de rambleere care se e- fo lc lo ric ă pe u n itin e r a r p lin de s e m n ific a ţii: H u n e -
Mihal Giurgiu, directoría U.E.L. ror factorilor din economie răspunzătoare şl conducerea relata Petru Muschevici, con­ pune. Sub diferite forme, se xecutâ manual. De asemenea, d o a ra -G o v ă jd ie -G h e la r, e x p e d iţie care se va în ch e ia cu
Haţeg. Avem $1 noi partea este „să Înfăptuiască cu fermi­ C.E.I.L, Deva, care nu a inter­ tabilul şef al întreprinderii. risipesc fonduri materiale şi nu peste tot unde este posi­ o p lă c u tă re u n iu n e în zona fo lc lo ric ă a p ă d u re n ilo r.
noastră de vină, care rezidă în tate hotărîrea Comitetului Cen­ Numai în trimestrul II, la fie­ băneşti, forţa de muncă şi u­ bil s-a înlocuit lemnul la sus­ T o t a ic i, s tn t p re v ă z u te c u rs u ri de in iţie re în o t, la
faptul că tehnicienii, maiştrii tral şi guvernului de a se rea­ venit operativ cu măsuri ener­ care 1000 lei producţie marfă tilajele nu se folosesc cu efi­ ţinere. se deteriorează mate­ ş tra n d u l de la V a le a Seacă, ca re a u s tir n it in te re s u l şi
şi Inginerii nu au supravegheat liza integral planul de produc­ gice, pentru stoparea încă din cheltuielile au crescut pe sca­ cienţa scontată. La ora ac­ riale, se pierde producţie şi p a rtic ip a re a tin e rilo r.
felul cum se lucrează în par­ ţie al acestui an în toate sec­ faza incipientă a acestor ne­ ma acestui neajuns cu 9,20 tuală, cînd se fac eforturi deo­ altele. S -a r p u te a ca asem enea fo rm e să găsească re c e p tiv i­
chete. De asemenea, o mare toarele de activitate". ajunsuri, Rămlne ca factorii lei. Preţul de vînzare mai scă­ sebite în întreaga economie, Comitetul de direcţie, cadre­ ta te in rîn d u l tin e rilo r. D a r aceasta cere m u lt m a i
se impune ca şi la I.M. Hu­
vină o poartă şl U.M.T.F. De­ „Concluziile" bizare ale fac­ zut la concentratul de fier este le tehnice din întreprindere m u ltă p re o cu n a re , d ă ru ire d in p a rte a o rg a n iz a to rilo r, n
va, care nu răspunde pe mă­ torilor răspunzători direct de răspunzători şi conducerea urmarea nerealizării conţinu­ nedoara să se ia cele mal e- trebuie să-şi concentreze toa­ cu n o a şte re a te n tă a p s ih o lo g ie i v îrs te l şcolare. O
fîcoce măsuri pentru reduce­
sura solicitărilor noastre. Slnt soarta producţiei 1a unităţile C.E.I.L. să tragă concluziile tului de metal în concentrat". rea cheltuielilor şi implicit a te forţele pentru exploatarea an ch e tă în tre p rin s ă în r în d u l e le v ilo r. încă d in pe­
Fată de anii trecuţi, ponde­
zile şl chiar săptămlnl întregi C.E.I.L. Deva nu numat că nu reale din activitatea de pînă dotaţiilor de la bugetul sta­ raţională a minereurilor, creş­ rio a d a a n u lu i şcolar, a r p u te a s ta b ili c o o rd o n a te le co n ­
clnd o parte din capacităţile concordă cu spiritul unei sar­ acum şi să acţioneze neinlîr- rea minereurilor cu continui lului. In ultimii ani, la Uzina terea productivităţii muncii, cre te a le p re fe rin ţe lo r lo r. D a r, p in ă a tu n c i să rte
mai slab a crescut, dar de a­
de transport stau Imobilizate cini de mare răspundere tra­ cest lucru s-a ţinui seama le de preparare de la Teliuc s-au reducerea cheltuielilor de pro­ g în d im la c ite v a in iţia tiv e s im p le şi u tile , care să
datorită lipsei pieselor de sată de conducerea de partid, zlat, cu măsuri concrete planificarea indicatorilor eco­ realizat o serie de raţionali­ ducţie Si în special a celor co n fe re c lu b u r ilo r e le v ilo r d in a m is m u l tin e re sc şi m u lt
schimb şi Indisciplinei manifes­ dar relevă predispoziţia direc­ pentru îndeplinirea integra­ nomici. „Cînd s-a întoemţj pla­ zări care au condus la creş­ materiale, ceea ce vor condu­ a şte p ta te le s u rp riz e de va ca n ţă .
