Page 95 - Drumul_socialismului_1970_07

DRUMUL SOCIALISMULUI -ţ Nr. 4839 # MIERCURI 29 IULIE 1970
M h l **’ M— i

\
CRONICA FILMULUI
Răspundere pentru calitatea L a U z in a m e ta lu rg ic ă d in e lib e r ă r ii ţă rii. In ia rn a si
L ip e fk {zona c e n tra lă a p ă r­ p rim ă v a ra a ce stu i an. 2 000
ţ ii eu ro p e n e a R.S.F.S.R.) a de k ilo m e tr i dc sosea a s fa l­
fo s t d a tă in fo lo s in ţă cea de -a ta tă a u le g a t tn tr-o re ţe a r u ­
prestaţiilor de servicii Salariul groazei 6-a b a te rie de cocs — cea v in c ie i, s tim u lin d a s tfe l dez­
p ro ­
tie ră satele şi ,oraşele
m a i m a re d in
U n iu n e a S o­
d in tre
v o lta re a c o m e rţu lu i
v ie tic ă . N o u a b a te rie are o
p ro d u c tiv ita te de a p roa pe re g iu n ile ru ra le şl c e n tre le
S-au obişnuit cetăţenii ca, lucrări solicitate şi deci în d o u ă o ri m a i m a re d e c it a- u rb a n e , p re c u m şi a p ro d u c ­
pentru satisfacerea unor nece­ micşorarea veniturilor coope­ Filmul, reluat după un dece- groazei" nu are nimic dîn di­ g re g a tcle c o n s tru ite p in ă a- ţie i a g ric o le şl in d u s tria le .
sităţi personale, să apeleze ta rativei. ale meşteşugarilor. nlu şi ceva. poarta în sine vagaţiile parozitare ale genului cu m in U .R .S S. O .a te n ţie de ose bită a fo st a ­
serviciile imitaţilor cooperati­ A trebuit o muncă intensă pericolul perpetuu de a dezice peliculei de oventuri. Accentul In ace la şi tim p , a fo st pus c o rd a tă c o n s tru c ţiilo r ru tie re
velor meşteşugăreşti. La rin­ pentru ridicarea prestigiului imaginea formulată la primo cade pe comunicarea unei rea­ în fu n c ţiu n e u n n o u co m ­ in zona muntoasă H u a y u rta n ,
dul lor lucrătorii acestor uni­ fiecărei unltăti. Organizaţia de vizionare, reformulatâ apoi de lităţi de o nedisimulatâ cruzime, p le x in d u s tr ia l p e n tru ca p ­ d in vestul, p ro v in c ie i H u ­
tăţi se străduiesc să fia la partid, conducerea cooperati­ memoria înşelătoare, în decursul în virtutea căreia şoferii se logo­ ta re a g a ze lo r, a sm o a le i si a na n. u n d e c irc u la ţia e ra tn
Înălţimea solicitărilor şi, In vei au întreprins măsuri meni­ anilor. Fenomenul e firesc, fiind­ desc cu moartea în speranţa a lto r re z id u u ri p ro v e n ite d in tre c u t e x tre m de d ific ilă .
majoritatea cazurilor, reuşesc. te să crească răspunderea tu­ că în timp ce banda de celulo­ •inui onorariu fabulos. Deci nu p ro ce su l de co csifica re , d in In u ltim ii tre i a n i. a ic i au
Bunăoară, lucrătorii cooperati­ turor lucrătorilor, exigenţa lor id se odihneşte, ca operă finită actul de brovurâ contează, cl ca re se v o r p ro d u ce u lte rio r 1ost c o n s tru ite 9 síse le , a st-
vei „Viaţa nouă'’ din Orăştle. fa(ă de modul de deservire a în cutiile arhivei, conştiinţa spec­ motivul existenţial, sau ocel bi­
Experienţa proprie i-a învăţat cetăţenilor. tatorului evoluează. De la acest let de metro care trezeşte în pa­
că executarea promptă şi de Şi, meşteşugarii Orăştiei au adevăr nici „Salariul groazei" rizian nostalgia revederii Mont-
calitate a lucrărilor este prin­ Ieşit din impas. Fâcînd totul nu face excepţie. După ce pă­ mortre-ulul, o gării St. Lazore.
