Page 80 - Drumul_socialismului_1970_02

Mtm ujiUMBwgHaowaizntjy.BUcucnn'-JW-mMMH

INM AGA FORŢA fl SINDIC AŢELOR - PUTERNIC
Conferinţa judeţeanâ a sindicalelor a prilejuit o
amplă şi profundă dezbolere asupra contribuţiei pe
care sindicatele din întreprinderile industriale, şan­
tierele de construcţii, din transporturi, din unităţile
ANCORATA IN EFORTURILE GENERALE PENTRU
de stat ale agriculturii, din instituţii şi comune o
aduc Ia înfăptuirea morilor sarcini ce stau in faţa
oamenilor muncii din judeţul nostru.
Redăm, în pagina de faţă, citeva probleme asu­
pra cărora dezbaterile din conferinţă s-au oprit mai
În făptu ir ea s a r o n lo r
insistent.

Este incontestabil că In u l­ judeţean să sp rijin e şi să în ­
tim u l tim p sindicatele s-au a- drum e in mod organizat sin­
flrm a l ca factori activi şl mo­ dicatele pentru ca ele, îm pre­
b iliza to ri In intensa muncă ună cu comitetele de direc­ ULTIMULUI AN AL CINCINALULUI
pentru înfăptuirea sarcinilor ţie şi consiliile de adm inistra­
trasate dc partid pe linia dez­ ţie, să stabilească măsuri con­
v o ltă rii economiei, ştiin ţe i şi crete în vederea in tră rii în
c u ltu rii In judeţul Hunedoa­ circu itu l economic a u tila je ­
ra Se desprinde pregnant şi lo r Inactive aflate in dotarea
faptul că. sub conducerea o r­ u n ită ţilo r şl creşterea Ind ici­
ganizaţiilor de partid, sin di­ lor dc utilizare a celorlalte a­
catele s-au străduit şi au reu­ gregate, maşini şl instalaţii.
şit in bună măsură sâ-şl spo­ Atingerea şi depăşirea pa­
rească competenţa în rezolva­ ra m e trilo r proiectaţi, sporirea
rea m u ltip le lo r probleme ce pe această cale a pro du ctivi­
cuce ririlor Sä fie vizate
le stau în faţă. M in e rii, side- tă ţii m uncii, creşterea e fic i­ m otivalc, în v o irilo r, concedi­ Irecut. Se im pune ca noul nor u n ită ţi care nu ou res­
ru rg iştii, energeticienii, con­ enţei in toate verigile, pre­ ilo r fără plală precum şi organ ales să îndrum e şi să pectat în toate d e la liile ei
structorii, intelectualii, toţi supun fructificarea In mai stagnărilor in producţie, se ajute sindicalele de a găsi disciplina contractuală. O b­
oamenii m uncii din judeţul mare măsură a ridică la peste 187 000 om -zi­ şi a folosi m clode variate de servaţia se referă şi la cazul
nostru, urm înd exem plul co­ tehnicii, a stu d iilo r de orga­ le. Pentru com paraţie arătăm educare a salaria ţilo r, în ve­ nostru. Pe pianul a c tiv ită ţii
m uniştilor, au dovedit capa­ nizare a producţiei şi a m un­ că volum ul acestora este e- derea în tă ririi disciplinei şi viito are se profilează unele
citatea lor creatoare de a des­ cii. In anul care a trecut au chivale nl cu o unitate econo­ o rd in ii in producţie. Va tre ­ greutăţi deoarece fu rn izo rii,
coperi şi pune în valoare noi fost aplicate un număr de .105 toate faţetele disciplinei mică ce are a p ro xim a liv 800 bui să se acţioneze cu mal p rin lre care Uzina ,,23 Au-
şj inepuizabile potenţe, re­ studii care au con tribu it la de salorioţi. Penlru a con tra­ m ullă holărîre. penlru a nu se g u s i" din C apilală. TJ/ina dc
zerve şi energii. Marea în tre ­ Obţinerea unui beneficiu su­ cara efectul negaliv d a lo rilă lolcro risipo de lim p, îndeo­ vagoane din Arad. nu ono­
cere desfăşurată In cinstea is­ plim entar dc peste 89 m ili­ iro s irii lim p u lu i de lucru, sebi în cadrul program ului rează com enzile s lip u la le
A ii disciplinat, subliniau Dar. rezerve pentru în tă ri­ nindu-se pe această cale un
