Page 94 - Drumul_socialismului_1970_07

? DRUMUL SOCIALISMULUI •* Nr, 4B39 @ MIERCURI 29 IULIE 1970

| Satisfacţiile anilor de linişte i Adunările generale

In zilele de 21—22 iulie a.c., Casa de ajutor reci- i
proc a pensionarilor din Haţeg a organizat pentru 40 i
din membrii săi o interesantă excursie. Ce| 600 de km
parcurşi cu autocarul O.N.T., pe itinerarul Haţeg—Brad
—Oradea—Cluj—Alba Iulla—Haţeg, au oferit oameni­
lor aflaţi la and de linişte multe satisfacţii, bucurii şl ale salariaţilor
î destindere.
Popasul şl băile făcute la Pellx, masa servită la res­
taurantul „Napoca" din Cluj, vizita la castelul din Hue- I
din, completate de peisajul lungului şl pitorescului
traseu parcurs, rămln momente de care pensionarii cost mai redus cu peste 7 <lei fost de numai 90,7 îo sută,
kaţeganl îşi vor reaminti multă vreme, (Urmare din pag. 1) ne tonă fată de acesl an. A ­ mult mal redus ca în perioa­
j La iinele acestei excursii, Jurca Aladar, preşedintele j ceste niveluri trebuie să se da corespunzătoare a anului
I Casei de ajutor reciproc a pensionarilor din Haţeg, ne-a \ obţină aproape în exclusivitate trecut. Vorbind despre cauze­
mărturisit că pe viitor — pentru membrii acestei asocia- j pe seama folosirii cu maxi­ le care generează o asemenea
ţll — se vor organiza şl alte excursii. { exploatării care nu se preocu­ mum de eficienţă a potenţia­ risipă exagerată de resurse de
pă de asigurarea necesarului lului tehnic şi de muncă, ceea muncă şl timp productiv, şe­
P. FARCAŞIU | de piese de schimb de calita­ re impune creşterea conside­ ful de brigadă Ion Mondoca,
te Denlru maşinile şi utilajele rabilă,. a indicatorilor planului normatorul Alexe Furdul, Ingi­
din dotare. Din această cauză, tehnic. Intre aceştia, tăierea nerul Victor Stolcoî, şeful ser­
aparatele tăietoare ale combi­ mecanică în abatajele frontale viciului organizare Şi salari­
nelor. transportoarele, stîlpii şi susţinerea metalică sînt zare. au arătat că In organi­
hidraulici, pompele de înaltă prevăzuţi să se ridice la o zarea locurilor de muncă sînt
Brigada ştiinfifică presiune Şi alte utilaje se pondere de peste 30 şi respec­ serioase neajunsuri, iar disci­
defectează frecvent, perturbînd tiv 67 la sută din totalul pro­ plina şi răspunderea pentru
sarcinile încredinţate nu ca­
în mijlocul forestierilor ! ciclul productiv In abalaje. ' ducţiei extrase. De asemenea, racterizează încă totalitatea
viteza medie zilnică de avan­
Penlru lichidarea acestor nea­
junsuri. vorbitorii au cerut să sare trebuii să fie superioară formaţiilor de lucru. Una din
O brigadă ştiinţifică a Comitetului municipal pen­ se instiluie un control sever cu 1.28 ml in abatajele fron­ cauze constă în faptul că in­
tru cultură şl artă Petroşani s-a deplasat In mijlocul i asupra calităţii reparaţiilor şi tale si cu 2,5 ml în galerii, iar ginerii $i alte cadre de condu­
lucrătorilor de la exploatările forestiere Votevodu şl i întreţinerilor la toate tipurile consumul specific de lemn da cere nu acţionează cu respon­
Pliugu. Cu acest prilej profesorii Victor Bădău şl SI- j de utilaje ce se introduc In mină va coborî sub 17,5 mc sabilitate cuvenită pentru în­
mlon PărSIan, judecătorul Teodor Oprlan şl medicul subteran. Iar la Uzina de uti­ pe I 000 tone cărbune extras. tărirea ordinii şi disciplinei.