cipala cale de atragere şi mă­ pentru satisfacerea pretenţi­ răsim safa de proiecţie, ne dăm Ceea ce este mai dezolant e fap­
rire a numărului clientelei A ­ ilor i solicitanţilor el au reu­ seama că acest film ore intr-a­ tul că fiecare trebuie sâ-şl tră­ Din ţările
ceasta are influentă directă a­ şit ca In acest an să execute devăr un caracter excepţional. iască drama în deplină solitu­
supra realizării unor mari ve­ toate cdmcnzile în timp şi de Reolismul zguduitor al lui Henri dine, egoismul confruntîndu-s*
nituri ş| deci a creşterii ren­ calitate. Prevederile planului Georges-Clouzot, psihogrofille mereu cu fondul uman realmente
tabilităţii. Apoi, Împlinirea pre­ semestrului 1, pe cooperativă, sale de o incredibilă minuţie existent. Astfel se explică faptul
tenţiilor solicitanţilor face să au fost realizate cu succes- <înt şi azi de *o neobişnuită for­ că dintre sentimentele inerente socialiste
crească prestigiul cooperati­ Rentabilitatea — indice Impor­ ţă artistică. vieţii prîmeoză spiritul de con­
vei. al lucrătorilor ci. tant In cooperaţie, care sinte­ Unul dintre motivele pentru servare. Nu e timp pentru sa­
Este o mare satisfacţie pen­ tizează întreaga activitate — a care filmul Iul Clouzot nu a tisfacerea setei de poezie. Omul
tru meşteşugarii Orăştiei fap­ fost de 8,17 la sută fată de ovut porte de destinul comun trebuie să trăiască înainte de îngrăşăminte, n a fta lin ă , m a ­ fe l in c it in p re ze n t to a te
tul că, !n acest an, nu s-a 6,70 la sută planificat. al atitor pelicule, este acela câ toate. Această transplantare vio- te rie p rim ă p e n tru mase lo c a lită ţile s în t le ga te în tre
primit pînă acum nici o recla­ Se cuvine să evidenţiem aici „Salariul groazei" a împrumutat fentă a eroilor în solul exclusiv p la stice . ele.
maţi© împotriva activităţii ior. pe meşteşugarii Medrea Şte­ •nspirot trăsături structurale de material ol existenţei biologice I n a c tu a lu l c in c in a l (1966­ ★
nu s-a Înregistrat nici un re­ fan, Nicolae Popa de la sec­ la un model antic prestigios, face imposibila extinderea fi­ 1970) la U z in a d in L lp e ţk au In u ltim e le z ile , in R. P.
fuz la produsele pe care le-au ţia croitorie bărbaţi, Drăgan „Odyseea", distribuind accen­ rească o întermezzo-ului erotic fo s t date, de asem enea, in P o lo n ă a u fo s t da te tn e x ­
er cutat. Dorina, Viorica Popa, secţia tele acţiunii deosebit de armo­ dintre protagonist şi fata de la fo lo s in ţă o secţie c o n v e rti- p lo a ta re o se rie de n o i o­
altul calitativ al prestati- croitorie femei, Octavian O- nios. Tripla unitate clasică a bistro. for finalul absurd al lui zoa re cu in s ta la ţii p e n tru t u r ­ bie c tiv e in d u s tria le de im ­
1) iese şi mai mult In evi- proiu, Maria Clolocoiu din redactării se îmbogăţeşte însă Sturmer se înfăotuieşte sub sem­ n a re a n e în tre ru p tă a o ţe lu ­ portanţă m a jo ră p e n tru eco­
d \tă dacă facem o compara­ secţia confecţii serie si alţii. cu un suprodeznodămînt fra­ nul lirismului răzvrătit : în sune­ lu i, u n f u r n a l, u n la m in o r n o m ia ţă r ii. P r in tr e acestea
* cu anii care au trecut dnd In luna aceasta meşteşuga­ pant, aducind, de fopt, un me- tele valsului, camionul dansează p e n tru ta b lă la tă , ceea ce a se a flă o n o uă m in ă p e n tru
» u înregistrat deseori nume- rii din Orăştie şl-au mărit e- soj limpede formufot, acela că macabru pe drumul de acum li­ p e rm is o cre şte re c o n s id e ra ­ e x p lo a ta re a m in e re u lu i de
ase cazuri de refuzuri pen­ forturiie. Et s-au angajat să întorsăturile absurde ale destinu­ ber, rostogolindu-se în prâ- b ilă a p ro d u c ţie i de fo n tă , p lu m b şi z in c la D o m b ro v o ,
tru calitate şi reclamaţii pen­ execute cu prioritate comenzi­ lui sînt practic de neinloturot, postie, împreună cu toate visele o ţe l şi la m in a te . fa b ric a m o d e rn ă de c im e n t
tru întlrzierea executării unor le solicitate de sinistraţi şl în mai oles atunci cînd ele se ma­ deja accesibile, graţie cheii ma­ A în c e p u t c o n s tru ire a ce­ „H e lm -2 " d in v o ie v o d a tu l
