Page 83 - Drumul_socialismului_1970_02

ffm m n n n n n rriw siirrr*trrrn $ n riin n tn m w im n w M rrrrrrrrr> r*rrrt¿
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ! I

SECVENŢE INTERNATIONALE

PAGINA A IV A
5
%
gi Intîlnirea reprezentanţilor par­
tidelor comuniste şi muncitoreşti

de la Sofia
*
5
% Vizita preşedintelui Franţei în
I si U. A. I

î 5
s m Senatorul E. Kennedy despre

| retragerea trupelor americane din
I Europa

$ î
ANUL XXII. Nr. 4710 JOI 26 FEBRUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

'emítatele îndeplinirii Şedinţa Biroului Executiv Proiectanţii optează

>
y
al Consiliului Naţional al unanim pentru preda­

an m Frontului Unităţii Socialiste rea documentaţiilor

pentru depăşirea planului pe 1969 avut loc. sul» preşedinţia to con ştiin ţe i socialiste a oarne
M ie rcuri. 25 lehruarie a.c., a
n ilo r m uncii.
B iroul E xecutiv o exam inat
varăşului N icolac Ceauşescu.
şedinţa B iro u lu i Executiv al totodată activita tea F rontu lui la timp, cu soluţii con­
C o nsiliu lui N ational al F ron­ U n ită ţii Socialiste în dom eniul
tu lu i U n ită ţii Socialiste- re la ţiilo r internationale, pen­
In 1969, ca şi in anii prece­ lizat economii fa consumul de TULUI CENTRAL AL PARTIDU­ RA FRUNTAŞE IN ÎNTRECEREA B iroul E xecutiv a dezbătui tru prom ovarea p o litic ii ex­
denţi, economia noastră sacio- metal de peste 22 000 tone, a LUI COMUNIST ROMAN, C O N ­ DESFĂŞURATA IN ANUL 1969 activita tea desfăşurată de ton terne a p a rtid u lu i şi slatutut,
listă □ cunoscut o evoluţie as­ fost dim inuat, înlr-un şir de ju- SILIUL DE STAT SI CONSILIUL s ilille F rontu lui U n ită ţii Socia­ pentru popularizarea re a liză ri­ structive eficiente
cendentă, s-a dezvoltat in rit­ aeţe, consumul de combustibil DE MINIŞTRI ALE REPUBLICII URMĂTOARELE JUDEŢE Şl IN ­ liste în anul 1069 pentru in ­ lo r poporului român in co n ­
muri susţinute, osigurînd creş­ şi energie electrică SOCIALISTE ROMÂNIA DECLA- STITUTE DE CERCETĂRI : tensificarea p a rtic ip ă rii oame­ strucţia socialism ului Biroul
terea venitului naţional, dez­ IN SECTORUL INVESTIŢII-CON- n ilo r m uncii rom âni şi de olie E xecutiv a sta b ilit măsuri pen­
voltarea torţelor de producţie şi STRUCyil au fost reduse terme­ 1. - IN ÎNTRECEREA PENTRU DEPĂŞIREA PLANULUI IN IN ­ n a ţio n a lită ţi la înfăptuirea po­ tru extinderea re la ţiilo r in te r­
ridicarea nivelului de trai al oa­ nele de punere în funcţiune pre­ DUSTRIE, INVESTIŢII-CONSTRUCŢII Şl CIRCULAŢIA MĂRFURI­ litic ii p a rtid u lu i şi gu vern ulu i, naţionale ale F ro n tu lu i U n ită ­
menilor muncii. Lo obţineieu o- văzute în plan fa un număr de LOR : la opera de în flo rire a pa triei. ţii Socialiste cu organism e si
cestor rezultate un aport deo­ 220 obiective. De asemenea, au B iroul Executiv a sta b ilit mă m ilaro din alte târî. cu p a rti­ M aterializarea la termen ş( In c o n d iţii de eficienţă
sebit a avut larga intrecere des­ lost obţinute, prin reducerea Locul I judeţul laşi suri în vederea creşterii apor­ de. org an izaţii politice, social econom ică sporită a in v e s tiţiilo r presupune cu nece­
făşurată intre organizaţiile jude­ ponderii lucrărilor de construcţii Locul II judeţul Prahova tu lu i c o n s iliilo r F rontu lui U­ cu ltu rale şi m işcări dem ocra­ sitate. alături de a lli la clo ri determ inanţi, şi p e rfe cţio ­
ţene de partid, consiliile popu­ şi prin alte măsuri, rconom ii la Locul III judeţul Braşov n ită ţii Socialiste şi al o rg an i­ tice anliim pe rialistp. în scopul narea a c tiv ită ţii de proiectare. D ire cţiile dc acţiune
lare şi unităţile de cercetare fondul de investiţii de 253 m i­ Locul IV judeţul Timiş za ţiilo r de masa şi obşteşti p ro m ovă rii cauzei păcii şi co­ sin i arătate cu cla rita te de docum entele plenarei C.C.