Vaier Uleş au prezentat expuneri cuprinzînd probleme | laj minier Petroşani să se ac­ Sint suficiente elemente care Aşa cum releva în cuvintul
de politică Internă şl externă a statului nostru, ateism ţioneze cu măsuri energice atestă că soluţionarea comple­ său Constantin Năstase, preşe­
ştiinţific, legislaţie şl medicină. pentru creşterea producţiei, xului de probleme privind dintele comitetului sindicatu­
diversificarea sortimentală şi dezvoltarea şi utilizarea Inten­ lui, este regretabil că unii in-
îmbunătăţirea calităţii piese­ sivă e potenţialului tehnic se ginerj se remarcă nu prlntr-o
lor de schimb. impune ca o sarcină primor­ activitate laborioasă de condu­
Localităţile Văii Jiului fică cu atîl mai mult cu cil dială pentru conducerea, spe­ cere şi coordonare a produc­
Cerinţele minerilor se justi­
minei,
cialiştii şî coleotlvul
ţiei cî prin aceea că împart
| Spectacol la de gradul de mecanizare şi u­ pentru consiliul de administra­ sancţiuni cu nemiluita. Este o
ţie a! Centralei cărbunelui Pe­
tilizare a acesteia depinde ho-
stare de 'lucruri nesănătoasă,
W A tărîtor viitorul exploatării căr­ troşani. ce alterează atmosfera creati­
CIŞTIGA IN JFRUMUSEŢE $1 | Geoagiu-Băi bunelui la Lupeni. In 1971 vor lorificate există şi în domeniul vă şl armonia muncii şl care
Considerabile rezerve neva­
trebui să se extragă 1,8 mi­
trebuie grabnic curmată prin
organizării producţiei. Pe pri­
î ! Duminică, pe scena Casei lioane tone de cărbune, cu o mul semestru Indicele de uti­ intervenţia hotârîtâ a condu­
productivitate mai mare cu 60
cerii centralei, a orqanelor lo­
PRIN HĂRNICIA CETATE j de cultură din staţiunea bal« kg pe post şi cu un preţ de lizare a timpului de I uctu a cale de partid şi sindicale. atît
Abordînd frontal nu
! neocllmaterlcă Geoaglu-Băl,
succesele de evidentă valoare
formaţiile Clubului sindicate­
lor din municipiul Deva au obtînute în primul semestru,
cl cu deosebire $!
prioritar
S-a încetăţenii deja In via­ urmind să fie dotate cu ser­ — La începutul anului noi de bază, al membrilor de par­ prezentat un program artis­ Tabere cu corturi pentru pionierii nea|unsurlle manifestate, căile
ta oraşelor şi satelor noas­ viciile necesare. Pe lîngă a- ne-am angajat să realizăm tid care au posibilităţi multi­ tic mult aptaudat de specta­ şi mijloacele de mobilizare a
tre ca primăvara să lie ceasla, s-a amenajat un prin muncă patriotică econo­ ple de mobilizare a maselor tori. Spectacolul a cuprins hunedoreni tuturor resurselor la încheie­
vremea şantierelor cetăţeneşti, ştrand încălzit Sntr-un vechi mii in valoare de 17 milioane de oameni ai muncii pentru muzică uşoară In interpreta­ De două săptămînl, 20 de pionieri de la şcoala ge­ rea exemplară a actualului
a înfrumuseţării şi ridicării bazin care deservea uzina e- lei pe total municipiu. Acest realizarea acestor sarcini. A- rea formaţiei Instrumentale, cincinal şl pregătirea temeini­
gradului lor edilitar gospodă­ leotrică cu opă de răcire. Şi angajament a fost suplimentai nalîzele care s-au făcut la ni­ soliştilor Vlalcu Aurel, Mlr- nerală nr. 3 din Hunedoara, avînd ca îndrumător pe că a celui viitor, minerii de
resc. Şi, fără teama de a la Pelrila se mai află in curs cu Încă 3 milioane lei. Pînă velul comitetului municipal cea Glodeanu, Aurel Banclu j comandantul da detaşament Dumitru lovan, cunosc fru- la Lupeni s-eu dovedit din nou