comenzi. acelaşi timp să respecte şi terializează sub forma realită­ gice a simbriei groazei. le i de -a d o n a s e c ţii c o n v e r- L iu b lin şi o no uă secţie a
Nu o dată conducerea co­ termenele stabilite pentru cli­ A p a rta m e n te noi p entru m inerii şi p rep a ratorii din Pe - ţilor sociale. Clouzot nu mîtî- Revederea unor actori renumiţi tiz o a re , a u n u i s tru n g p e n tru e x p lo a tă rii c u p rife re „P o l-
operativei a fost nevoită să enţii cooperativei. Angajamen­ Irila. Fo to : N . G H E N A zează cauza peregrinării ody- ra Yves Montând. Folco lulli, p ro d u c ţia de ta b lă de a u to ­ k o w ic e ” d in v o ie v o d a tu l
impute unele comenzi celor v i­ tul şi-l îndeplinesc cu succes. seice a convoiului de moşini P«ter von Cyck şi Charles Vonel m o b ile , a u n e i s e c ţii de la m i­ W ro c la w . De asem enea, to t
novaţi şl să despăgubească Astfel, prima decadă a iun Li a încărcote cu nitroglicerină, pro- ci<*râ satisfacţii depline prin a­ n a re la rece. in u ltim a p e rio a d ă a u în ce ­
clienţii. Lucrători ca Dumitru fost încheiată cu depăşiri 1a pulsind fatalitatea în sfera in­ cel ioc nuonţat, de o mare ex­ U z in a d in L ip e ţk este a - p u t în P o lo n ia lu c ră rile de
Călin de la secţia blănărie sau toţi Indicatorii. Valoarea pro­ p ro v lz io n a tă cu m a te rie p r i­ c o n s tru c ţie la n o u l re a c to r
Petru Sida. şef de unitate la ducţiei marfă a fost realizată tangibilului, • cl destramă obîrşia presivitate, coracteristîc numai m ă de la a n o m a lia m a g n e ­ a to m ic de la S w e rk , in a p ro ­
stelelor care nu apun.
fantastică a destinului mitologic,
Deci,
cizmărie, au fost puşi să dea în proporţie de 100,5 la sută, „Salariul groazei" nu dezminte tic ă de la K u rs k , u n d e se a- p ie re a V a rş o v ie i. P a ra le l cu
socoteală pentru produsele ne­ livrările către fondul pieţei în le linanciare — Instrument stabilind o ecuoţie fn care totl osteptârile. dovedindu-se un film flă peste ju m ă ta te d in r e z e r ­ m a rile o b ie c tiv e a m in tite
|l acţiune ;
corespunzătoare pe care le e­ proporţie de 102 la sută, pla­ 19.20 1001 de ie ri - emisiune termenii sînt cunoscuţi, o ecua­ mare, o cărui tinereţe nu piere v e le de m in e ru de fie r ale m a l sus, au fo s t da te în e x ­
xecutau. nul de casă 106 la sută (ar pentru cel mici ; ţie reductibilă la corelaţia logi­ U.R.S.S. p lo a ta re şl o serie de între­
Dar sancţiunile sau măsuri­ desfacerea în proporţie de 120 19,30 Telejurnalul de searo ; co dintre cauză şi efect. o dotă cu trecerea anilor. ★ prinderi mai mici, che m ate
20.00 Reflector ;
le luate după ce faptul s-a la sută. 20,15 Festivalul naţio n o l de felelor Deşi film al unei suite de ex­ In p ro v in c ia H u n a n d in să-şi a d ucă c o n trib u ţia la
produs — curţi spune şi loan Sînt realizări cu care meş­ — e d iţia a VI-a. Program traordinare aventuri, „Salariul A L . C O V A C I R. P. C h in e ză a u lu a t o a m ­ d e z v o lta re a e co n o m ie i, p r in ­
fo l­
Zăharie, preşedintele coopera­ teşugarii din Orăştie sp <mm- susţinut de onsom blul Boto­ p lo a re d e ose bită c o n s tru c ţii­ tre ca re în tre p rin d e re a p e n ­
(udaţulul
cloric al
tivei — .,nu încălzeau cu ni­ dresc. Dar ceea ce-i bucură şani ; le de şosele. A s tfe l, n u m a i tr u p re lu c ra re a calcarului
mic pe clientul păgubii". Mal mai mult este faptul că au 20.35 Yele-dncm aleca. „ O ri la 14 grade, Iar m oxlmele Intre 21 în u lt im ii c in c i a n i s-a co n ­ „ K o w a lja " , u n d e p ro ce su l
mult. asemenea cazuri au de­ reuşit să satisfacă exigentele curse” — com edie cu Grou- VREMEA | i 24 grode. s tr u it de p a tru o ri m a i m u lt de p ro d u c ţie este c o m p le t
cho, Chlco | l H arpo ;
terminat o neîncredere a ce­ clienţilor nemaiînregistTÎn- 22.20 Emisiune litera ră ; P E N T R U U R M Ă T O A R E L E d e c it în 30 de a n i p re c e d e n ţi a u to m a tiz a t.