ştiinţifică in cinstea Congresului lioane lei. S-a redus. consumul Locul V judeţul Cluj com ponente la îndeplinirea la b o ră rii în tre popoare. al P.C.R. dm decem brie 1969, care trasează sarcini
al X-lea al Partidului Comunist de metal cu peste 8 300 tone şi Locul VI m unicipiul Bucureşti program ului s ta b ilit dc C ongre­ B iroul E xecutiv a dezbătut pentru asigurarea la tim p a docum entaţiilor lehnico-
Român şi a celei de-a XXV-a cel de m aterial lemnos cu peste sul al X-lea al P artidului Co­ unele problem e curente, adoo- economice şi dc execuţie, înlăturarea c o n s tru c ţiilo r
aniversări a eliberării patriei. 1 800 mc. La unele obiective 2. - IN ÎNTRECEREA PENTRU ÎNDEPLINIREA Şl DEPĂŞIREA m unist Român, la atragerea lînd h o tă rlri corespunzătoare. supradim ensionate şi lin is a jc lo r excesive, utilizare a pe
PLANULUI IN AGRICULTURA : A fost ho tă rltă convocarea
Pornită in urma chemărilor noi, s-au realizat înainte de ter­ maselor populare In conduce­ C o n siliu lu i N ational al Fron­ scară largă a pro ie cte lor lip şi refotosibile, reducerea
lansate de Organizaţia de par­ men indicatorii prevăzuţi in Locul I — judelui Brăila rea tre b u rilo r statului, la a c tiv i­ tu lu i U n ită ţii Socialiste in consum ului de metal In con stru cţii.
tid a m unicipiului Bucureşti, proiecte. — judeţul Timiş tatea generată de rid icare o cursul lu n ii m artie. Este dc ta sine înţeles că şi co le ctivu l in s titu tu lu i
O rganizaţia judeţeană de partid IN AGRICULTURA, deşi con­ Locul tl - judeţul Bihor nostru şi-a fixa t întreaga a ctivita te 1n acest cadru ge­
Timiş, Consiliul popular af jude­ diţiile climatice au fost mai pu­ Locul III neral. căutînd să pună in slujba rea liză rii sarcinilor
ţului G alaţi şi institutele de cer­ ţin favorabile, totuşi, in unele Locul IV - judeţul Buzău toată capacitatea sa creativă, priceperea şi însufleţirea
cetare din sectorul 7 al m uni­ judeţe, datorită eforturilor de­ Locul V - judeţul Prahova de care este capabil. Adunarea generală a sa la ria ţilo r
cipiului Bucureşti, întrecerea a puse de oamenii muncii de lo Locul VI — judeţul Covosno noştri care s-a desfăşurat cu cîtcvo zile 1n urmă a fost
cuprins, practic, pe toţi oamenii sate sub conducerea organiza­ 3. - IN ÎNTRECEREA DINTRE CONSILIILE POPULARE JUDE­ din acest punct de vedere un bun p rile j.