tate în rîndul conducătorilor torilor de unitătl forestiere de lă a sarcinilor mari ce le re­ nul s-a avut în vedere men­ terea calitativă a minereului ce nemijlocit la diminuarea
auto. Se impune de urgentă să a ..tîrgui' neîndeplinirea planu­ vin. Există timp suficient ca, ţinerea unui raport favorabil concentrat. dotaţiilor de stat.
stabilim, Împreună cu condu­ lui, Aproape toti conducătorii prin eforturi susţinute, planul din punct de vedere economic In ceea ce priveşte exploa­
cerea U.M.T.F. Deva, cele mal de unităţi a\ii cerut să fie asi­ între ponderea minereurilor tarea, aici sînt încă multe de
eficiente măsuri pentru reme­ guraţi cu piese de schimb, m ij­ să poată fi îndeplinit la toate cu continui mai bun şl cele făcut. Dotarea tehnică a ex­
dierea lipsurilor pe ttnle de loace de transport, cu dotări de sortimentele, şl, paralel cu a­ mai sărace — ne spunea Ing. ploatărilor a crescut foarte lo a n P o p - R e t e g a n u l:
transport. Măsurile preconiza­ instalaţii si utilaje, dar,., nu în ceasta, să se pregătească 'efec­ Ovidlu Popa, şeful serviciului mult. în vreme ce productivi­
te de noi vor asigura recupe­ scopul realizării Integrale a tiv producţia anului viilor. organizarea producţiei şi a tatea muncii nu se ridică la
rarea plnă la sftrşltul anului a sarcinilor de plan ! muncii. Or, acest raport nu a nivelul Impus. Este adevărat
tuturor restanţelor fizice, mai Este adevărat că situaţia putut fi respectat deoarece că se înregistrează stagnări in C r ă ia s a z î n e l o r “
puţin la buşteni, unde preli­ creată se datorează !n bună A. MOLDOVAN E.M. Ghelar, unde mineieul funcţionarea utilajelor din
minăm o nereallzare de 3 600 măsură calamităţilor naturale. 99
mc'. Restantele la buşteni însă *u
Cu m ld abateri şl cu „adap­ început să se acumuleze din Cu volumul de fată, Vaslle postum „Legende, povestiri şi Reteganul este faplul că. deşi
tări" la specificul local, discu­ primele luni ale anului. Actua­ Netea, îngrijitorul ediţiei, pu­ obiceiuri româneşti", alcătuit de origine mitologică, ele nu
ţiile purtate de ceilalţi condu­ ne in lumină activitatea folclo­ şi publicat de * Vasile Netea primit sensurile şi culorile
cători de unttăti au) fost simb lul an forestier nu a fost pre­ rică a unuia dintre cei mai de în anul 1943, create de poporul nostru,
lare. Se Impun totuşi citeva gătii la nivelul sarcinilor, s-a seamă folclorişti români — Culese de pe întreg cuprin­ transformîndu-se în oqlinzi ale
„particularităţi* : \ Inginerul Ni- intrat în perioada de lamă cu ioan Pop-Reteganul, despre a sul Transilvaniei, de prin sa­ ştării sale, ale aspiraţiilor îi
colae Bădică, directorul U.E.L. stocuri insuficiente pentru o cărui culegere de Poveşti ar­ tele pe unde harnicul cărturar graiului său. Caracterul lor
Petroşani, a preliminat pentru deleneşti (1888). B P. Hasdeu. şi-a exercitat nobila profesie profund românesc este eviden­
sfîrşitut anului o nereallzare producţie ritmică. Asa cum a propunînd-o în 1893 Academiei de învăţător, ele dau „expre­ ţiat şi prin modul de viată a
de 11 000 mc buşteni de fag, rezultat chiar din darea de române spre a li premială, sie simţirii şi puterii de în­ eroilor pozitivi, a) concepţiei
Inginerul Nicolae Todor, direc­ seamă,' în exploatările din ca­ spunea că : „este mai intere­ chipuire a românilor din a­ lor despre lume, al obiceiuri­
torul U.E.I.L. Orâştle, a preli­ drul unităţilor de la Petroşani santă din punct de vedere fol­ ceasta parte a tării". Lumea lor. costumelor, precum $i a)
minat 3 000 mc buşteni iar in­ şi Haţeg productivitatea muncii cloric tocmai fiindcă la Ioan pe care o înfăţişează aceste numelor pe care acestea le
ginerul Mirón Staicui, şeful sec­ Pop-Rcteganul individualitatea poveşti, „deşi e concepută- sul) ■ poartă.