toricelor evenimente — Con­ oane de Ici. Pe v iito r. Con­ conducerile în tre p rin d e rilo r de muncă, precum şi penlru prin contracte. nu livrează
gresul al X-lea al P C R . şl a­ siliu l judeţean va trebui să mai m ulţi v o rb ilo ri, înseam­ rea disciplinei sint încă nu­ însemnai spor la producţia au recurs la utilizarea ore­ reducerea num ărului în v o iri­ la lim p piesele de schimb ne­
niversarea a 25 de ani de la se preocupe în mai mare mă­ nă in fond a munci corect, a meroase. In • concepţia unor globală, unele unităţi cum lor suplim entare ce au fost lor şi absentelor din produc­ cesare. Acesl mod de lucru,
eliberarea României — ce au sură dfc îndrum area com itete­ te com porta în aşa iei in c it salariaţi — arătau tovarăşii s in i 1. M. Barza, U.E.I.L. Ha­ de 2115 000 dc om-z.ile în ţie. Asemenea fenomene tre ­ fără o dim inua cu ceva de­
avut loc In anul ju b ilia r ce lor sindicatelor şi a colective­ să co n trib u i pe măsura fo iţe ­ V io re l Faur, loachim Ghcr ţeg. I.I.L. Hunedoara şi allele 1909. buie com bătute cu toată tă­ ficie nţele nooslre proprii, a-
l-am încheiat nu de m ult, a lo r de organizare ştiin ţifică a lor. a capacită ţilor laie la man şi a lţii — mai persistă nu şi-au în d e p lin it acesl in ­ Daica de scamă, v o rb ito rii, ria în adunările sindicale, la feclcază în conlinuarc re a li­
dinam izat şl im pulsionat fac­ producţiei şl m uncii, pentru rezolvarea lo l mai com peten­ ideea că pentru a ii d is c ip li­ dicator datorită unor nea­ p rintre care lovarăşii Costa gazetele de uzină, staţii de zarea planului şi în final
to rii h o ta rlto ri In obţinerea ca ele, la rin du l lor, să atra- tă a cerinţelor m ajore care nat este suficient să faci pon- ju n su ri în organizarea pro- clic Troluş. M ihai Cervcnco radioam plificare, panouri. în schim bul dc produse, schim ­
slau în lata co le ctivu lu i. în ­ ta ju i la timp. adică numai să ducliei şi utilizarea llm pului program ele brigă zilo r o rlis li- bul de a c tiv ită ţi în lre unită­
seamnă a avea in toate îm ­ faci act de prezenţă la ser­ dc muncă, deci o consecinţă* viei. Vasile C iriperu si al­ ce de agitaţie, creîndu-se îm ­ ţile noastre economice.
p re ju ră rile o com portare viciu. N im ic mai greşii, mai a ab aterilor co au avut loc ţii. au arătat că nu înloldco- po triva acelora «e încalcă D isciplina socialistă este
Locul principal să-l demnă de om ul zile lo r noas­ dăunător. O rgan iza ţiile s in d i­ treprind eri Indicele de id iliza- m itetele sindicalelor din a- disciplina socialistă a m uncii una din rezervele interne
co­
una C onsiliul judeţean,
dc la disciplină. La aceslc în ­
tre Dovezi ale m uncii pline
cale — subliniau a lţi v o rb i­
un clim at com bativ, de înaltă
dc răspundere Şi abnegaţie to ri nu au desfăşurat, în ţoale re a tim pu lu i de lucru se s i­ cesle în tre p rin d e ri au folosii exigenţă. practic inepuizabile, o cale
dc
cu pricepere m ijloacele
im portantă de sporire neîn­
sint nenum ărate în judeţul cazurile încă lcării disciplinei, tuează sub media realizată pe intlucn(ore. lim il.Indu-se de In conferinţă au fost a n a li­ cetată a producţiei, p ro du cti­
ocupe problemele singur exem plu. Pc anul 1969 o largă şi tem einică muncă s lb ilită tile de care dispunem. m ulte ori numai la constata­ zate si alte aspecte ale dis­ v ită ţii. de creşterea e ficie n ­
judeţ — 94.30 la sută — rare
nostru. Ne vom referi la un
p o litică de masă. Consecinţa?