muncii din întreprinderile indus­ ţiilor de partid, s-au depăşit ŢENE :
triale, de pe şantierele de con­ prevederile de plan la anumite B ilan ţu l m uncii noastre In anul care a trecut se pre­
strucţii, din unităţile agricole so- produse principale, precum şi Locul I judeţul Mureş zintă favorabil. In d ica to rii de plan fiin d realizaţi şi
cial'sîe, din celelalte unităţi e­ efectivele de animale lo unele Locul II judeţul Timiş depăşiţi, aceasta ca o consecinţă a unei a ctivită ţi sus­
conomice şi din institutele de specii ; pe aceasta bază, jude­ Locul III judeţul Constanţa ţinu te şi laborioase desfăşurate pe tot parcursul anului
cercetare ştiinţifică. In cursul ţele respective au livrat la fon­ Locul IV judeţul Maramureş 1969 D intre principalele realizări aş am inti doar că au
desfăşurării ei, s-au manifestat dul central al statului cantităţi Locul V judeţul Dîmboviţa fost scurtate term enele dc predare ale unor docum en­
puternic spiritul de iniţiativă si suplimentare de produse a p i­ Locul VI judeţul Ilfov ta ţii Insum ind 425 zile proiect, iar
capacitatea creatoare a clasei cole. m uncii a crescut cu 5 ia sută fată de
noastre muncitoare, ţărănim ii şi
IN ÎNTRECEREA DINTRE CON 4. - IN iNTRECEREA DINTRE UNITĂŢILE DE CERCETARE Dezvoltarea continuă a potenţialul
intelectualităţii, a întregului po­ SILIILE POPULARE JUDEŢENE ŞTIINŢIFICA :
por, forţa organizatorică şi po­ s-a realizat in industria locală ju d e ţu lu i nostru, ca rezultantă m ajoră
litică a organizaţiilor dc partid şi gospodăria comunală un vo­ Locul I - Institutului de cercetări chi­ dom eniul in v e s tiţiilo r, a continuat, şi
in mobilizarea oamenilor muncii lum de producţie şi prestaţii pe­ mice din Bucureşti vorizeze interesul u rb a n iştilo r din ins
la lupta pentru depăşirea sar­
ste plan de 914 milioane (ei ; Locul II - Institutul de cercetări loraj- stud iile dc sistem atizare a lo c a lită ţilo r »
cinilor de pion, pentru valorifi­
au (ost livrate suplimentar la extracţie din Cimpina
carea tot mai largă a rezerve­ cipalele elemente de u rm ă rit In etapele
fondul pieţei mârfuii in valoare
lor şî posibilităţilor de care dis­ de aproape 70 milioane lei, p re ­ Locul III - Institutul de cercetări pentru
pune economia noastră. cum şi diverse produse pentru chimizarea petrolului din Plo­ Arh. CONSTANTIN IAREMSCHI
Din datele referitoare (a în­ export. Prin muncă patriotică ieşti directorul D.S.A.P.C. Deva
deplinirea angajamentelor asu­ s-au efectuat lucrări a căror va­ Locul IV - Institutul de cercetări chimico-
mate in intrecere, rezultă că in loare este apreciată la peste 3,1 farmaceutice din Bucureşti
1969, pe ansamblul economiei, A II IN M O. • 2-at
m iliarde lei. Locul V - Institutul de cercetări tehno­
s-au obţinut la principalii in ­ logice şi procese tehnologk'.-
dicatori realizări importante. IN DOMENIUL CERCETĂRII specilice industriei construc­
IN INDUSTRIE, planul produc ŞTIINŢIFICE, prin rezolvarea u­ toare de maşini din Bucureşti
liei globale a fost îndeplinit nor probleme legale in princi­ rea şi darea în consum a p îi­
pal de producţia materială, ca­ Locul VI - Institutul de cercetări şi pro
şi depăşit, obţinindu-se supli­ maşini-unehe Cu puţină ordine în „bucătăria" proprie n ii de slabă calitate a vo rb it
re au fost prevăzute in an ga ja­ iectări pentru
mentar o serie de produse im ­ mentele institutelor de cerce­ şi agregate din Bucureşti. m edicul V oicu Drăgan de Ia
portante pentru economia na­ Inspectoratul sanitar de stat :
ţională cum smt : fontă, oţel, tări, se obţin anual produse care O rganizaţiilor judeţene de ştiinţifice fruntaşe în intrecere — Că în acest sector — al
laminate, ţevi din oţel, alum i­ înlocuiesc un import echiva­
lent cu circa 600 milioane lei, se partid, consiliilor populare jude­ li se acordă următoarele dis­ fa b rică rii şi desfacerii p îin ii —
niu, zinc, benzine, motorină, POATE El MAI Ulii
valorifică noi resurse naturale ţene şi institutelor de cercetări tincţii : in disciplina, sub ţoale aspec­
produse sodice, fibre melană şi şi materii prime in valoare de tele ei este tolerată, ne-o do­
poliesierice, anvelope, maşini, - Pentru locul I : Ordinul Muncii clasa I ; vedeşte şi faptul că 12 la sută