tăţenilor în calitatea servici­ du-se nici o reclamatie sau 22.35 G ala m arilor Interpret! ro­ P E N T R U 24 O R E 2 Z IL E
ilor. a scăzut prestigiul coope­ refuzuri de calitate. Activita­ 18,00 M |croovanpr«m l«ra ti lei ; end* m âni, Bontonul Oovld O ha- Vrom« In general l/um ooiA cu Vreme frumoasă, cu cerul vo-
10,09 „U nlve no K şo tfen * -
noslan t
rativei. De această urmare ne­ tea lor se bucură de aprecie­ d o pedio pentru copil. ,,T” ; 23.00 Telejurnalul de noapte | cerul va rlo b ll, lem poror n oro i. rJobil. D upă-om lota ie ver som­
dorită şi-au dat seama totl rea cetăţenilor, se ridică la 10,30 C abinetul economie. P irghil- 23,10 închiderea em isiunii. V intul vo sulte tn general »lob n o la averse de p lo o le însoţite de
dftică rcă rl eloctrice. Vintul va su­
meşteşugarii. Pentru că s-a înălţimea solicitărilor. din nord-ost. Tem peraturile m i­ fla slab d in nord-vest
nim e vor <1 cuprins# In tro 12 şl
simţit 1n scăderea volumului de R . B U D I N
Cintece populore Interpretate de M o ­ PROGRAMUL I I : 6,00 Program construcţii
RADIO ri« H oiduc ; Selecflunl din operete muzical de d im ineaţă ; 7,00 kodio-
16.30 C onsultaţie Juri­
jurnal ; 7,15 Progrom m u iico l de d i­
dico i
16,40
O s ă -m i s p u n e ţi că n u e „A n o Lugojgnq- de Filoret fiarbu ; m in e a ţa ; 8.10 1o< în a in te ; 6.23 M ari y
a d e v ă ra t, că e o scorneală, ŞTIAŢI CÂ...? PROGRAMUL I : 6,03^9.30 Muzicd 17,05 Antena tin ere tulu i. Varo ’70 ; in te rp ie ţi. lg o r M arkevitch i V.OO M u­
zică
populară ; 9,10 Curs
lim ­
de
bancuri,.. <f.or să ş tiţi că jl actuolU aţi ; 7,00 Radiojurnal ; 9,30 17,30 Solişti de m utlco popular o : bo germono ; 9.30 Carul Şcolii pro-
losiT |<
M ă rie C otlrleo.
Florentin
nu vnnt-Jr 4a H u n e d o a- V iaţo .cărţilor ; 10,10 Cuis de lim bo Oheorgfie ?omf1r ; 16,03 S ilinţă', teh­ tesionole „D îm b o v iţa " din Bucuroşii,
gcim ana ; 10,30 Vreau ta ftlu ; 11,05
ra> p -o no area m ea, are IA OBSERVATORUL de CONFORM unei . slptisticL -Pentru prieteni! m u ticii corole ; 11,30 nică, to n te iie ; 16,30 Pagini stmlo-, a trljo rl N lcalae Ciobgnu şl M ih p ll maşini 7 Noiembrie
O e ţu i 9,45 M otineu de operă ; 11,00
lo c in aceste z ile u n astrofizica din Blurakan efectuate recent, Parisul este De toote pentru to tl.., tu riştii ; 11,45 nlce nam grjteore ; 19,00 Goseto ra ­ Cintece şi jo cw l populare ; 11.20
d io ; 19,30 M e lo d io U lei ; 19.35 A ,o
co n cu rs de a n u n ţu ri n ă s tru ş ­ (U.R.S.S.) s-au efectuat cer­ oraşul cu cea mai densă Sloiul m edicului ; 12.00 Scrisoare de clntâ pe la noi : 20,05 TobUto de Piese clasice, Interpretări moderne ;
dor — m uflco u io o ro ; 12.23 Ş llln ţo
n ice ! N u v ă m ira ţi, c o n ­ cetări spectrale ale galaxiilor DOpulatie din lume — 32 000 Io tl ; 12,30 In lîln lre cu m elodia seară de C om lo nlin C ioprogo ; 20,10 11.30 Selecţlunl din opereio „C am e­
îndepărtate care se află la locuitori pe kmp. Urmează Vedete #le m u iicji usoore — M orgoro- lot* de Loe«ve ; 12,03 Avanprem ieră
c u rs u l n u e in tre m e tro n o m populara fi Interpretul preferot ; la Ptsloru ; 20,20 Argheziană ; 20.25 cotidionâ ; 12,15 Concert de prînz ;
13,00
Radîojurnol ;
13.10
Avanpre­
si c ro n o m e tru , c i in tre c lu ­ distante muk mai mari de apoi Tokio — cu 16 000, New mieră cotidiană ; 13,22 M e lo d iile vo- Zece m elodii preferote ; 21.00 Iste ­ 13.30 Unda veselă ; 14,03 M elodio
b u l „S id e ru rg is tu l" şi b u ­ 100 milioane de ani-luTnină Yoijk — cu 13 200 şj Londra conţei ; 13,45 Cintece b o trîn e ttl In­ ric id e ilo r. Evoluţia Id e ii de om : zile i ; 14,06 D in cele m oi cunoscute Craiova
m elodii
M uzică
u-
14,30
populare ;
fe tu l „R a p id “ {de la a u to - de Pămînt. S-au descoperit — cu 10 300 locuitori pe kmo. terpretóte de le o n o Radu şl G lcă' 21,20 Clntă M ihoelo M ihol I 21.30 şooră de Radu Şerban ; 14,55 Ş tiin ţa