greşi, se poate afirma că în de amenajare un ştrand care la această dată însă valoarea de partid, al comitetelor o­ | şl momente vesele susţinute : museţea vacanţei în tabăra din poiana de ia Groşi. A lţi la înălţimea prestigiului de de­
fiecare an localităţile judeţu­ va fi dat în folosinţă in curs muncii patriotice prestate se răşeneşti de partid, al organi­ j de Llvlu Oros şi Ion Bor­ I pionieri, de la şcoala generală nr. t. au Instalat cortu- taşament mineresc de frunte
lui arată altfel, întinerite, cu de aproximativ o sâptămînă. ridică la 13 milioane lei. Aş zaţiilor de bază din cartiere ! dan. ! rlle In pitorescul peisaj de la Clnciş, tar pe malul Stre- al ţârii. Ef au hoţărît să su­
aspect plăcut care-ti îneîntâ La cabana de la Peştera Bolii releva faptul că împletirea lu­ au dovedit că la realizarea o- ! In partea a doua a specta- j tulul se lac pregătiri pentru Instalarea unor corturi ce plimenteze angajamentele ma­
privirea nu numai prin con­ s-a introdus apa potabilă. In crărilor finanţate de la buget biectîvelor pe care ni le-am • colului au evoluat şl mem- j vor găzdui 20 de pionieri de la şcoala generală nr. 8. jorate cu încă 5 000 tone căr­
strucţiile noi prezente la tot zilele de sărbători legale şi cu acţiunile de muncă patrio­ propus, contribuţia comunişti­ j brii ansamblului folcloric. ! Organizarea vacantei în corturi dă posibilitate e­ bune cocsiiicahil de bună ca­
pasul, ci şi prin materializarea duminica, spre Peştera Bolii şi tică a contribuit la obţinerea lor e substanţială, că s-au si­ \ Soliştii Marla Popa şl Molse j ţevilor să se autogospodărcască. să frablne plăcut Jo- litate. ridicîndu-le astfel la
a ceea te ne-am obişnuit să grădinile de vară de la Gam- acestuf rezultat. împărţind nu­ | Sabin au cucerit din nou a­ j cui şl bucuriile recreaţiei verii cu elemente de iniţie- 45 000 tone cărbune extras pe­
numim muncă patriotică. brinus se organizează cu au­ mărul de ore la populaţia mu­ tuat in fruntea maselor de ce­ i plauzele şl simpatia publicu- i re în arta culinară.
Şî din acest punct de vede­ tobuzele I.G.O. transportul in nicipiului, la fiecare locuitor tăţeni Aceasta ne dă garan­ j lui, iar dansurile „Haţegana" ste plan.
re Valea Jiului poartă, de la comun. Petroşaniul a fost do­ revin în medie aproximativ ţia înfăptuirii tuturor angaja­ j Şl mal ales cele din Oaş au
un capăt la altul, amprenta tat în acest an cu un bazin două ore de muncă patriotică. mentelor pentru ca localităţile fneîntat pe cel prezenţi. Pe
iniţiativei şi hărniciei cetăţe­ destinat cercului de navomo- Vreau să precizez că avem ! viitor, conducerea clubului
neşti. Aceste înnoiri, cu care dele c-are s-a afirmat deja pe create toate condiţiile ca să noastre să fie mai frumoase, | va organiza şl alte aseme-
oamenii pe bună dreiptate se plan naţional, constructorii de realizăm şi celelalte 7 m ili­ mai bine gospodărite.
mîndresc, au constituit obiec­ modele recucerind titlul de oane Jei. Mai avem încă şan­ ! nea teşlrl fn mat multe lo­ PODUL DE LA CIOPEIA
tul unei convorbiri cu parti­ campioni republicani. In jurul tiere deschise, obiective în Convorbire realizată de I calităţi din judeţ.