utilaje, autoturisme de teren, 215 m ilioane lei, se realizează - Pentru locul II : Ordinul Muncii clasa o tl-o ; din num ărul dc sancţiuni din
un plus de producţie evaluat la
rulmenţi, furnir, mobilă, ţesături - Pentru locul III : O rdinul M uncii clasa a lll-a , anul trecut pentru nerespccla-
In ultim a vreme num ărul re-
toase : d ire cto ri şi in gin eri şefi
tip bumbac, lină şi mătase, tri­ peste 500 milioane lei, economii - Pentru locurile IV, V şi VI : Diplomă de onoare. cla m a tiilo r la adresa ca lită ţii dc la cele două în tre p rin d e ri nu arc un aspect com ercial a- rea re g u lilo r de igienă au fost
trăgălor etc. — deficiente ca­
suplimentare la preţul de cost
cotaje, încălţăminte cu feţe Hin de aproape 300 milioane lei. necorespunzătoarc a p îin ii în de panificaţie din judeţ, şefi re. bineînţeles, nu au şi nici date sa la ria ţilo r din dom eniul
piele ş.a. La livrările de mărfuri Pe lingă aceste distincţii, ju ­ tribuţie deosebită la depăşirea unele lo ca litâ li din judeţ se de s e d ii dc fabricaţie, labo­ nu au avut un caracter perm a­ fa b rică rii şi desfacerii p îin ii.
pentru fondul pieţei, olanul a O expresie a creşterii eficien­ deţele şi institutele de cercetări sarcinilor de plan şi la realiza­ mărise nepermis. In ţaţa aces­ ranţi. co n tro lo ri tehnici dc ca­ nent. — Industria de panificaţie
fost depăşit cu 306 milioane lei ; ţei economice in majoritatea în­ fruntaşe primesc, sub lormă de rea angajamentelor. tei situa ţii. C om itelui judeţean litate. m erceologi, directoru l poale şi trebuie să fabrice p îi­
s-au livrat suplimentar impor­ treprinderilor din diferite ramu.i premii, fonduri băneşti, care vor de partid a indicat C om itetului D irecţiei com erciale judeţene, O greutate In realizarea p îi­ ne bună — spunea tovarăşul
Rezultatele pozitive
tante cantităţi de mărfuri pen- o constituie realizarea in 1969 fi utilizate pentru îm bunătăţirea in întrecerea din anul obţinute executiv al C o nsiliu lui popu d ire clo ri ai O.C.L. alim entara nii de calitate e. desigur, făi­ Traian Barbu, activist al Co­
trecut,
tiu export. Au fost asimilate in a unor beneficii peste plan care bazei m ateriale o activităţilor angajamentele asumate in 1970 Iar judeţean să organizeze un din judeţ, gestionari de maga­ na nccorespunzăloare. F u rn i­ m ite tu lu i judeţean dc partid.
plus faţă de prevederi aproap» totalizează, pe ansamblul eco­ social-culturale - cămine şi ere constituie pentru oamenii m un­ control am ănunţit, a til la sec­ zine care desfac pline. Au fost zo rii fa b ricilo r de pîine liv re a ­ Cauzele pe care le-a consta­
1 000 de produse noi, s-au rea- şe de copii, cantine, case de cul­ ză făină cu co n tin u i scăzut de
nomiei naţionale, 1,7 miliarde cii din industrie, construcţii, a- ţiile dc fabricaţie, c îl şi în u- in v ita ţi, dc asemenea, repre­ gluten. Din cauza liv ră rilo r tat inspecţia com ercială cu a-
lei. tură, cămine culturale, baze griculturâ, transporturi şi cele­ n ită tile de desfacere a p îin ii. zentanţi ai organelor locale neritinicc, făina nu are tim p să ccastă ocazie, pe care le-au
sportive, dotarea laboratoa­ C onstatările inspectorilor co­ ale p u le rii de stal din m uni­ scos în evidentă p a rticip a n ţii
Examinînd, pe baza unui m a­ lalte ramuri ale economiei, pen­ se maturizeze, fiin d prea repe­
relor, bibliotecilor şi altor tru cercetători şi oamenii de m erciali dc stat au se rvit ca c ip iile şi oraşele pe al căror de introdusă in fabricaţie. Dar la discuţii, s-au mai discutai
re număr de indicatori, rezul­ unităţi similare, precum ş: ştiinţă, pentru activiştii de pa/tid bază de discuţie la co n sfătui­ te rito riu se allă secţii de fa­ tot un adevăr e şi cel scos şi cu alte ocazii. O parte din
tatele obţinute în îndeplinirea pentru organizarea de excursii şi de stat un puternic im bold de rea orqanizată pe l.cma c a li­ bricaţie. m edici de la inspec­ in evidenţă de către prim vi- m ăsurile propuse acum au
planului şi a angajamentelor a ­ cu participarea muncitorilor, ţă ­ a munci cu şi mai multă sirguin- tă ţii p îin ii de către C onsiliul toratu l sanitar de stat etc. ccpreşedinlelc C om itetului e- mai fost propuse şi altă dală.