semnul fantasticului şi al su­
torului de exploatare Dobra s?a realizat numai în proporţie lui nu joacă nici un rol, fiind­ Ceea ce conferă poveslilor
încă 2 000 mc buşteni. Prin de 80-85 la sută. Cadrele de că la dînsul nu se înfăţişează pranaturalului, este o lume lui ioan Pop-Reteganul cali­
reală, concretă, familiară prin
urmare a fost nevoie să se de­ conducere, tehnicienii şi mai productiunî proprii ca în po­ tatea de adevărate oqlinzi ale
veştile lui Creangă, nici nu dramatismul si elementele ei poporului este si faptul că.
plaseze la Deva trei directori ales maiştrii nu-şî fac daloria. transpiră la el orăşeanul. ca etice tuturor ascultătorilor şl după proprja-i mărturisire din
de unităţi şl trei şefi de sec­ Dar în şedinţa consiliului de în cele ale lui Ispirescu. pen­ cititorilor de poveşti. Este prefaţa ta volumul „Trandafiri
toare de exploatare, din cele administraţie, în loc să se ana­ tru că nu se aseamănă nici cu vechea lume a luptelor ne­ şi viorele" (1884), „din lea­
cele ale lui Fundescu. Sbiera curmate între bine si rău, în­ găn şi pînă în anii junici cu
mai îndepărtate localităţi ale lizeze problemele de fond, care S-a.” Fiind lipsite de „adao­ tre dragoste şi ură. între lu­ românii săteni" a „supt" ace­
judeţului, pentru a se aduce la au condus la nerealizarea pla­ sul oricărei podoabe" din mină şi întuneric, intre bogaţi laşi aer, a mîncat aceeaşi Dîi-
cunoştinţa altor cinci directori nului fizic, să se dezbată as­ partea culeqătorului, ele înfă­ Şi săraci. între stăpîni şi slugi, ne. a purlat aceeaşi opincă,
înlre robie şi libertate". Eroii
şl şefi de serviciu în cadrul pectele majore ale procesului ţişează poporul roman din a­ acestor basme sînt împărţiţi acelaşi suman, acelaşi ceoarec.
C.E.I.L, că planul anual ţa cel de producţie şi să se stabileas­ ceastă parte a tării ..cu toate Sn două categorii : negativi pieptar, căciulă, „din leaqăn
proprietăţile lui de
obiceiuri
şi pînă în anii junlei*. a luat
mal important sortiment — că măsuri concrete şl eficace, Si qrai". (zmei şi balauri, împăraţi şi parte „la toate bucuriile lor,
buştenii de fag — nu se va care să permită îndreptarea Poveştile care alcătuiesc boieri, care chinuiesc, umilesc la nunti, şezători, clăci. cule­
realiza cu aproximativ 20 000 lucrurilor, s-a bătut monedă pe con(inutu) volumului sînt se­ Si asupresc pe cei lipsiţi de sul de vii. dusul cununii, la
puterii,
apărare, aservindu-i
m c! lucruri mărunte, care de fapt lecţionate din remarcabila cu­ colindai sa.", folcloristul, con-
legere de „Poveşti ardele­ lăcomiei şj tiraniei lor) şi po­ topindu-şi astfel viata cu toa­
Mino Paroseni. Vedere de Io suprafaţă. Foto : N. GHENA zitivi ffeţi-frumoşi, zîne bune
neşti" (1888) şi din volumul te formele de activitate ale
si* blînde. voinici curajoşi, ţă­ poporului.