Moment poetic
Boch de N lna C ai-
ga ră). In ce constă co m p e ­ zeci de mii de galaxii care, ★ C hirco ; 14,00 C aleidoscop m uscal ; slon ; 21,35 Solistul serii : Bebby Io zi ; 15,00 Duela din fepore In-
14,40 Publicitate rod Io ; 14,50 M elo­
prin proprietăţile lor fizice,
terpretote
G cb rieio
de
Ţi­
Popescu
tiţia ? In cin e scrie cel mai se deosebesc mult de cel* LA HELMSTADT (R.F.G.) a d ii populore eiecutate Io ocordeon D orin ; 22,00 R odiojurnal S 22,20 gănos, Cornel Finâţeonu. Iu ltu More Str. Bujorului nr. 20,
Pentru
magnetofonul
Sport :
22.30
d ib a c i anunţ, adică ceva cunoscute pînă acum. avui loc recent primul con­ de Ilie U dllâ ; 15.00 Serlol ro d M o - dumneovoostfă : M e lo d ii Interprelote şl N lcalae Zohorie ; 15,30 C lntă Ju-
15,30
nic
tin erii oscultătorl ;
pentru
foarte-foarte afişr.t pe geam , curs de tricotat la care au C om poiitorul sâplâm înll ; M a rţian de M lchele Torr şi Rephoel ; 23.00 d ito Cerovska ; 15.40 Publleltote ra ­ ANGAJEAZĂ DE URGENTĂ ELECTRICIENI DE
★ participat numai bărbaţi in­ Concert de muzică uşoară ; 0,03—5,00 d ia ; 16.00 R odiojurnal ; 16.20 C in­
uşă, m ă rog, u n de o n o r-p u - IN AFRICA au fost stu­ Negrea Suita simfonică „M u n ţii A- tece fără cuvinte de Mendelssohn­
b jic u l i l poate c iti. diat! peste 400 de elefanţi tre 16 şi 70 de ani. Pe locul p u s o n î ; 16,00 R odiojurnal ; 16,20 Eslrado nocturnă. Bortholdy : 16,55 Sfatul m edicului ; ÎNTREŢINERE, categoria 5-6, fără condiţii de ca-
L o v itu ra de înce pere s-a întti «-a silual un student în 17.00 O m elodie şl o poezie - mu­
şi s-a ajuns la concluzia că vîrslă de 19 ani, pe al doilea zică uşaorâ ; 17,35 Leduri paralele :
d a t la b u fe t. A ic i s-a a n u n ­ ei suferă de modificări scle- — un Instalator de 45 de ani, 18,03 Concert dc muzică populară. zare.
ţa t u rm ă to ru l a n u n ţ : „ V ă rotice ale vaselor sanguine. iar pe al treilea — un func­ tău - seriile l- I I („M u n c ito ­ Solişti : Dum itru Constantin, M o/cel
ru g ă m să n u m ă ra ţi b a n ii Deocamdată, acest fenomen ţionar de 30 de ani. resc” ) ; Castelul condam naţilor Budalâ şl Florea Cioocâ ; 18,30 Curs
(„C u ltu ra l” ) ;
N oile o-
LONEA :
la ghişeu. R e c la m a ţiile u lte ­ nu poate îl explicat ţininri CINEMA venturi ale răzbunătorilor ( „ M i­ de lim bo germană ; 18,50 365 de cin ­
M elodio
zilei ;
tece ;
19,05
19,00
★
rio a re m i se ia u in co n sid e ­ seama de faptul că elefanţii NEGUSTORII Japonezi au nerul” ) i PAROŞENI : Crimo din Revlslo şlagărelor ; 19,30 M eridiane
(„E n erg io ” ) ;
ra re ". In d ic a ţia este fo a rte sînt animale ierbivore, mobi­ început să vîndâ seminţe să­ păduro dublu in serviciu PETRI LA : lirice ; 19.50 N oapte bună. copii. Pa­
eecrot
Joc
u tilă , du pă c u m vă p u te ţi lul maladiilor cardio-vascu- dite în cutii de conserve. DEVA : 24-25 nu se înapoia­ („M uncitoresc'’) ; VULCAN • As- - tru povestiri de L. N. Tolstel ; 20,00
C inci cintece de Aurel Slroe pe ver­
da şi s in g u ri seam a, că eu lare fiind considerat consu­ Este de ajuns să le deschizi ză (C inem atograful „P o irlo ") I te rii şi C leopotra şl Feldmareşo- suri de Tudor Arghezi I 20,15 Teotru
SIM ERIA :
R epublico
falelor
m a i ş tiu pe u n ii care -şi n u ­ mul de grăsimi animale. si să uzi pâmtntu! din ele. ca („M u re şu l” ) ; HUNEDOARA: Ca­ lo („M uncitoresc") ; U R IC A N I : rgdlolonlc. Festlvolul de comedie al
din I.C.H. „Lotru“ — Voineasa,
Cind se aud clopotele („7 N oiem ­
„F ii
cum inte,
m ă ră b a n ii fn stra d ă , a lţii să răsară... plante exotice- davrul viu - setllle I- I I („C o n ­ brie ") ; ORĂŞTIE : Taina leului Teatiulul ro d lo lo n lc: Baronga : 21,45
C rislelor" de Aurel
.