popular judeţean, cu participa­ Cc im p utaţii i se aduceau xccu liv al C o nsiliu lui popu­ Dar încetineala cu care sînt
Æ F sumate, ţinind seama, totodată, ranilor cooperatori, specialişti­ ţâ, de a-şi consacra toate for­
W de complexitatea şi posibilită­ lor, cercetătorilor, activiştilor de ţele realizării şi depăşirii sarci­ rea mai m ultor factori com pe­ c a lită ţii p îin ii ? Că depăşeşte lar m unicipal Petroşani, tova­ puse în aplicare ne face să
tenţi. Au fost in v ita ţi să cau­
discutăm mereu despre slaba
răşul Traian Blaj :
um iditatea admisă, că nu e b i­
ţile economiei judeţelor, CO M I­ partid, de stal şi ai organizaţii­ nilor de plan pe anul in curs - te „secretele" fa b rică rii si li­ ne dospită şi suficient de po­ — Prea m ult se aduce ca ar­ calitate a p îin ii. S-a propus
\ 2 ||í jIb ^ í TETUL EXECUTIV AL COMITE- lor obşteşti care au adus o con- ultimul an al planului cincinal. v ră rii In com erţ a p îin ii gus­ roasă. că nu e bine coaptă, că gum ent pentru calitatea slabă întărire a co n tro lu lu i com erţu­
lu i asupra c a lită ţii p îin ii ce in ­
a p lin ii,
făina necorespunză­
toare. In Valea J iu lu i foarte tră in reţeaua de desfacere.
m ulte gospodine fac pîine In Desigur, şi aici trebuie înlă-
rit con tro lu l, dar fn mod deo­
casă. pîine care îşi păstrează sebit trebuie să crească răs­
c a lită ţile cîleva zile. Şi o fac
ABSENTE CATALOGUL“ CADRELOR CE din făina care se găseşte in punderea liccă rn i lu cră lo r din
panificaţiei
pentru
dom eniul
com erţ, aceeaşi făină pc care
o folosesc fab ricile de pîine. calitatea m uncii sale.
„S ecretul" trebuie căutat în Tovarăşul Petru Boia. vicc-
Societatea socialistă asigură Sculptor, m odelor de carac­ cînd urcă la catedră in stare la o anume calitate sau func­ copii să fie c in s tiţi după c h i­ respectarea sau ncrespcclarea prcşcdinlc al C om itetului exe­
şi coordonează prin toate lor- tere. model de conduită. de de ebrietate ? Duhnind a a l­ ţie ? Lupul in blană dc oaie... pul şi asemănarea noastră ? I tehnologiei de fabricaţie. Con­ cu tiv al C o nsiliu lui popular
inele sale in stitu ţio n a le — fie ­ personalitate şi prestigiu, das­ cool, om ul de la catedră ră- Ş lirb iiid u -şi autoritatea prin M eseria dascălului presupu­ d u cătorii producţiei concep judeţean, arăta că industria
care cu specificul şi norm ele călul este purtă torul unei i- mîne corigent, din toate punc­ acte contrare m isiunii sale, şi ne pasiune. O pasiune totală, greşit răspunderea m aterială a producătoare nu omogenizează
p ro p rii — creşterea, dezvolta­ inense în d a to riri civice. Toa­ tele de vedere, la ,,obie ctu l" dat fiin d faptul că profesorul, care nu se încheie o dată cu fiecărui lucrător. Şefului fa­ lo tu rile de lăină am eliorînd
rea şi educarea tinerei gene­ te aceste a trib u ie ale persona­ com portam ent. Nu e plăcui, învă ţă to rul sau educatorul so cele *1-5 orc de cursuri z iln i­ b ric ii dc pîine de la Petro­
ra ţii Socialism ul — orînduirca lită ţii educatorului sin i c u p rin ­ dim potrivă, avem re ţin e ri la allă în centrul atenţiei unei ce. După acesle ore. indife rent şani. de pildă, i se pare „n e ­ ION CIOCLEI
fondată pe cele mai tem einice se într-un anume catalog. Cel redarea publică a num elor com unităţi, el pierde înve sti­ de rezultatele şcolare ce se ob­ om enesc” ca vin o va ţii să su­
p rin cip ii umaniste — aşează al con ştim lci profesionale, al profesorilor — oameni demni tura de încredere ce i a fost a- ţin. stingerea pasiunii fa c ili­ porte costul p îin ii de slabă
între preocupările sale centra­ unei înalte răspunderi sociale. de to i respectul, aşa cum so­ cordală. devine, in tr-u n anu­ tează apariţia unor la cto ri dău­ calitate.