de asemenea, nu exprim ă po
rea şi înregistrarea fenome­
respecta­
cip lin e i socialiste:
tei în tre g ii a ctivită ţi. In pla­
M ulţu m irea de sine, neres-
au fost declaraţi fruntaşi în
întrecere 21 000 de oameni peclarea disciplin ei teh nolo­ P articipanţii la discuţii au a nelor de indisciplină. rea norm elor de tehnica se- nul dc măsuri adoplol sînt
c u rliă lii, apărarea si dezvol­
prezente prevederi care. a­
F.sle po deplin posibil ca
ai m uncii. Acest titlu de în a l­ gice au condus la folosirea ralat că sub acest aspect re­ în scopul m aterializării an­ tarea avu tulu i obşlesc, ono­ plicate, vor duce la întărirea
producţiei, tă preţuire a ta le n lu lp i şi nejudlcioasă a capacităţilor zerve însemnate există şi In gajam entelor asumate de ple­ rarea la tim p a preved erilor răspunderii personale, res­
de producţie, rebulorea unor
C enlralo cărbunelui din Pe­
contractuale în lre în tre p rin ­
hărniciei a fost acordat, de
nara C o m itetului judeţean de
con­
de
pectarea norm elor
asemenea, (a 1 500 echipe şi produse, la încălcarea nor­ troşani, I.M.C. Bircea, în tre ­ p a rlid să fie m obillzale ton­ deri şi allele. duită, penlru desfăşurarea
brigăzi. 135 secţii şi sectoa­ m elor de tehnica securităţii. prinderea de prefabricate din ic rezervele dc rare dispu­ — Sub acesl u ltim aspect norm ală n procesului de pro­
e c o n o m i a cieni fiin d evid e n ţia ţi lună Cu toate că în anul care a de rile lo iale din lim p u l de lu i de u tiliza re a lim p u lu i de — arola tovorăşul Gheorghe ducţie si, pe aceste căi. la
re, zeci Şi zeci de m ii de
beton Bîrceo şi altele Pier­
nem penlru croşlerea indice­
trecut planul
p ro d u c tiv ită ţii
m uncitori. Ingineri şi te h n i­
|ude(ulu!
sporirea ap ortului
seamă
Zudor — darea
de
m uncii a fost realizat în pro­
lucru cu cel puţin 0.5 la su­
de lună. porţie de 101,5 la sulă, obţî- lucru. în rcg islro lc anul Ire- tă iată dc rea liză rile anului conţine c rilic i lo adresa u- noslru in creşlcrea eficienţei
cut do to rilă
absentelor nc-
în tre g ii m unci sociale.
succeselor, a ridicat pe o gă un num ăr mal mare de
treaptă superioară Întreaga specialişti lo elaborarea şi a-
muncă din mine, şantiere şi piicarea In practică a soluţi­
de pe ogoare. Ca urm are. In ilo r valoroase legate de creş­
1969 producţia globală a fost terea Ind icilo r de utilizare, de
depăşită cu 97 m ilioane de economisire a m etalului, coc­
lei, producţia marfă vlndută sului, lem nului, energiei elec­
si încasată cu 74 m ilioane de trice şi a altor m aterii şi ma­ - i
lei. Acesie depăşiri au la te­ teriale Intr-un fel sau altul, pro­ tie I. A nalizele in iţiate , acţiu­ ne ocupăm în mod deosebit
melie cele 33 m il tone de fon­ — O ţclarll noştri — rem ar­ blem ele s tilu lu i şi m etodelor nile întreprinse au a vu i şi au dc cele care execută o b ie cti­
tă, 27 m ii tone dc Oţel. 7 700 ca lovurâşul Florlnn Jurca — de muncă ale C o nsiliu lui ju ­ în vedere cu predilecţie pro­
tone laminate fin ite pline, s-au angajat să obţină sup li­ deţean. ale organelor subor­ blem ele creşterii producţiei, a ve de prim ă im portanţă pen­ In stilul de muncă au valoare
