Page 94 - Drumul_socialismului_1969_12
        P. 94
     MO.  î                                                                                                                                                   DRUMUl  SOCIALISMUlUt  -   DOMINICA  M  DBCiMBMB  1*«,
                               Eveniment  de  seamă                                                                           viata
                                            organiza  io r  sindicale
             ta  eurind  tn  organizaţiile  sin  lor  Industriale  şl  sodal-cultu-   înfăptuirea   prevederilor   din   simţului  de  răspundere  În  mun  cere  prin  întreaga  lor  atitudi
            dicale  vor   începe   adunările   rale,  punerea  lor  în  funcţiune   contractele  colective  referitoa  că,  faţă  de  familie  şl  societate,   ne  şl  comportare  constituie  e
            pentru  dări  de  seamă  şi  alege  la  timpul  stabilit  şl  la  para  re  la  proiecţia  şl  Igiena  mun  La  crearea  unei  puternice  opi  xemple  demne  de  urmat,  se  bu
            rea  organelor  conducătoare.  Ac  metrii  proiectaţi,  îmbunătăţirea   cii,  la  aplicarea  corectă  s  nou  nii  de  masă  împotriva  manifes  cură  de  prestigiu  şl  autoritate
            ţiunea  ae  înscrie   ca  o  etapă   calităţii  lucrărilor  şi  reducerea   lui  sistem  de   salarizare,   să   tărilor  străine   eticii   noastre   In  rlndurile  maselor.
            importantă  In  lărgirea  preocu  continuă  a  preţului  de  cost.  combotă  cu  toată   fermitatea   socialiste.       Deosebit  de  Importantă  este
            pării   organizaţiilor   sindicale   Sindicatele  au  organizat,  in   manifestările  de  formalism   şl   Alături  de  preocupările  sin  crearea   ambianţei   favorabile
            pentru  atragerea  membrilor  lor   ultima  perioadă,  numeroase  ac  birocratism,   de  tărăgănare  a   dicatelor  pe  tărim  economic  şl   participării  fiecărui  membru  de
            la  înfăptuirea  sarcinilor  econo-:   ţiuni  de  propagandă  tehnico-e-   Înfăptuirii  cerinţelor  Îndreptă  soclal-cultural,  actualele   adu  sindicat  la  dezbateri,  la  prefi
            mice  şi  politice   lzvorîte   din   conomicâ.  Este  necesar  ca,  re-   ţite  ale  oamenilor  muncii.  Este   nări  şl  conferinţe  pentru  dări   gurarea  unul  orizont  larg   al
            hotărlrlle  Congresului  al  X-lea   văzlnd  cu  exigenţă  activitatea   absolut  necesar  să  fie  examinat   de  seamă  şl  alegeri  trebuie  să   muncii  de  viitor,  la  stabilirea
            al  partidului,  ale  plenarei  C.C.   desfăşurata  în  oeest  sens,  adu  cu  răspundere  modul   In  care   acorde  toată  atenţia  probleme  şl  înfăptuirea  unor  astfel   de
            al  P.CJl.  din  10-13  decembrie   nările  şl   conferinţele   pentru   este  organizat,  precum  şl  efici  lor  care  vizează  întărirea  vieţii   măsuri  capabile  *ă  ancoreze  ac
            a.o.                          dări  de  seamă  să  contureze  şl   enţa  pe  care  o  are   controlul  Interne  de  organizaţie,  dezvolta  tivitatea  sindicală   In   miezul
             Dezbaterile   In  adunările   şl   programul  acţiunilor   viitoare,                     rea  şl  adlnclrea  continuă  a  de  preocupărilor  majore  din  între
           conferinţele  6lndicale  vor  fi  o  In  funcţie  cu  necesitatea  promo                 mocraţiei  muncitoreşti,  perfec  prinderi  şl  Instituţii,  să  asigure
           rientate,  cu  precădere,  asupra   vării  continue,  In  producţie,  a                    ţionarea  stilului  şl  metodelor   prezenţa  lor  activă  In  rezolva
           modulul  tn  care  s-a  acţionat  In   metodelor  şi  tehnologiilor  noi.                  de  muncă  Este  important  să   rea  problemelor  principale  lz
           direcţia  înfăptuirii  la  un  nivel   Adunările  şi  conferinţele  sin                   fie  puse  In  evidenţă,  cu  acest   vorîte  din  activitatea  cotidiană   La  laminorul  de  650  mm  din  cadrul  C.S.H.  fierăstrăul  de  tăiat  laminate  a  declanşat  un
           calitativ  superior  a  sarcinilor  e-   dicale  trebuie  să  analizeze,  în               prilej,  condiţiile  create  pentru   şl  de  perspectivă  a  fiecărui  co  .foc  de  artificii".