le, ca o necesitate vita lă a v i­ Un catalog in care ar trebui cietatea i-a catalogat Dar cc me fel, coautor m oral al com ­ nători educaţiei. Indiferenta, Despre indisciplină, ca fac­ E33£GHBGta
ito ru lu i. pregătirea m u ltila te ­ să fie înscrise fără excepţii, presliqiu mai ştirbim atunci p o rtă rii d iscip o lilo r săi. Dacă neurm ărirea, neeonlrolareo în tor preponderent In elabora­
rală. com plexă a tin e re lu lu i numai note mari. In ru b ricile cînd — după cum am văzut — sc apreciază —■ şi cadrele d i­ suficienta măsură a tim p u lu i
pentru viată. Acest umanism sale, via|a nu adm ite note el nu mai există, nu mai poa­ dactice sin i prim ele care o fac liber al co p iilo r favorizează
exclude, de la bun început, m ici. absenţe. te ii vorba dc aşa ceva ? Sc — că tarele în educaţie pro­ acţiunea asupra lor a unor e­
em pirism ul in educaţie. Pro­ -S i totuşi, despre acest ca­ ştie, pre stigiul se cîşligă prin vin din fa m iliile dezorganiza­ lemente co n tra rii pedagogiei Primele 20 ferme zootehnice
blema creşterii viito a re i gene­ talog, despre absentele din cl, muncă grea. îndelungată, de te. socotim că A. Doina (Şcoa­ noastre socialiste.
ra ţii la n ive lu l cerinţelor v ie ­ vom vorb i în rîndu rife de mai ani de zile, dar sc poate p ie r­ la generală S înlandrci) sau U. in con diţiile , cunoscute de cu gestiune economică internă
ţii moderne este o chestiune jos de foarte uşor ! Stela (T opliţa) nu au dreptul toată lumea, create de către
de conlucrare armonioasă, şti­ O cifră cu tristă sem nifica­ Sîntcm aproape convinşi că să dea vina pe pă rin ţi. Prin socialism in v ă tă m in lu lu i nos­ In cooperativele aq rico lc de producţie din ju de |ut nos­
in ţifică a tu tu ro r (actorilor ţie : •1*1,7 la sută din totalul în vreo şedinţă, zisă dc ana­ înseşi faptele lor. cele două tru de toate gradele, se asigu­ tru se cristalizează form ele noi de organizare a producţiei şi
chem aţi de către societate la in fra c ţiu n ilo r comise dc m i­ liză. cei m enţionaţi şi-au tăcut cadre didactice au atentai la ră educarea lin c rc i generaţii a m uncii, menite să asigure creşterea v e n itu rilo r coopera­
înfăptuirea acestui deziderat. nori au ca autori elevi. Ex- autocritica Desigur, un ii i-au unitatea unor fa m ilii. Dacă ar în lum ina în v ă ţă tu rii m arxist- to rilo r. In acest scop, s-au organizat p o triv it recom andă­
Familia, şcoala, alte in s titu ţii ccplind ce ila lţi lactori educa­ com pătim it, a lţii au crezut în fi să calificăm atitudinea lor. leniniste, m a te ria lîsl-ştiin tifice rilo r plenarei C o n siliu lu i U n iu n ii N aţionale a C ooperativelor
şi organisme, însărcinate cu tiv i, oare cifra nu reflectă u ­ sinceritatea a u to criticii, dar c- am folosi aceleaşi cuvinte cu despre lum e şi societate. Pen­ A gricole de Producţie din decembrie 1969, prim ele 20
„problem a problem elor", cum nele absenţe din „catalog ul" Icvii cred in coca ce văd, şi rare am vo rb it şi despre f. tru educarea a le is t-ş liin ţific ă a ierrno zootehnice m ixte cu gesliunc econom ică internă. A ­