13 600 tone fie r In minereu mentar cantităţi însemnate de donate acestuia au fost pe p ro d u c tiv ită ţii m uncii, redu­ tru economia naţională, cele
m arfă, 4 500 mc cherestea şl metal, să îmbogăţească gama care au greutăţi, punctele de
alte produse obţinute peste produselor, calitatea acestora. larg dezbătute de conferinţă. cerea c h e ltu ie lilo r' «materiale.' lucru care concentrează fo r­
prevederile planului. A r fl bine co studiile cc se Pd bună dreptate ele au fost. îm bunătăţirea c a lită ţii produc­ ţele a două-lrei şantiere. O-
p riv ite realist. în slrînsă le ­
hişnuim ca la astfel de obiec­
ţiei, sporirea eficienţei între
„Am ploarea şi com plexita­ elaborează să vizeze In mal gătură cu necesitalea creşte­ gii a ctivită ţi. Este demn de tive să discutăm am ănunţii majoră discernămîntul,
tea obiectivelor stabilite pe morc măsură domeniul apro­ rii co n trib u ţie i sindicatelor subliniat că organ izaţiile sin ­ cu fiecare form aţie de lucru
anul 1970 — se arată în da­ vizionă rii Ichntco-m aterlale, la înfăptuirea sa rcin ilo r ce le dicale reuşesc să antreneze sarcinile ce i revin din g ra ­
rea de seamă — Impun sar­ acesta fiin d un element fun­ revin. în acţiu nile ce lo întrep rind ficul de execuţie, termenele
cini sporite a tit colectivelor damental In m aterializarea o­ un număr mai mare de spe şi alte co n d iţii prevăzute de
de muncă din întrep rind eri, biectivelor propuse. La oţelă- Aprecierea unanim ă a ce­ cia lişti, de oameni ai m uncii, profunzimea şi perseverenţa
cit şi pentru organizaţiile sin­ ria electrică, de pildă, se fo­ lor care au luat cu vîn tu l a asigurind o cuprindere moi aceasta.
dicale. In acest an în jude­ losesc p a tru ;fe lu ri dc electrozi fost că. în ansam blul a c tiv i­ largă a problem elor. Ca ui Dc asemenea, la indicaţia
ţu l nostru producţia globală ce sint aprovizionaţi din tot tă ţii organizaţiei sindicale, lo­ mare. ho tâ rîrile , m ăsurile ini com ite tu lu i de partid, am o r­ La exp lo atările m iniere Lu- ganizaţiile sindicale subordo­ s p rijin irii a c tiv ită ţii din v e ri­
industrială va creşte faţă de atîlea ţă ri Din cauza liv ră ri­ cul cel mai im portant trebuie tiate vizează mal direct as­ ganizat dezbateri concrete, peni. Vulcan. Aninoesa şi o i­ nate. au elaborat nu o dată gile de bază ale în tre p rin d e ­
anul trecut cu 1,2 m iliarde de lor neritm ice apar perturba­ să-l ocupe problem ele re a li­ consultări largi m enite să pu­ ţele — spunea In cuvîn tu l măsuri bune. au in iţia l ac­ rilo r — secţiile, sectoarele, a-
pectele şî lo cu rile nevrafgî
Iei, iar producţia marfă cu ţii în procesul de muncă, se zării integrale a sarciniloi de ce, susceptibile de îm bună­ nă în evidentă p o sib ilită ţile său tovarăşul G avrilă David, ţiu n i valoroase, dar o porte gregalele. fo rm a liile de lucru,
9,4 la sută. Creşteri însemna­ cheltuiesc suplim entar im por­ plan şi angajam entelor asu­ tăţire. de care dispunem pentru în ­ preşedintele C o nsiliu lui m u­ din ele ou rămas neilnaliza- acolo unde se înfăptuiesc ho-
te urmează să se obţină în ­ tante fonduri m ateriale şi bă­ mate în întrecerea socialis­ făptuirea sarcinilor. A slie l de nicipal Petroşani ol sindicate­ le. Faptul se datorează în bu­ tă ririle de p a rlid şl de slaf.