★
(„P o tria ") ; O intim p lo re
(„F la ­
acasă, a lţii n u -i numără de IN ELVEŢIA s-au construit structorul” ) ; D reptul de a te naş­ căra“ ) ! GEOAG1U-BAI : lo râs- Muzică instrum entală ItoManâ
te („Ş ide ru rglstu i") ; CALAM: Sim­
fel... ir paticul demn „R * ( „ I I Iu n ie ” ) \ bol, ca Io război ; HAŢEG : O Renoştere : 22,00 Jazz ; 22.30 Pagini
ceasuri atomice de masă. A- IN -LITERATURA ştiinţifi­ TEUUC : Apole prim ăverii ( „ M i­ d in opere ! 22,45 De ţoale pentru
ceslea sînt acţionate de e- că sînt descrise 32 de cazuri nerul” ) ; GHELAR r N um oi e sin­ şansă dintr-o mie („P o pu la r” ) ; to ţi... tu riştii ; 23,05 D iscuri rare. Re­
BRAD : Coi 1000 da ochi ol dr.
nergîa obţinută de la o ta­ în care copii mici au fost gură tio ţă („M in e ru l” ) ; PETRO­ Mobuse („S teaua ro ş ie "); GURA- cita l V lod lm lr Herowitz : 24,00 Clntă
(„7
ŞANI :
Acţiunea
„V u ltu ru l”
(„M in e ru l” ) ;
CARZA : Lupii a lb i
„PIONEZA bletă de (plutoniu-238, care crescuţi de animale sălbati­ N oiem brie") 1 M ărturia („R e p u ­ HTA : M ireasa era In negru soprana Annellese Rothenberger : judeţul Vilcea
cintăreşte 150 mg.
ce.
Contem poranul
b lico “ ) i LUPENI:
(„L um in a ” ).
0,40—1,00 Trei piese pentru orchestră
de N lcolee Brtnduş. \
DE ARGINT“ FACE ÎNSCRIERI PENTRU ŞCOALA TEHNICA DE
MAIŞTRI MINERI - CURS SERAL - CARE SE DES­
CHIDE LA VOINEASA, LA 15 IX 1970.
V re ţi să a fla ţi cum a r i ­
postat c lu b u l ? S im p lu A înscrierile se fac pînâ fa 25 VIII 1970.
a fiş a t „L a in tra re a tn c lu b , Examenul va avea loc (a 1 IX 1970.
vă ru g ă m ş te rg e ţi p ic io a re ­
le ". $ i ş tiţi de ce era ne­ Condiţii de înscriere :
voie de p re ciz a re a asta ? N u - 5 ani ca miner şi 7—8 clase ;
ş tiţi... H a i să vă spu n : pe n ­ - 3 ani ca miner şi liceul teoretic ;
tr u că u n ii iş i şterge au p i­ - 3 ani ca miner şi şcoala profesionala de mi­
c io a re le la ie şire ! S im p lu , neri.
nu ?
La s c o ru l de u n u la u n u , Tovărăşii care vor reuşi la examen urmeazâ sâ fie
cei de la „R a p id " au co n ­ transferaţi» asigurîndu-li-se cazare şi post.
tr a t ra p id şl au v e n it cu u n
a lt a n u n ţ. I a t ă - l: * C ă tre to ­ Informaţii se dau zilnic la telefon I.C.H. „Lotru"
vară şa M . L . L a cererea
d v . vă fa c e m cun oscu t că - invâ|âmint.
s-a a p ro b a t p e n tru ş e fu l de Răsărit d e soare p e p la jele de la M a n g a lia . Fo to ; V . O N O I U
u n ita te u rm ă to ru l p ro g ra m :
z iln ic (>— 11 şi 18—2 Î, lu n i
lib e r. V e ţi resp ecta şi a fiş a
v iz ib il p re z e n tu l p ro g ra m .