           conomlce  ce  revin  sindicatelor   lumina  obiectivelor  stabilite  rle   Adunări         respectarea  cu  stricteţe  a  prin  lectiv.
           în  fiecare  întreprindere,  Insti  această  plenară  a  C.C.  al  P.C.R.                 cipiului  muncii   şl  conducerii   Buna  desfăşurare  a  adunări
           tuţie,  comună.  Adunările  şl  con  sarcinile  ce  revin  sindicatelor                   colective.                    lor  şl  conferinţelor  de  alegeri
           ferinţele  din  unităţile  economi  din  unităţile   industriale,   să                     Ponderea  de   analiză  —  aşa   necesită  o  atentă   preocupare   ECONOMISIREA  LEMNULUI
           ce  vor  analiza  contribuţia  sin  propună  măsuri  şl  soluţii  pen  pentru  dări      cum  rezultă  «1   din   lucrările   din  partea  consiliului  Judeţean,
           dicatelor,  prin  formele  şl  mij  tru  mai   buna   organizare   a                      plenarei  C.C.  al  P.C.R.  —  tre  consiliilor  municipale  şi  orăşe
           loacele  de  muncă  specifice  lor,   muncii  şl  a  producţiei,  In  ve                  buie  să  aparţină   dezvăluirii   neşti  Ele  «Int  chemate  să  a                       gem  atenţia  comitetelor   de   Deşi  există  posibilităţi  şl  do
           Îs  înfăptuirea   sarcinilor   de   derea  asigurării  tuturor  condi  de  seamă          neajunsurilor,  căutărilor  In  di  corde  un  sprijin  efectiv,  la  faţa                                              cumentare  tehnică  suficientă
           pUn.  Acţiunile  Întreprinse  pen  ţiilor  de  care  depinde  Îndepli                    recţia  perfecţionării  muncii  sin  locului,  fiecărei  organizaţii  sin                direcţie  că  trebuie •  acţionat   pentru  folosirea  ancorelor  de
                                                                                                                                                                                                cu  mai  multă convingere In di
           tru  descoperirea  şl  valorifica  nirea  ritmică  şl  la  toţi  indica                  dicale.  Tonul  în  această  direcţie   dicale  din  întreprindere,  insti               recţia  folosirii cu  precădere  a
           rea  superioară  a  rezervelor  in  torii  a  planului  de  stat  pe  fi  şi  alegeri    tl  poate  da  o  dare  de  seamă   tuţie  sau  comună  tn  orientarea                                                   tip  „Perfo*  confecţionate  din
           terne  existente  la  fiecare  loo   nul  1070.                                            concisă,  expreale  a  participării   activităţii  lor  spre  sarcinile  fun  Desigur,  rezultatele  erau  şl   susţinerii   lucrărilor  miniere   beton,  nu  s-a  întreprins   ni
           de  muncă,  măsurile  luate   In   Plenara  C.C.  al  P.C.R.  s  sta                      efective  Ia  Întocmirea  el  a  tu  damentale  economice,  sociale  şl   mal  bune  dacă  nu  se  înregis  cu  ajutorul   torcretului  şl  a   mic  pe  această  linie.  In  sco