deosebi la cărbune cu ccn 700 neşti tă. De aici. totul este dacă Aceasta s-a im prim at şi în acţiuni au în vedere o rg a n i­ lo r — o direcţie im portantă nă parte slabei lor popu­ plan urile economice. S tilul şl
m ii tone, cocs cu 122 m ii to­ — .Studii şi analize — ară­ ele reuşesc să găsească fo r­ s tilu l şi m etodele de muncă zarea m uncii, omogenizarea a a c tiv ită ţii sindicale este larizări. co n tro lu lu i si în d ru ­ metodele de muncă trebuie
ne, oţel cu cca 100 m il lone, ta tovarăşul Remus Judele — mele sf m od alităţile prin ca­ ale c o n s iliilo r m unicipale si fo rm a ţiilo r de lucru, ap ro vi­ extinderea experienţei pozi­ m ării insuficient de perseve- să vizeze neapărat eficienta,
lam inate fin ite pline cu 183 s-au făcut şi la U V. Că Ian. re să şi exercite cu m axim um orăşeneşti, ale com ite te lo r sin­ zionarea. folosirea tim pu lu i tive în p riv in ţa fo lo sirii ace­ renle şi sistematice. creşterea co n trib u ţie i organl
m ii tone, lemn cu 36 m ii Ele vizează reducerea unor de eficientă a trib u ţiile ş> ro dicale lo r din în trep rind eri. de muncă etc. Ele au dat re­ lo r tehnologii dc lucru care
mc şi alte produse de marc consumuri, valorificarea mai Iu l pe care îl au. Se corsta- In c u v in lu ! lor, mai m u l|i de zultate bune şi de oceea^vom perm it creşterea randam en­ Efectul tu tu ro r acţiu n ilo r zatiei sindicale la îndeplinirea
însemnătate pentru economia raţională a rezervelor in te r­ tă îm bucurător că nola dom i­ legaţi au subliniat acesl Iu continua să le folosim ca pîr- telor. reducerea consum uri­ depinde în măsură hotărîloarc sarcinilor de plan sl a anga­
jam entelor în Întrecerea so­
naţională” ne. Finalizarea lor este în­ nantă a a c tiv ită ţii organi Glii­ cru. Iată cc spunea, de pilea, g h ii în rezolvarea sarcinilor lo r de m ateriale şl energie. dc modul în care m em brii
Recenta plenară a Com itetu­ greunată însă de calitatea u­ lor sindicale este s p iritu l de tovarăşul loan M ardale. pre C o nsiliu lui judeţean, ai con cialistă. Toate acţiu nile ce se
lu i judeţean de partid - a­ nor m aterii prim e şi m ateria­ ce ne stau în fată” . Tn silfu l şi m etodele dc s iliilo r şi com itetelor s in d i­ întrep rind să poarle girul ne­
rătau tovarăşii Cnstache T ro- le cu care ne aprovizionăm. muncă asiduă, de căutare a şedinţele com ite tu lu i sindica­ O asemenea orientare este muncă ale o rg a n iza ţiilo r s in ­ calelo r muncesc. C onferinţa ce sită ţilo r reale ale fiecărei
luş, Vasile Ciri|>eru, lonchlm In darea de seamă se arată căilor de' sporire a co n trib u ­ lu lu i l.C .S .H .: caracteristică şi pentru alte dicale există ta lu ri cu largi a însărcinat organul judeţean, întrep rind eri, sector, secţie
Gherman şi a lţi participanţi că există condiţii create ca în ţiei Iar la rezolvarea p ro ble­ „In alenţia c o m ile tiilu i nos­ com itete de sindicat din în ­ p o sib ilită ţi de îm bunătăţire. organele subordonate aces­ şi form aţie de lucru, să se
la conferinţă — ca răspuns acest an să se economisească C onferinţa a apreciat că. a tit tuia, întreg ul activ sindical finalizeze cu m axim um dc e-
la chem ările adresate de o r­ 7 000 tone de cocs, 2 400 tone m elor economice, ale produc- tru stau loate şantierele, dar tre p rin d e rile j'udelului noslru. C onsiliul judeţean cîl şi o r­ să acorde atenlie moi mare ficicntă.
ganizaţiile judeţene de par­ de metal şi alte produse Coc-
tid Braşov şi Tim iş, Şi-a luat sarii din Călan subscriu cu
angajamente im portante p ri­ lot entuziasmul la m a te ria li­
vind îndeplinirea şi depăşirea zarea acestor angajamente.