ciparea tovarăşilor Clement acestei baze s-a amenajat zo­ lucru, altele vor fi atacate în S. POP
Negruţ — prim-secretar al Co­ na verde, s-a regularizat pîrlul zilele următoare. Cît despre Intre satele Ohaba de sub tră. iar între ele mortar de are 2 metri grosime. Textura
mitetului municipal de partid Slă-lioara. In spatele casei de participarea cetăţenilor, avem Piatră şi Clopela. Işî duce nuanţe diferite, de la alb-ce- sa este formată din piatră de
Petroşani şi Tralan Blaj, pnm- cultură s-a construit un fru­ dîn partea lor tot sprijinul de­ măruntu-i fir de apă un pi- nuşiu. la alb-gălbuî. Fără în­ rîu măruntă, mortar şi pe a­
vicepreşedinte al comitetului mos spaţiu de joacă pentru oarece realizarea fiecărui o­ rîiaş, căruia bâtrlniî ¡-au zis doială. aceasta arată reţete de locuri spărturi de stîncă.
executiv al consiliului popu­ copii, în oraş se află în curs biectiv ii interesează direct. Pe Balta Pucioasă. De la înce­ preparare şi materiale uşor Zidul Dordic include acelaşi
lar a) municipiului. de amenajare o bază sportivă de altă parte, s-a îmbunătăţit putul verii şi pînă toamna îi diferite. Pe unele pietre ro­ material de construcţie cu o
— Acţiunile de muncă pa­ şi un mic părculet pentru o­ ■activitatea deputaţilor care lin rămîne doar numele. tunde prinse în construcţie se distribuţie întrucîtva asemănă­
triotică din primăvara acestui dihnă. Pînă la 23 August, in o permanentă legătură cu ma­ Cîndva, atunci cînd păduri­ mai pot observa cochiliile u­ toare. Dimensiunile sale sînt'
an — ne spune tovarăşul Tra- cartierele „Carpaţi" şi „Aero­ sele de cetăţeni, urmărind în­ le se întindeau la nesfîrşit. nor vieţuitoare de rtu. Crcas- mai modeste — 10 metVf' lun­
ian Biaj — s-au desfăşurat în port" se vor mai amenaja V deaproape înfăptuirea propu­ de bună seamă soarele de gime şi respectiv 4 'metri înăl­
tot municipiul cu o Intensita­ teva baze sportive pentru co­ nerilor pe care ei le-au făcut. vară nu reuşea să usuce şi ţime. Crosimea zidului este
te sporită, fiind mai bine orga­ pii — In această activitate In­ ultima picătură de apă..- impunătoare : 2.10 metri. Lun­
nizate decît in anii precedenţi. — Ce anume ne putell spu­ tensă de ridicare a gradului Azi se mai văd doar ru i­ Mărturii de piatră gimea mai mică a construc­
O confirmă rezultatele mai ne, tovarăşe prim-vlcepreşe- edilltar-gospodăresc al locali­ nele unul pod străvechi ce ţiei îşi are explicaţia in pan­
bune obţinute în această pri­ dlnte, despre realizarea lucră­ tăţilor Văii Jiului un rol deo­ unea malurile Bălţii Pucioase. ta mai abruptă. Ambele ziduri
măvară- Mă refer îndeosebi rilor edllilar-gospodăreşll pre­ sebit revine organizaţiilor de Pe aîcî trecea, înfruntlnd ur­ ale trecutului coig formau limita dinspre
la o serie întreagă de lucrări, văzute în planul consiliului partid. Ce sarcini stau în fa|a cuşul greu. drumul spre pasul apă nu mai sînt. In locul lor
obiective mari din/tre care o popular at municipiului ? lor în perioada care urmează ? Vulcan. De o parte şi de alta istoric se vede bine stratificarea ma­
bună parte deja sînt termina­ —■ Aceste ilucrări au fost o­ — Problema în discuţie este a apei se găseau capetele po­ terialului folosit ca rambleu.