rani isteţi, ciobani fără frică, Prin limbajul lor aulenlic
în cooperativele agricole meşteşuqari harnici, oameni văneană. prin vigoarea sl far­
ţărănesc, de nuanţă transil­
iubitori de dreptate proveniţi
fost aprovizionate toate ma­ din mijlocul poporului), care mecul lor. poveştile lui loan
înfruntă puterea şi ura tirani­
gazinele tot din cauză că nu lor. Pop-Reteganul constituie o re­
(Urmare djn pag. 1|
E MAI UŞOR SĂ SE APELEZE LA CREDITE răşului Mircea Crăciun, mer­ şite din fantezia bogată a marcabilă contribuţie l«a cu­
au avut program ieri după-
amiază. Iată răspunsul tova­
Portretele acestor eroi, „ie­
noaşterea capacităţii spiritua­
le a poporului nostru, cartea
pund. La unitatea nr. 2. ro­
.— Nu avem castraveţi în
şii de aceleaşi dimensiuni şi ceolog la C.L.F. Bţad : plăsmulţorilor anonimi", au de faţă constituind un mic
fost redate de folclorist cu
giuvaer de proză pentru pu­
DECIT SĂ SPOREASCĂ ŞEPTELUL calitate se vtnd cu 1,75 reţea penlru că repartiţia multă fidelitate. Reproducîn- blicul larg de cititori. iar pen­
noastră e la I.L.F. Sălaj şl
du-le fără a adăuqa nimic de
lru specialişti un valoros ma­
lei/kq.
preţul lor de achiziţie e mai
la sine, cu toate trăsăturile lor
terial documentar de studiu.
La Gurabarza, în unitatea
fundamentale (mod de com­
Un cuvîni de laudă şi pen­
nr. 8 din piaţă, ca şi la mare decît al nostru de vîn­ portare, exprimare etc.), fol­ tru Anca Vasîlescu, a cărei
zare. Nu avem rădăcinoase
PE SEAMA PRĂSILEI PROPRII ? chioşcul din parc, se vînd pentru că furnizorii nu li­ lor fizionomie fizică şi spiri­ Ilustraţie de copertă, inspirată
cloristul realizează
întreaga
roşii m ari.şj frumoase.
şi alrăgăloare, vine in ajuto­
vrează ritmic. Nu avem var­
Cititorul a observat probabil ză căci varza e un produs tuala. rul textului.
că în magazinele C.L F. vizitate costisitor, e de valoare mică Ceea ce desprinde cititorul
In ansamblul măsurilor ce sarcinilor de plan stabilite rative, reflectă nemijlocit pagube înqri jorăloare semna- din poveştile lui Ioan Pop- DUMITRU LAZAR
«e întreprind pentru dezvolta­ penlru seclorul zoolehnic. Se preocuparea nemultumitoare a Hndu-se an de an la aceleaşi nu vorbim decît despre roşii. şl ne costă mai mult trans­
rea intensivă şi modernizarea înregistrează rezultate nu toc­ preşedinţilor, inginerilor, me­ unilăti. Apare o situaţie nefi­ Despre ce altceva să vorbim portul decit produsul. In ge-
agriculturii, creşterea eficien­ mai favorabile la capitolul in­ dicilor veterinari şi a briga­ rească, in condiţiile cînd pla­
ţei şi ridicarea ponderii zoo­ trări djn prăsită proprie, şi se dierilor zootehnici fată de a­ nul la efective nu se realizea­ La I.A.S. „Avicola" Mintia
tehniei în ansamblul produc­ menţin pierderi exagerate prin sigurarea unor condiţii optime ză din prăsilă proprie, iar v i­
ţiei şl veniturilor realizate din mortalităţi. Referitor la indi­ de Îngrijire şi hrănire a ani­ novaţii rămîn anonimi, ca uni­
agricultură ocupă un loc deo­ cele de natalitate la bovine, • malelor, de îndeplinirea indi­ tăţile să apeleze la credite de
sebit de important. Subliniind se constată că, In timp ce in catorilor de plan în seclorul zeci Şi sule de mii de lei pen­ Este... dar nu Se vor recupera restanţele
necesitatea . îmbunătăţirii radi­ cadrul fermelor unor coope­ zootehnic. tru a-şi completa şeptelul.