a denum il-o Jean Jacques cadrelor didactice ? Desigur, e chipul lum inos al dascălului Muscă. A titu d in i cu efecte generaţiei viito a re sc depun cestea au o bază m aterială corespunzătoare, care perm ite
Rousscau, au un scop comun vorba de cazuri izolate, dar ele din cartea de c itire se estom ­ grav dăunătoare asupra ele­ e fo rtu ri deosebite, se fac inves­ realizarea de producţii sporite. E fectivele de anim ale ale fe r­
— iorm arca cetăţeanului com ­ există şi nu pot (i trecute cu pează. se îndepărtează de su­ vilo r, care in nici un caz. sub tiţii m ateriale şi umane cu sco­ melor totalizează in prezent 4 350 vaci şi ju n in cl, mai m ult
plet de m iine. vederea. Pentru că. oricum , în- fle tu l lor... t nici o scuză, n-ar trebui să se puri precise, profund um anis­ de 1 550 porci şi aproape 17000 ovine.
D intre in s titu ţiile enumerate tr-o mai mare sau mai mică Sau. un alt coz. Profesorul manifeste în personalitatea ca­ te. Şi totuşi, din cauza insu- S-a creat astfel posibilitatea fo lo s irii celor mai eficiente
mai sus. şcoala apare ca al măsură, sc răsirînq în con du i­ I. Muscă a fost. m ulat dis­ dru lu i didactic. firie n le i preocupări pentru \ metode de în g rijire , creştere şi îngrăşare a anim alelor. Toa­
doilea elem enl educativ (du­ ta şi caracterul elevilor. cip lin a r de lo Şcoala generală La fel de condam nabile s inL con tro lu l şi îndrum area c lc v i- te ferm ele sin i asigurate cu cadre tehnice de specialitate,
pă fam ilie), dar cu un rol de Cum modelează personalita­ nr. I Brad. pentru com portări şi absenţele nem otivate şi re­ care organizează şi dirije ază activitatea dc producţie. Sc
o im portanţă rovîrşitoa re. M a­ tea elevului — v iito ru l cetă­ im orale. Desigur, nu o dată I. petate de la orele de clasă. E- N. STANCIU creează lo tu ri de anim ale de prăsilă din rase de mare pro­
rea responsabilitate a educa­ ţean — profesorul Ion Pcn- Muscă a fost „scandalizat", au­ xcinple ? Aceeaşi R. Stela Sau C. DROZD d u ctivita te şt sc va lo rifică mai deplin rezervele existente în
to ru lu i sc bucură in societa­ i ioiu (Liceul nr. I Hunedoa­ zind despre anum ite acte de A. Livia. care ¡şi pcrm ilc Să cooperativă. Fermele zootehnice ale C .A P . din Sim cria şi
O nouă „şarjă* florală in tea noastră de o înaltă apre­ ra), Cornel T riio n , N icolae Po- im oralitate comise do m inori. m otiveze 15 zile do absente în- O răşlie au şi achiziţionat prim ele lo tu ri de vaci din rasa
pregătire Io serele I.G.C.L. ciere, de o unanim ă recunoaş­ povici (Şcoala generală Bei iu) Dar socoteşte cumva I M. că I r-«im Irim e sirii. prin falsifica­ Nolştein, rare dau o producţie dc taplc m ult superioară ce­
tere a v irtu ţilo r şi m eritelor sau A lexandru Lăscoi (Şcoaln im oralitatea este admisă m i­ rea unui ar l o lirin l — c e rti­
Deva. lei obţinute dc la vacile din rasa Bălţală românească.
acestei nobile profesiuni. generală O colişu M ic) atunci mai de la o anum ită virstă Şi ficatul medical. Ii învăţăm p«