te, urmlnd ca In viitorul apro­ rientate, în special, spre în­ deosebit de Importantă şl este dului, fiecare din ele format Nu departe, pe ţărmul drept
piat să se finalizeze Integral treţinerea străzilor, retragerea normal ca organizaţiile de par­ din trei ziduri. între limitele pare a fi existat o construc­
planurile pe care ni ie-am sta­ gardurilor in vederea creării tid să se preocupe de reali­ cărora se afla drumul. Limita (a zidului ne lasă să bănuim ţie de dimensiuni modeste din
bilit la începutul anului. E unor bune condiţii de circula­ zarea eî — ne spune tovară­ opusă era chiar urcuşul dru­ existenta a cel puţin doi stîlpi oare a mai rămas doar con­
vorba de amenajarea unor ba­ ţie atît pentru pietoni cit şi şul Clement Negruţ. Rezulta­ mului la ieşirea din vale. In aflaţi la trei metri distanţă u­ turul zidurilor şi o cxcavaţic
ze sportive, locuri de agre­ pentru autovehicule. Se poate tele despre care s-a vorbit spaţiul închis de ziduri s-au nul de altul. Un amănunt pe între ele. Ce va fi fost. acolo ?
ment, slranduTÎ, spatii de joa­ spune că în prezent lucrările aici sînl rodul muncii entu­ depus importante cantităţi de care nu ¡1 vom întîlnî la ce­ O vamă lîrzie ? Deocamdată
că pentru copii, obiective ca­ sint pe terminate, astfel incit ziaste a masei largi de cetă­ fragmente stîncoase mart, apoi lelalte ziduri : baza lui este putem doar să ne întrebam.
re prezintă o importanţă deo­ pe arterele principate ale lo­ ţeni. mobilizaţi de consiliile tot mai mărunte şl, în (inc, formată aproape in exclusivi­ Impresia qenerală pe care o
sebită pentru cetăţenii munici­ calităţilor Văii Jiului se poate populare, de deputaţi, de orga­ pămint galben, deasupra că­ tate din spărtură de stîncă, pe produce podul asupra obser­
piului nostru. circula în bune condiţîuni. nizaţiile de partid din între­ ruia apare un pavaj din piatră cînd în partea superioară pre­ vatorului este aceea a unui lu­
— N-a|i vrea să enumeraţi După ce vom termina lucră­ prinderi, instituţii şi cartiere. de rîu. Podul avea o singură domină piatra de rîu. Lăţimea cru solid, menit să înfrunte
cfteva dinlre obiectivele care rile începute spre Lonea, ne Aş dori să subliniez faptul că deschidere, tar trecerea era drumului măsoară 5.50 metri. vremea. Meşterii romani, căci
au prim ii deja „botezul folo­ vom ocupa îndeosebi de stră­ în ceea ce priveşte sarcinile asigurată de grinzi podite, Zidul nordic, pe acelaşi ei sînt autorii construcţiei, nu
sinţei colective" ? zile laterale. Pentru sistema­ de viitor, respectiv îndeplini­ sprijinite la extremităţi de ţărm. ore o lungime de 17 şi-au pus în cazul dat proble­
— Consiliul popular al ora­ tizarea circulaţiei rutiere s-au rea angajamentelor, ele sînt cele două capete de zid. Din metri, înălţimea maximă 3 me­ me de grandoare. Util. solid,
şului Lupeni $i-a prevăzut să executat o serie de marcaje o preocupare de seamă a orga­ distantă în distanţă, coama zi­ tri şi grosimea 1.5 metri- Pan­ fn zorii naşterii noastre ca
pună la dispoziţia cetăţenilor din marmură şi vopsea, pe nizaţiilor de partid. Avem cer­ dului avea stîlpi de gardă ta terenului este de aşa na­ popor, pe aici au trecut cuce­