sarcinilor de plan pe 1970 Solicităm în schimb s p rijin u l
Planul de stat pe ocest an pu­ m in erilor din Valea Jiu lu i In
ne în centrul preocupărilor livrarea ritm ică a cărbunelui,
tu tu ro r colectivelor ridicarea reducerea conţinutului de ce­
calitativă a în tre g ii a ctivită ţi nuşă, iar transportul feroviar
economice, prin concentrarea să pună Ia dispoziţie vagoane tehnice necorespunzăloare a Calificarea. îm bogăţirea cu­ rea p o litic ii p a rtid u lu i nostru,
e fo rtu rilo r în direcţia folo sirii curate deoarece din cauza d i­ sculelor, dispo zitivelor, u ti­ no ştinţelor profesionale ale penlru întărire a disciplinei în
intensive a capacităţilor de verselor resturi de m ateriale 0 privire atenta spre condiţiile la je lo r şi in sta la ţiilo r. M un­ salaria ţilo r, creşterea com pe­ muncă, a fam iliei, educarea
producţie, economisirea mate­ se deteriorează in stalaţiile de ca de educare profesională tentei şi a răspunderilor lo r cop iilor, răspîndirea cunoştin­
riilo r prim e şl a m aterialelor, prelucrare, scad in d icii de u- şi de respectare a N.T.S. de pentru soarla producţiei fo r­ ţelo r sanitare etc.” . Tovarăşa
utilizarea mai bună a tim p u ­ tillzare la bateriile de cocsi­ către salorioţi nu este abor­ mează, dc asemenea, o sferă Gaşpar a prezenlat apoi şi u ­
lu i de lucru şi reducerea chel­ ficare. dată cu suficientă co n vin ­ în care activitatea sin dica le­ nele propuneri care, p rin lr-o
tu ie lilo r de producţie. Un loc Darea de seamă, participan­ de munca şi de viaţa gere, deşi rezultă clar că o lo r trebuie să cunoască o a ctivita te mai «tentă din
im portant în planul de stat ţii Ia discuţii au relevat şi îm bunătăţire în această direc­ îm bunătăţire permanentă. In partea conducerilor în tre ­
pe Judeţ îl ocupă creşterea alte aspecte legate de posi­ ţie ar avea un efect deosebit legătură cu m ulte aspecte ale prin d e rilo r. a co m ilelelor sin­
p ro du ctivităţii m uncii pc sea­ b ilită ţile creşterii p ro d u ctivi­ n tît în p riv in ţa rea liză rii sar­ acestei probleme, tovarăşa dicatelor, să va lo rifice maf
ma căreia trebuie să se ob­ tă ţii m uncii Aplicarea opera­ c in ilo r de plan cît şi asupra Ana Gaşpar, delegată a sin d i­ bine s p iritu l gospodăresc,
ţină cel puţin 60 la sută din ale salariaţilor reducerii num ărului de acci­ catu lui sa la ria ţilo r din re ­
tivă a in ve n ţiilo r, in o va ţiilo r hărnicia şi priceperea fem ei­
sporul producţiei globale in ­ şi alto r soluţii valoroase, dente. ţeaua com ercială Petroşani, lor.
dustriale O rezervă însemna­ crearea clim atului favorabil M ai subliniez un fapt, anu­ a spus i Darea de seamă, c« şi o
ta în scopul spo ririi rodni­ introducerii tehnicii noi tre­ C onferinţa a apreciat, pe u n ită ţile economice ale ju d e ­ me că în m ulte în tre p rin d e ri „U na din preocupările mari bună parte din p a rlicip a n tii
ciei m uncii o constituie fo lo ­ buie să formeze în mai ma­ ţu lu i noslru au inlrep rin s şantierele de conslructil. în lipsa forte? de muncă este in ­ ale C o nsiliu lui m unicipal Pe­ la dezbateri au arătat că una
sirea cu maxim um de randa­ re măsură obiectul preocu­ bună dreptate, că organizaţia largi acţiuni m enite să asigu­ u n ită ţile de exploatare a lem ­ vocată ca factor care îm p ie ­ troşani al sindicatelor o con­ din principalele sarcini care
ment a m aşinilor, u tila je lo r şi părilor. sindicală Irebuie să simtă nului. Ele se datoresc. pe de dică realizarea planului. Lu­ stitu ie g rija pentru ridicarea stau în ioja sindicalelor o
in sta la ţiilo r în judeţul nos­ — Tehnica nouă, cu toate a- cel mai puternic chemarea re respectarea legislaţiei de o parte, m odului superficial crul acesta este adevărat continuă a n ive lu lu i de pre­ con stituie munca o iltu ra l-e -
tru slot utilaje nefolosite în Irib u le le sale — arătau tova­ spre asigurarea unor con di­ proiecţie a m uncii şi îm bună­ în care se face instruirea noi­ doar în parte. De ce ? Pentru gătire profesională si de cu l­ ducativă. S-a apreciat că ma­
valoare de peste 5 m ilioane de răşii Mircea Bâdârău, M ihai ţii optim e de muncă şi viată tăţirea c o n d iţiilo r de lucru şi lo r angajaţi, iar po de altă că. aproape de regulă. în a­ tură generală al fem eilor. rea m ajoritate a sindicalelor
acelora
tu tu ro r salaria ţilo r.