D ire c to r in d e s c ifra b il". U t i­
lita te a a n u n ţu lu i constă tn Vorbind despre forţă de cuvinte, el este idealul penir i
aceea că o ric in e bea Pionierii hunedoreni caiplivare, nici un cunoscut „ S A T C H M O “ o casă de înregistrări, este o­
a ic i o ţu ic ă a flă cu b u c u rie artist al acesliji secol nu s-a mul care sfidează obosea!«,
că responsabila e lib e ră apropiat de Louis Daniel Arm­ pentru a realiza un I u c t u v
lu n i... strong, virtuosul şi extraordi­ — Louis Armstrong la 70 de ani — Înaltă calitate, în cel mal sc ir
A c u m , a v e n it r ln d u l c lu ­ narul trompetist şi cintăret, timp cu putinţă. El nu a urnm
b u lu i „S id e ru rg is tu l". A u pe locul I -care a împlinit recent 70 de mult. sau, cum s-a exprimat lentul necesar stăpînirll aces- turile de repróchate ale mu­ şcoli, nici de muzică, nici d»?
fo s t c o n v o c a ţi c lţiv a o a m e n i ani. Este suiîcîenl ca numele cineva recent, că „dacă ar fi lel muzici ; in condiţii In care zicienilor albi nu au avut frec­ alt fel — şi oricine îşi pou
cu id e i ca re au fă c u t ce-au său să fie menţionai, pentru putut, l-ar fl programat d c bă- I se refuza şansa de a-şi cul­ venta pe oare ar fl putut-o imagina ce a fost viata pen­
fă c u t si a s tfe l a apărut a­ ca oamenii să zlmbească, a- trlnu’ opt zile pe sănlămlnâ". tiva talentele, Trebuie amintii avea. tru un sărman copil de culca­
A şa cu m s-a a n u n ţa i, re ­ le m e m b rilo r c e rc u lu i „lo a n
n u n ţ u l: „ L ic h id ă rile se fac niintindu-ŞÎ de cev-a ce au Dar victime părea să savureze că Armstrong, ca si alitia al­ Respectul pe care tl Impu­ re, din sudul de acum 60 d*i
c e n t a a v u t loc C a m p io n a tu l C o rv in " d in H u n e d o a ra : N i­
z iln ic in tr e o re le 12— 13". mai auzit sau au văzut la el. fiecare minut din această acti­ ţii de rasa si qeneratla sa. este ne colegilor săi de profesio ani, trebuie să-şi dea seaira
n a ţio n a l de o rie n ta re tu r is ­ colae C ă tă n o iu , A d a lb e rt Dar, In timp ce omagiile şi
F o a rte p r e c is ! P ăi, s p u n e ţi tic ă a l p io n ie rilo r, d e sfă şu ra t H o rv a th , C o n s ta n tin P c tre s - vitate- Deşi viata sa s-a des­ un autodidact — nu din prefe­ este astăzi fără pereche în că marele triumf al lui Arm ­
şi d u m n e a v o a s tră ce s -a r p u ­ la C h eia — ju d e ţu l P rah ova , cu şi L e o n tin a P ro d a n , V io ­ telegramele nu contenesc cu făşurat mulţi ani Intr-un ritm rinţă, ci de nevoie. lume, aceasta penlru că el a strong este simpla sa sapi 3-
tea in ttm p la da că ¿ n -a r e­ ia tă şi re z u lta te : la b ă ie ţi ric a M u n te a n u , R o d ica ocazia acestei aniversări, afec­ nebunesc, de la avion Ia a­ Armstrong refuză să senti­ ştiut totdeauna să obţină in vietuire.
x is ta a n u n ţu l ? O a ro a ie de ţiunea lumii jazzului c.ste, fă­ vion. de la club de noapte ta mentalizeze muzica. El poale mod spontan ceea ce alţii au Şi tot Armstrong este acela
lo c u l 1 a fo s t o cu p a t de S lrg h i. ră îndoială, umbrită de o oa­
n e a te n ţi şi gu ră -ca scă a r f i scenă, de la sală de conceil cînl./) in public despre un idi­ căulat să realizeze cu multe care respinge drept absurdă
m e m b rii c lu b u lu i de o rie n ­ L a fa za ro p u b lic a n ă au recare teamă, ca şi cum Însăşi
fo s t lic h id a ţi p în ă acum ta re tu ris tic ă „lo a n C o rv in " p a rtic ip a t ech ip e re p re ­ muzica, nu numai cel mal ves­ la studioul de Înregistrări, mu­ lic sud, dar penlru el cuvin­ eforturi, fără a-1 pulea egala ideea că, fără el. s-ar fi pus
V ă în tre b a ţi d e s ig u r de c e -l a l C asei p io n ie r ilo r d in H u ­ zentând 38 de ju d e ţe . tit slujitor al ei, ar trece pra- zica sa nu a vădit mai nicio­ tele nu reprezintă mai mult vreodată. ca iazzul să nu se nască nici­
lic h id e a ză la p rîn z ? Aşa. nedo ara — 176 de m in u te . C o n c u rs u l in te rn a ţio n a l de qul vîrslei primejdioase. Căii. dată semne de oboseală- decit anexe muzicale. Dacă „Salchmo" îşj pune la punct odată.