           scopul  utilizării  Integrale  şi  e-   bilit  obiective  concrete  pentru                 turor  membrilor  organului  res  culturale  puse  de  partid  In  faţa   trau  depăşiri  de  consumuri  la   susţinerii  metalice  la   toate  pul  punerii  In  valoare  a  unor
           ficlente  a  timpului  de  lucru  şl   lucrătorii  din  I.A.S.  şl  IM.A.                  pectiv.                       acestora  în  actuala  etapă.  De   I.M.  Barza,  I.M.  Ţebea  şi  al  lucrările  unde  condiţiile  geo-   astfel  de  realizări  ale  mineri
           a  capacităţii  maşinilor  şl  utila  Adunările  şi  conferinţele  sindi                  Amploarea  sarcinilor  de  vi  asemenea,  ele  îşi   pot  aduce                          logico-miniere  permit   acest  tului  mondial,  serviciile   de
           jelor,  pentru  reducerea  consu  cale  din  sectorul  de  stat  al  a-   obşteso  exercitat   de  sindicate   itor,  cerinţele  oblectlove  ale  ri  contribuţia  la  , canalizarea  dez  tele.  Merită  să  fie  menţionat   lucru.  organizare  superioară  a  pro
           murilor  specifice   de   materii   griculturli  trebuie  să  pună  In   asupra   deservirii   oamenilor   dicării  nivelului  calitativ  al  ac  baterilor  (¿in  adunări  şl  confe  că  unităţile  care  nu  s-au  în  Experienţa  a  arătat   clar  ducţiei  şl  a  muncii  au  multe
           prime  şl  materiale  şi,  îndeosebi,   centrul  dezbaterilor  activitatea   muncii  in  unităţile  comerciale   tivităţii  sindicatelor  Impune  ca   rinţe  pe  un  făgâş  rodnic  In  so  cadrat  în  consumurile  specifi  că  folosirea  susţinerii  portan  de  făcut,  Insă   trebuie  să-şi
           de  metal,  preocupările  privind   desfăşurată  In  direcţia  efectuă  şi  sanitare,  In  staţiunile  bal  peste  tot  să  ee  dea  dovadă  de   luţii  şl  propuneri,  veghind,  în   ce  nu  au  manifestat  nici  preo  te  prin  toreret  aduce  econo  trăiască  viaţa  în  „miezul“  şi
           întărirea   disciplinei   socialiste   rii  calitative  şl  Ia  timp  a  lu  neoclimaterice,  asupra  stării  de   un  înalt  spirit  de  dlscernâmtnt   acelaşi  timp,   la   respectarea   cuparea  cuvenită  pentru   ex  mii  însemnate  şi  conduce   la   nu  alături  de  problemele-  de
           In  muncă  sub  toate  aspectele  ei   crărilor  agricole,  folosirii  Judi  sănătate  a  angajaţilor.  în  alegerea  noilor  organe   de   strictă  a  prevederilor  statutare,   tinderea  procedeelor  moderne   efecte  economice  pozitiv©  nu   bază  ale  reducerii  consumu
           esenţiale  —  slnt  probleme  asu  cioase  a  fondului  funciar  şi  a   Activitatea  cultural-educatlvă   conducere.  Criteriul  promovării   a  cerinţelor  democraţiei  munci  de  susţinere — respectiv  folo  numai  asupra  reducerii  con  rilor  specifice.