cale a activităţii în sectorul rative agricole (Orăştie, Pri- Realizarea efectivelor de a­ Nu insistăm asupra cauzelor
zootehnic, In cuvîntarea la caz, Simerla), unde procesul nimale planificate este serios care determină pierderi de , la realizarea investiţiilor?
plenara C.C. al P.C.R. din mar­ de reproducţie esle bine or­ afectată de numărul exagerat proporţiile celor amintite, con-
tie a.c., tovarăşul Nicolae ganizat şi condgs, numărul de al pierderilor prin mortalităţi slderînd că această problemă
Ceauşescu arăta î „...dacă avem viţei ia 100 capete vaci şi ju- semnalate la multe cooperati­ trebuie s-o elucideze Direcţia se găseşte In scopul dublării capacităţii necallflcaţî), precum şl aprovi­
in vedere că la creşterea ani­ ninci depăşeşte cu 7—20 pro­ ve agricole. Cum oare ar pu­ agricolă judeţeană, prin spe­ de producţie la I.A.S. „Avico- zionarea necorespunzăloare cu
malelor slntem încă în urma cente media obţinută pe judeţ, tea trece neobservat faptul că cialiştii săi de la serviciul de fla" Mintia, care, in final, va materialele necesare.
multor ţări, că cerinţele de există o serie de unităţi, nu sub privirile gepăsătoare ale creştere a animalelor, însă ajunge U livrarea anuală a cel Dată fiind amploarea şi com­
consum ale populaţiei cresc puţine la număF, in care la preşedinţilor de C.A.P., ingine­ aducem In discuţie (pentru a puţin 40 milioane ouă şi plexitatea lucrărilor ce trebuie
continuu şi nu pot fi satis­ 100 capete bovine efectiv mat­ rilor, şefilor de fermă şi me­ cîla oară II eficienţa măsuri­ 380-400 tone carne de pa­ efectuate, precum şi necesita­
făcute de actuala producţie a că nu s-au realizat nici 30 de dicilor veterinari la coopera­ lor stabilite de organele agri­ cînd în ziua raidului n-am neral, noi facem aprovizio-* săre, au fost alocate inves­ tea intrării -la timp în functju-
zootehniei, atunci se impune Vitei. Spre exemplu, pînă la tivele agricole din Sarmizeqe- cole jude(ene pentru îndepli­ găsit decît roşii şi rar narea cu maşinile, de pe un­ tiţii importante avînd ca 71* a capacităţilor de produc­
să afirmăm deschis că ritmul începutul aceslel luni, la coo-? tusa. Burjuc, Unirea. Roşcani. nirea în mod exemplar a in­ cite un cartof ? Aşa că. de putem, atunci cînd furni­ termen de realizare sfirşitul ţie — în luna decembrie a.c.