un loc de agrement care să strada Republicii din Petro­ titudinea că aceste angajamen­ marginală, uniţi prin stinghii tură îneît nu era necesară o ritori şî învinşi, romani mîndri
fie folosit şi pentru organiza­ şani au fost retrase gardurile te sporite vor fi îndeplinite. de lemn. mărire a dimensiunilor. In si daci dîrji. El a fost mario-
rea tradiţionalelor maialurj. A prin înţelegere cu cetăţenii, a- Cind afirm aceasta, mă gîn- Cum se prezintă conslrucţia structura sa intră multă pia­ rul Incursiunilor turceşti, iar
fost rearnenajatâ incinta fostei menajîndu-se noi zone verzi. desc la faptul că în cadrul după trecerea atîtor veacuri ? tră de rîu, mai puţin stîncă grinzile sale au răsunat sub
mine Lupeni sud Intr-un fru­ Pe aceeaşi stradă au fost scoşi municipiului nostru activează Zidul sudic aflat pe malul şl In fine mortar. Procesul de copitele calului domnesc al lui
mos teren de agrement care stîlpii de înaltă tensiune, s-au o organizaţie de partid puter­ sting are o lungime de 22 me­ erodare a feţei externe e des­ Miliaî Viteazul. Peste pod si-a
dispune de zone verzi, unităţi făcut cîleva demolări de case nică. că fiecare organ de par­ tri. înălţimea maxima 5 metri tul de avansat. La mijlocul lui urmat drumul spre Haţeg v ii­
comerciale, de o sală de dans insalubre, pe locul lor urmînd tid are In atenţie printre pro­ şi grosimea 1.50 metri. prezintă o dislocare totală ca­ torul domn Matei Basarah
sl o pistă pentru dans în ex­ să se construiască spaţii de blemele multiple şi activitatea Structura sa cuprinde un re-1 străpunge pină la ram- Cită istorie n-a curs pe
terior construită chiar pe locul joacă pentru copii şi zone edîlitar-gospodărească. Respec­ conglomerat format din piatră hleul de pămînţ. aici I... Şi poale, de aceea, po­
unde a fost gura puţului peste verzi. tiv, ele se preocupă îndea­ de rîu, mortar de var cu nisip Zidul sudic aflat pe malul dul acesta er merita o alentie
care s-a turnat o placă din — Vorbind In limbajul ci­ proape de asigurarea unui ca­ U.M.M.R. Simeria. Lâcotusul Nîeolae Cristeo, dîn secţia de şi sfărîmătnri de stlncâ. Deşi drept al apei îsi are fundaţia in plus. Monument istoric...
beton. Şi la Vulcan s-a ame­ frelor, la ce valori ,se ridică dru, unui aspect cît mai plă­ reparat vagoane, execută operaţiunile de verificare a boghiu- aproape întreaga făţuială ex­ dezgolită de viituri, care cad Atracţie turistică... Poate
najat un asemenea teren de munca prestată pentru realiza­ cut străzilor, localităţilor noas­ ternă este dislocată, se obser­ suh un unghi noavontajos
agrement, pe Valea Morii, un­ rea obiectivelor la care v-aţl tre. In această direcţie con­ rilor necesare vagoanelor tip „gondolă". vă totuşi în unele locuri mer­ pentru construcţie. EI măsoară Dr. VIOREL MORARU
do se executa ultimele ilucrări referit ? tăm pe aportul organizaţiilor sul şirurilor orizontale de pia­ 12 metri, înalt de 4 metri şi Lupeni

ESI CC

DL[J PACIENTULUI SPRE MEDIC — UN

APROPIERII Şl ACCESIBILITĂŢII

Eforturile stăruitoare care — Prin desfiinţarea policli­ plicfl, In eforturile ce se fac Notez în fiecare dimineaţă scripţie care, după caz, îl tri­ inţă, cheamă specialistul care, cul său este suplinit prin ro­ rea căilor pe care pacienţii