ca să m o a ră să tu i. L o c u l II, re p re z e n ta tiv a ju ­ o rie n ta re tu ris tic ă în tre re ­ din momentul In care a răsă­ A face jazz a fost totdeau­ Armstrong ar fi înţeles să ex­ înregistrările ca nimeni altul. Toţi rivalii săi l-au iubit.
în tre c e re a c o n tin u ă . A m p re z e n ta tiv e le de p io n ie ri ale na pen»ru Armstrong un pri­ ploateze Jnir-adevăr im plicaţii' Deşi nu es»e nici pe departe Iar unu) din ei. trompctis'i
d e ţu lu i B uză u — 194 de m i­ rit din New Orleans, cu a­ lej dc a se delecta el însuţi,
u ita t să vă spun că se a c o r­ Iu g o s la v ie i, U n g a rie i şi proape 60 de ani (n urmă, le mitice dlntr-un cîntec co un operator atît de rafinat ca M ult Carey, a spus desr:
dă şi u n tro fe u p e n tru cin e n u te şi lo c u l I I I , ju d e ţu l T i­ pentru a aduce muzica sa spre ceea cc explică In mare parte „When It's sleepy tlmc down cel moderni, cl poate realiza Armstrong mai mult decit ten­
c iş tig ă co n cu rsu l. I i zice m iş — 195 m in u te . L a fe te . R o m â n ie i a fo st cîş tig a t dc oraşele din nprd, Armstrong a efectul concertelor sale. In ­ South'1 (Cînd te fură somnul rutina orchestrală într-un timp te verdictele muzicologii'
„P io n e z a de a rg in t“ . L a ce echipa * lo a n C o rv in " s-a re p re z e n ta tiv a n o a stră , d in fost acceptat In lumea Intrea- tr-un sens. s-ar pulea spune |os în sud), este qrcu dc cre­ mol scurt decît cel necesilal laolaltă. întrebat o dată ce
folo seşte scula asta de a r care au fă c u t p a rte p io n ie rii chiar că. Jiteralmcnic, a inven­ zut că ar mol fi trimis nresc- de repelitii. De fapt. cu Arm­ qindeşie despre Armstron;.
cla sat pe lo c u l l, cu 207 m i­ qă drept Întruchiparea fizică tat jazzul cu propria sa mînă. dlnteluj Eisenhowcr acea tele­
p ln t ? P re cis n u ş tiu . d a r h u n e d o re n i N ic o la e C ă lă - a jazzului- strong nici nu sînt necesare Carev a răspuns : „Ştii, este
c re d că dacă o p o triv e ş ti n u te ; lo c u l II. ju d e ţu l la şi F.sle a i neputinţă ca feno­ gramă pătrunsă de amărăciu­ rrpelitiile. „Ar fi o risipă de o plăcere numai să-l asm11<
b in e pe s c a u n u l u n u ia care — 221 m in u te şi lo ­ n o iu , L e o n tin a P ro d a n şi Ro- Şi. de-a lungul acestor am, menul muzical Armstronq să ne, In legătură cu problema timp. a spus directorul unei pe Louis cînd face încălzire ţ
to c m a i a re de g tn d să scrie d ico S îrg h l. el a reuşii să-şi păstreze o fie explicat In termeni pur desegrcqatici în şcoli. rase de înreqistrări care a lu­ Doamne, iti scoate din troi
c u l I I I ju d e ţu l. A ra d 229 Imagine esenţial tinerească, I eh nici- Crescut la New Or*
u n a n u n ţ .. În 1927. el a condus prima crat mult timp cu el- fi dai DCta sa o varietate aUt tic
m in u te . C o nse m năm , p e n tru mult mai mult 'timp decît ar fi lea'ns. In condiţii mizere, tn- formaţie de jazz. „deseqrega- parlfîura refrenului, el te In- mare do lucruri, Incit este u
C. DEVEANU fru m o a s a lo r e v o lu ţie n u m e ­ Praf. PICHIU DAN putut spera oricare allul. tr-un timp în care în acest Ircabă ce vrei să facă. apoi o minune pentru urechi, şi
Uneori se părea că impresa­ oraş fremăta ritmul noii 'mu­ tă" penlru o înregistrare, dar face inslanlaneu". Rareori este reală delectare'4. Carey a avut
rii săi . 11 exploatează prea zici, el era înzestrat cu tot ta­ a trebuit să constate că ges- nevoie de o „reluare". Cu alte dreptate.