de creştere a efectivelor de perativa agricolă din Btrsău Romoşel Şi Densuş au murit, dicatorilor de plan fn sectorul mănîncă omule din Brad ro­ zorii repartizaţi nu-şi respec­ primului semestru al anului ur­ blocurile ermează să fie popu­
animale nu este corespunză­ (preşedinte Ion Moga), care în ultimele 6 luni, adevărate zootehnic — in speţă a elec­ şii, câ-s bune; ce dacă uni­ tă obligaţiile. Şi lipsa maşi­ mător. Pentru anul fn cuts este late cu păsări — analiza de­
tor ; este necesar să luăm mă­ are în efectivul matcă 104 turme — cîte 250—450 ol ? Se tivului de animale. Ce garanţii lateralitatea asta te scoate nilor, pe care o simţim acum, prevăzută terminarea, pînă Oa
surile cele mai serioase pen­ vaci şi junînci, s-au înregis­ mai poate vorbi de ridicarea se oferă că asemenea anoma­ din sările? Pe alţii nu-i ne face mari greutăţi. 30 noiembrie, a 0 blocuri care spre care aminteam s-a dovedit
tru dezvoltarea în ritmul cel trat abia 13 viţei (?). Nu mai rentabilităţii sectorului zooteh­ lii vor îl lichidate fn viitor, scoate... Dar punem punct Explicaţiile se opresc aici- vor fi populate cu 112 000 a fl utilă. Conducerile trustu­
mâi rapid a zootehniei". în­ puţin îngrijorătoare este şl si­ nic, de o aolivitate eficientă că există reale posibilităţi ca constatărilor din reţea, con- Mai adăugăm că şeful cen­ capete tineret aviar. lui de construcţii, prm tovară­
făptuirea acestui deziderat so­ tuaţia Intîlnită la C.A.P. Hol- cind dintr-o singură fermă se prevederile planului pentru a­ vingîndu-ne cît de greu atîr- trului de legume şi fructe şul director, lnq. Stelian Po-
licită eforturi susţinute din dea (preşedinte Loghin Hol­ pierd valori de ordinul zecilor cest an să fie realizate la toa­ nă in balanţa aprovizionării din Brad fusese chemat în Cum şi-a Îndeplinit antre­ pescu. şl şantierului nr, 2 prin
partea conducerilor de unităţi, dean) si Băieşti (preşedinte de mii de lei, fără ca cineva te speciile şl categoriile de a- defecţiunile organizatorice. ziua respectivă la Deva la o prenorul — respectiv şantierul şeful său, ing. Hertl Carol, au
cadrelor tehnice, organelor â- Petru Lungul, unde indicele să fie făcut răspunzător de a­ giipale ? şedinţă; nu ştim dacă în nr. 2 din cadrul Trustului de recunoscui existenta deficien­
qrleole judeţene şi tuturor de natalitate nu ajunge nici ceste pagube? înfăptuirea sarcinilor ce re­ Pe marginea constatărilor respectiva şedinţă s-o fl construcţii Deva — sarcina ce telor semnalate şi au făcut
crescătorilor de animale pen­ la 14 şi respectiv 25 la sută. Un procent ridicat de mor­ vin unităţilor cooperatiste din noastre, tovarăşul Gheorghe spus că în tot Bradul nu gă­ i-a revenit? promisiuni ferme că vor între­
tru îmbunătăţirea indicelui de Cu rezultate sub Jimita ori­ talităţi — cîte 20—40 capele programul naţional de dezvol­ Balţer, director comercial la seşti decît roşii înoît... vezi CD analiză recentă, efectuată prinde măsurile ce se Impun
natalitate la toate speciile si căror posibilităţi se prezintă, bovine — s-a înregistrat şi la tare a zootehniei Impune e­ O.C.L. Brad, ne-a declarat : roşu în fata ochilor. Ia fata locului cu factorii de pentru înlăturarea neajunsuri­
reducerea la maximum posibil în această privinţă, şi coope­ C.A.P. Clopotîva. Salaşu de forturi susţinute. întronarea u­ — Unitatea nr. 2 n-a avut Să mai formulăm o conclu­ răspundere din partea benefi­ lor şi recuperarea restantelor.