s-au făcut în ultim ii ani — nicii de întreprindere — ne pentru a-i reda sănătatea. problemele spitalului, pentru mitea la specialist sau îi fă­ tot în orele sale de teren taţie, fără ca cineva să spu­ pot ajunge la medic, riim-in-
şi se fac în continuare — pe spunea dr. Alexandru M ari- Vreau să subliniez cu toată a şti unde trebuie să acţio­ cea tratament. Dc la specia­ rezolvă cazul. Deci, asistenta nă că e greu, că nu poate ţeles, ne-am referit doar la
linia ocrotirii sănătăţii oame­ nr.scu, directorul spitalului — răspunderea faptul că în u lti­ năm. Fără vorbă multă, dar list bolnavul ajungea ori la medicală la domiciliu este face faţă. aspectul cel mai obişnuit al
nilor îşi găsesc concretizarea s-a întărit foarte mult forţa ma perioadă au dispărut to­ cu multă eficienţă pentru bol­ spital, ori înapoi la circă. Ci­ ţinta pe care vrem s-o atin­ O problemă deosebit de im­ etapelor: circumscripţle-poli-
tot mai elocventă în practică, medicilor specialişti din po­ tal cazurile de comportări navii internaţi. clul ocesta dura multe zile gem. In ielul acesta se vor portantă cum este cea a a- clinieâ-spîtal. Penlru că. in
în viaţa de fiecare zi. O i- liclinică. Mai precis, cabine­ necorespunzâloare ale medi­ — Problema aflată In dis­ în şir. De aceea, am trecut descongestiona circumscripţiile cordârii asistenţei medicale celălalt caz, ce) al urgenţe­
lusţrare a acestei concretizări tele de )a policlinica spitalu­ cilor faţă de bolnavi, iar cele cuţie este de o importanţă la simplificarea lui. Pri­ şi cabinetele de specialitate. gravidelor, cit mai promptă lor, nu se pune nici o pro­
este şi apropierea continuă lui au fost asigurate cu me­ ale personalului mediu s-au majoră — a preluat ideea dr. mul medic la care se prezin- — In reţeaua de ocrotire a şi calificată, a fost. de ase­ blemă: urgenţele sînt aduse
care s-a realizat între pacienţi dici în ambele ture: înainte redus foarte mult. Bineînţeles, sănătăţii copiilor s-au adus menea. soluţionată Ja Hune­ şi repartizate in cel mal scurt
şi medici, înlăturarea in cea şi dupâ-masâ. Aşa că, în mo­ vom persevera pe această li­ multe îmbunătăţiri care per­ doara- timp in secţiile de specialita­
mai mare parte a obstacole­ mentul de faţă, bolnavii se nie pînă la completa lor e li­ m it m icilor pacienţi să a- — Gravidele sint în eviden­ te. Am făcut precizarea pen­
lor din drumul spre medic. pot adresa la orice oră din zî minare din practica tuturor jungâ cît mai repede la noi ţa specialiştilor din policlini­ tru a se înţelege că cele do­
Am discutat cu spe­ specialiştilor, li se asigură o salariaţilor noştri care vin în Anchetă — ne spune dr. Valerîu Og- că — a precizat dr. Radu Pâ- uă moduri de a ajunge In
cialişti şi cadre de con­ asistenţă calificată. contact cu oamenii bolnavi. neriu, medic specialist pedia­ trâşescu. In felul acesta c ir­ internare se respectă în con­
ducere din Spitalul unificat — Apropierea dintre paci­ — La unele spitale am în- tru. Indiferent la care c ir­ cumscripţiile au fost degreva­ tinuare şi la Spitalul unificat
Hunedoara. Aici s-au stator­ ent şi medic are o diversita­ tiln it următorul fenomen: di­ cumscripţie se prezintă ma­ te de această problemă de din Hunedoara.