lei. iar altele nu produc la Cervencovici şi a lţii — com­ care în secţii, sectoare, şan­ de viată ale salaria ţilo r. In parte, co n tro lu lu i slab pe ca­ ceste u n ită ţi fluctuaţia este au desfăşurat o activita te sus­
ro îl lac conducerile
colaborare cu D irecţia Jude­
în tre ­
param etrii proiectaţi Randa­ portă aspecte variate legale m are; pleacă mai m ulţi decît C om itetele sindicalelor. îm ­ ţinu tă penlru popularizarea
mentele orare la unele lin ii de gradul de pregătire tehnî- tiere. în form aţiile de lucru, ţeană pentru problem e dc prin d e rilo r, secţiilor, sectoa­ se angajează şi aceasta în preună cu com itetele de di­ p o litic ii p a rtid u lu i şi statului
de lam inoare de la C S I! nu co-profesională a m u n cito ri­ înfăptuiesc plan urile noastre muncă şi o c ro tiri sociale s-au relor şî şontierelor. m aiştrii, marc măsură se datorează recţie de la „V îscoza" Lu- nostru, au organizat num e­
cresc pe măsura p o sib ilită ţi­ lor Măsuri eficace au fost economice. Aspectele sociale efectuat controale obşteşti în in g in e rii şi tehnicienii. Iată preocupării slabe pentru asi­ peni, Uzina de u tila j m inier roase acţiuni cu caracter e­
lor, deoarece persistă neajun­ luate şi pînă acum, lucru ce ale ansam blului a c tiv ită ţii 84 de în tre p rin d e ri, în urma ce spunea în cu vîn lu l său to ­ gurarea c o n d iţiilo r de lo c u it'1. Petroşani, din reţeaua com er­
suri şi greutăţi in legătură cu se concretizează în aceea că ducativ. In dom eniul propa­
asigurarea dc lingouri calde, la unele agregate, secţii şi sindicale au rolul im portant cărora s-au sta b ilit măsuri varăşul L iv iu Felea, d ire cto ­ U nii delegaţi au arătat că cială şl din întreprinderea de gandei tehnice s-au orgoniznt
a deselor schim bări de ca li­ sectoare au fost obţinuţi in­ de a s p rijin i colectivele în ­ m enite să con tribu ie la redu­ rul D irecţiei judeţene pentru m ulte din abaterile de la pa nificaţie au organizat conferinţe, simpozioane, dez­
bre. nerespectarea program u­ dici de utilizare com petitivi tre p rin d e rilo r in realizarea cerea num ărului accidentelor problem e dc muncă şi ocro­ norm ele de tehnica securită­ cursuri şi au ajutat un în ­
lui de revizii, reparaţii şi a l­ cu cei realizaţi în alte ţări, şi îm b o ln ă virilo r protesionale. tiri sociale : ţii m uncii, care provoacă ac­ bateri pe d ife rite teme. La
tele In în trep rind erile fores­ s-a îm bunătăţit calitatea pro­ sarcinilor de plan şi a anga­ semnat num ăr de femei să-şl clu bu ri, sălile de cultură şî
tiere, unele u tilaje nu sini duselor. In direcţia rid ică rii jam entelor. S latul alocă fon­ P articipanţii la conferinţă „Deşi num ărul accidenlelor cidente de tot felul, se dato­ însuşească o profesie. Num ai sta ţiile de radioam plificare
folosite la întreaga lo r capa­ ca lifică rii şl specializării se duri mari în vederea creării au analizat însă în sp irit c ri­ de muncă a scăzut, totuşi el rează nu necunoaşterii aces­ la U.U.M.P., de pildă. 114 fe­ s-au tîn u t expuneri vîzînd
citate cu toate că pe seama a- I>ol întreprinde acţiuni mal unor co n d iţii bune de muncă tic activitatea C o nsiliu lui ju ­ se m enţine ridicat. Dacă a­ tora de către m uncitori, ci mei s-au calificat tn m eserii­