a pierderilor de orice natură rativele agricole din Vata de Sus, Dobra. Mărtineşti. Llva- nui spirit de ordine şi disci­ .program ieri după-masâ (21 zie sau să lăsăm cititorul s-o ciarului şl constructorului, a Acum. cînd încă nu este prea ‘îr-
din efective. Intre o asemenea Jos. Bretea Streiului, Jele- dea etc. De asemenea, la coo­ plină în activitatea tuluror iulie a.c.). dar tot ieri a fost tragă din cele ce i-an\ evidenţiat că investiţia nu se ziu, completarea efectivelor de
cerinţă si realitate se consta­ dinti, Romoşel. Vaidei etc. perativele agricole din Vaidei. fermelor de animale, o răs­ zi de aprovizionare şi n-au spus plnă acum ? In tot ca­ încadrează nici pe departe în muncitori şi îmbunătăţirea a-
tă însă existenţa unor serioa­ Multe deficienţe se semna­ Sălcive şl Hârău au murit cîte pundere maximă din partea avut cui să predea marfa. zul, cea mai bună concluzie graficele de execu'ie. exfstlnd Drovizionărli cw materiale se
se discrepante lează. de asemenea, în legă­ 40—60 capete porcine. De re­ conducerilor de cooperative si Graficele de livrare a lapte­ au formulat-o tot cei doi. o restantă valorică, oglindită înscrie ca o sarcină acută pen­
Oricine priveşte situaţia tură cu reproducţia la specia a cadrelor tehnice pentru ridi­ lui sînt respectate de către tru Impulsionarea ritmului de
mişcării-efectivului de anima­ porcine. Astfel, dacă la marcat că o mare parte, din carea continuă a indicelui de furnizori. Pe total O.C.L. la — Ne-atl găsit iar rău şi în stadiile fizice, bineînţeles, execuţie a obiectivelor şi în­
pierderi se localizează la ani­
le, chiar şi un neînitfat în C.A.P. Cristur s-au obtjnut în malele tinere, ceea ce atestă natalitate şi reducerea pierde­ arest produs nu avem res­ (Gheorghe Balter). de peste 2 m’lioane lei, ceea cadrarea lucrărilor în qraficele
problemele zootehniei, îşi poa­ medie peste 8,8 purcei la o o. slabă preocupare penlru in- rilor prin morlalilâti la ani­ tantă. Dacă lipseşte in vreun — Ne zhatem dar nu nl ce echivalează cu 28 procente de execuţie stabilite iniţial.
te da seama că în activitatea fătare. cooaeralprii din Bretea qriiirea Şi hrănirea corespun­ male. Numai astfel se vor magazin, e dovadă că qestio- se vede sporul (Mircea ^Cră- din planul la ri al lucrărilor. Numai prin finalizarea optimă
fermelor de animale persistă Streiulgi. Căstău. Boz, Ilia şa., zătoare a produşilor obţinuţi- crea premise favorabile creş­ narul nu cunoaşte cît. lap.te ciun). a măsurilor preconizate va fi
multe neajunsuri, că nu în au realizat numai cile 4-5 pur­ terii producţiei de carne, lapte poate vinde, ulei am adus La care subscriem. Aştep­ Cauzele rămînerii Sn urmă vi­ posibila evitarea consecinţelor
toate cooperativele agricole cei pe cap de scroafă fătată- Un calcul sumar reliefează şi lină. sporirii gradului de de la Deva la sticle de ju­ tăm să subscrie, cu măsurile zează în princnal lipsg forţai negative privind prejudicierea
s-a î n-tronat cu fer mi tş te spi­ Rezultatele neaşteplat de slabe că pierderile de animale cau­ rentabilitate şi aportului secto­ mătate de litru, dar nu au cuvenite, şi cei în drept. de muncă de pe şantier (in îndeplinirii planului de produc­
ritul de ordine, de disciplină zate de mortalităţi se cifrea­ rului zootehnic la consolida­ medie nu sint asiguraţi cîte ţie şi financiar al I.A.S. „A vi­
şi răspundere Iată de avuţia tn ceea ce priveşte indicele ză, în cooperativele agricole, rea economică a cooperative­ cola" Mintia pentru anul ur­
obştească şi de îndeplinire a de natalitate în unele coope- la peste două milioane lei, lor agricole. 50—70 muncitori calificaţi şi mător.
\