nicit principii sănătoase în te de aspecte. V-am ruga să mineaţa intre orele 8 şi 9, u­ mele cu copii sint primite. pură specialitate; gravidele Atrâgînd atenţia asupra
ceea ce priveşte solicitudinea ne spuneţi, tovarăşe director, neori chiar mai mult, nu gă­ Leonid Crocos. directorul ad­ tă bolnavul îi recoltează pro­ Altele vin direct la cabinetul sînt în atenţia noastră di­ realizărilor pozitive ale prac­
faţă de fieqare pacient, grija ee s-a făcut In ultima vreme seşti nici un medic — nici la junct al spitalului, care răs­ bele pentru analize, le trimite de specialitate din policlinică. rectă, asigurindu-li-se 2ilnic ticii lucrătorilor spitalului riin
penlru sănătatea sa. au sub aspectul întăririi respon­ telefon, cel puţin — în timp punde dc problemele de la laborator şi lot de la el bol­ Nimeni nu este refuzat. A posibilitatea consultaţiilor de Hunedoara, respectîndu-lc si
fost întreprinse şi aplica­ sabilităţii in muncă a perso­ ce pacienţii aşteaptă. Cînd ambulatoriu. Analizînd filîe- navul primeşte rezultatul. fost rezolvată şi problema la ora 8 la 20, nemaifiind tri­ dorinţa de a sublinia că ..nu
te în practica muncii de zi nalului din spital, a amabili­ am întrebat ni s-a răspuns că i ra prin care trebuie să Deci. oamenii nu mai sint pur­ procurării medicamentelor mise de la circă Ja specialist s-a făcut tot ce se puica şi
cu zi măsuri care au întărit tăţii, bunăvoinţei faţă de o­ e vorba despre raportul de I treacă un pacient pentru a a­ taţi pe drumuri fără rost. La gratuite pentru copii. înain­ ş.a m.d. că se perseverează în conti­
legătura bolnavi-medici. Sub mul suferind. gardă. Acelaşi procedeu îl a junge în spital. ne-am dat laborator sînt îndreptate doar te era o singură farmacie ca­ — De fapt, cum se proceda nuare". supunem dezbaterii
îndrumarea şi sub acţiunea — Este un aspect căruia veţi şî dumneavoastră? i seama că se loveşte dc o se­ cazurile deosebite. re oferea asemenea medica­ înainte ? — intervine dr. experienţa bună de aici şi ol-
permanentă a comitetului de i-am acordat şi ii acordăm o — Nu. Nici nu este norma1 rie dc obstacole şi greutăţi. O altă măsură pc care o mente. Dacă era închisă, se Gheorghe Huzâu Gravidele tor conduceri de spitale, ci­
partid (secretar dr Gheorghe atentie deosebită. După pă­ să se intîmple nşa. La noi ra I multe dintre ele uşor de în- aplicăm se referă la munca intîmpinau greutăţi. In pre­ aşteptau ceasuri întregi la titorilor noştri, bolnavilor in­
Farcaş) s-a reuşit să se sta­ rerea mea. îngrijirea co­ portul de gardă se face cu şe­ ■ lăturat, dar păstrate în virtu ­ medicilor in orele lor de te­ zent. de la oricare farmacie circumscri|y, ii şi se alegeau ternaţi sau celor foşti in t e r ­
tornicească în activitatea ma­ rectă a bolnavului, compor­ fii de secţii si cu factorii de tea... tradiţiei. Bolnavul se ren. Aceasta se axează mai se pot procura medicamente cu o. trimitere la noi. la po­ naţi. cu dorinţa de a face tot
jo rităţii lucrătorilor spitalului tarea respectuoasă, amabilă răspundere pe linie adminis- prezenia mai inl.ii la medicul mult pc efectuarea con­ pentru copii. liclinică. pentru ră medicul co este posibil pentru ca dru­
adevăratele răspunderi faţă faţă de el au o contribuţie trativ-gospodăroascâ Sînt co de circumscripţie. Era trimis sultaţiilor la domiciliu Bine­ Sau, o altă problemă Am de circă nu putea să facă alt­ mul pacienţilor spre medic să
de sănătatea şi viaţa bolna­ esenţială în urgentarea pro­ municnie ţoale aspectele din la laborator pt-ntru a-şi face înţeles. penlru cazurile gra­ aflat de pildă că la cabinetul ceva. noflînd de specialitate. fie un drum al apropierii şi
vilor internaţi, a tuturor ce­ cesului de însănătoşire întă­ secţii, in - lu s iv defecţiunile !:i analizele Aici pierdea o zi; ve, a căror deplasare nu este de pediatrie djn policlinică Am subliniat cîteva dintre accesibilităţi. al apărării
lor care bat la uşa cabinete­ resc convingerea omului bol­ instalaţii (apă electrice etc.). două sau chiar mai m ult Re­ posibilă. Cînd medicul de c ir­ lipseşte un modic. Dar prin măsurile iniţiate si aplicate la prompte a sănătăţii.
lor nav in tratamentul ce i se a- Toiul se face in 15 minute. venea cu rezultatul la circurrr cumscripţie găseşte de cuvi­ hotărîrea celor din secţie, lo­ Hunedoara pentru simplifica­ GH. |. NEGREA