eestora se poate suplini lipsa largi, mai eficace, legate con­ com portarea în muncă, socie­
forţei de Inuncă la lu crările cret de tehnologia de produc­ şi viaţă. Num ai în cursul o- deţean, a com itetelor sin d i­ nalizăm cauzele care au ge­ neglijenţei, ig n o ră rii lor. In le de strungar, frezor, sudor, tate si fam ilie. M ulte din «-
de doborll, secţionat şi trans­ ţie, de dezvoltarea ei In per­ nului 1969 penlru acţiunile catelor din în trep rind eri, sub­ neral accidentele constalăm astfel de s itu a ţii trebuie să electrician, laborant, iar al­ cestea însă din cauza slabei
port. Asemenea situaţii per­ spectivă. de proiecţie a m uncii au fost lin iin d carenţele ce se mai in- că peste 15 la sulă s-au pro se facă sim ţită prezenta or­ tele aproape 120 din reţeaua
sistă şt tn un ităţile m iniere, Im portant este ca măsurile acordate ju d e ţu lu i Hunedoa­ tîlnesc în p riv in ţa legislaţiei dus din cauza in disciplinei în ganizaţiei sindicale, combâ- com ercială s-au pregătit pen­ p re gă tiri se dovedesc in e fi­
de transport. In în tre p rin d e ri­ stabilite în hotărjre, aplicarea m uncii şi a c o n d iţiilo r de v ia ­ muncă. 14,6 la sută din cau­ tln d cu tărie atitudinea dc ciente Aceasta se referă şi la
le dc construcţii lor să aibă cursivitate, să fie ra 94 m ilioane lei. De ase­ tru vînză lori, bufetieri, ospă­ pregătirea, desfăşurarea şl
legate de specificul procesu­ menea. într-un singur an mai tă, în general. S-a arătat, de za nerespectării tehnologiei indiferentă, abaterile, tratîn d tari etc., adică penlru sfera
- Statul nostru — arăta lui tehnologic mereu în per­ con ţinu tu l m uncii artistice. Fn
îng Mlrcea Bădăran — face fecţionare; la elaborarea lec­ bine de 17 000 dc salariaţi au pildă, că num ărul accidente­ lu crărilor, 13 la sută din cau­ aceste aspecte ca parte in te ­ deservirii. Femeile aduc o unele centre ole ju d e ţu lu i
efo rtu ri financiare însemnate p rim ii din partea sindicalelor lor de muncă, al îm b o ln ă v iri­ za m anevrării necorespun­ grantă a problem elor produc­ co n trib u ţie însemnată la fin a ­
ţiilo r şi expunerilor, la condu­ noslru activeoză foarte palid
pentru dotarea, dezvoltarea, cerea cursu rilo r de perfecţio- j bilele de odihnă şi tratam ent lor se m enţine încă destul de zătoare a m ijloacelor dc ţiei, ca parte a g r ijii ce tre lizarea unor acţiuni mai im ­
modernizarea în trep rind erilor, unele form aţii artistice de
nare să participe cele. mai * pentru a-$i reînnoi forţele si ridicat. Cele mai m ulte au transport, a nerespectării re­ buie s-o manifeste pentru portante in iţia te de com ite­
construirea de noi obiective competente cadre tehnice şi tradiţie, cum sint fanfarele,
a-şi reface sănătatea. loc in exploatările miniere, g u lilo r de circu la ţie şi numai co n d iţiile de muncă ale sala­ tele sindicatelor si co n siliile
industriale Este necesar ca, economice care să asigure in- I ria ţilo r. corurile, echipele de teatru,
pe baza cunoaşterii situaţiei suşirea şl aplicarea a lot ce j Com itetele sindicalelor din la com binatul siderurgic, pe G.9 la sulă din cauza stării populare, pentru populariza­ de dansuri etc.
din fiecare unitate, Consiliul este nou In ştiinţă şi tehnică. .