           pra  cărora  se  cere  concentra  maşinilor.   Un  accent  deosebit   şl  sportivă  de  masă  desfăşura  nu  poate  fl  altul  decit  calită  toreşti.  sirea  înlocuitorilor.  Numai aşa   sumurilor  specifice,  dar  şl  a  Se  Impune  cu  acuitate  şl  ra
           tă  atenţia  membrilor  de  sindi  trebuie  pus,   de  asemenea,  pe   tă  de  slndioate  a  cunoscut  de   ţile   profesionale,   politice   şl   Alegerile  sindicale,  eveniment   se  poate explica faptul că  I.M.   supra  creşterii  vitezelor   de   ţionalizarea  consumurilor   de
           cat  din  aceste  unităţi.  In  ace  Întărirea  disciplinei   socialiste   la un on la  altul o continuă  dez  morale  privite  ca  un  tot  unitar,   de  o  deosebită  însemnătate  în   Barza,  la  susţinere  metalică   avansare.   Unităţile  miniere   aer  comprimat  şi  energie  e-
           laşi  timp.  dările  de  seamă  şl   în  rîndul  mecanizatorilor  şl  al   voltare.  In  contextul  actualelor   apreciate  după  rezultatele  prac  viaţa  organizaţiei   profesionale   şl  prin  toreretare  a  realizat   care  au  folosit  această  meto  leebrică,  prin  dimensionarea
           dezbaterile  trebuie  să  releve  a  celorlalţi  salariaţi,  pe  extinde  exigenţe,  atlt  In  formele  el  de   tice  obţinute  In  muncă  şl  în  ac  a  clasei  muncitoare,  slnt  che  prevederile   planului  numai   dă  au  obţinut  viteze  de  avan  corespunzătoare  şi  etanşarea
           portul  propriu  adus  la  buna  or  rea  experienţei  pozitive   şl  a   manifestare  cit  şi  In  conţinut,   tivitatea  obştească,  după  contri  mate  să  contribuie  la  perfecţio  în  proporţie  de  64,5  şl   res  sare  sporite  —  aşa  cum  este   conductelor  şi  respectiv  prin
           ganizare  şl  desfăşurare  a  Între  metodelor  moderne  In  produc  activitatea   cultural - educativă   buţia  la  Înfăptuirea  hotârîrilor   narea  întregii  activităţi,  la  a-   pectiv  34,8  la  sută.   Situaţii
           cerii  socialiste,   la  dezvoltarea   ţia  agricolă  vegetală   şl   ani  trebuie  să  fie  substanţial  Îmbu  partidului,  a  sarcinilor  ce  re  firmerea  şl  mal  puternică  a  sin  similare  se  prezintă  şl  Le.  mi  cazul  la  E.M.  Ghelar,   E.M.   reducerea  vlrfurllor  de  sarci
                                                                                                                                                                                                 Muncel  şl  altele.
           mişcării  Inovatorilor,  la  vasta   mală.                  nătăţită,  pentru  a  răspunde  mal   vin  mişcării  sindicale,  din  com  dicatelor  tn   viaţa  societăţii   na  Ţebea  cu  consumul   de            nă  prlntr-o  aplatizare  a  curbei
           acţiune  Întreprinsă   de  partid   In  adunările   şt  conferinţele   mult  decit  plnă  acum  necesită  portarea  în  societate  şl  In  fa  noastre,  la  o  participare  şl  mal   cherestea.  O  atenţie  sporiţi  trebuie  a-   şi  obţinerea  unul  coeficient
           privind  organizarea  pe  baze  şti  sindicale  din  unităţile  comer  ţilor  producţiei.  In  acest  sens,   milie.  In  acest  sens,  pe  baza  u  activă  la  înfăptuirea  programu  Avindu-se  în  vedere  posi  cordatâ  armării  metalice   nu   de  utilizare  a  energiei  elec.
           inţifice  a  producţiei  şi  a  mun  ciale,  Instituţii,  unităţi  sanita  adunările  şl   conferinţele  slnt   nei  amănunţite  analize  a  modu  lui  elaborat  de  partid  pentru   bilităţile  reale  de  care  dis  numai  pe  seama  elementelor   trlce  cît  mal  mare.
           cii,  la  finalizarea  concluziilor   re  şl  comune,  dările  de  6eamâ   chemate  să  evidenţieze  posibili  lul  In  care   şi-au  Îndeplinit   dezvoltarea  şl  înflorirea  multi  pun  minele  trebuie  să  se  ac  moderne.  Se  pot  folosi  tn  a-   In  anul  în  care  intrăm  pe
           şl  măsurilor  rezultate  din  stu  şl  dezbaterile   vor  analiza  în  tăţile  şl  modalităţile   concrete   mandatul  cel  care  fac  parte  din   laterală  a  României  socialiste.   ţioneze  energic  şl  eficient,  în   numîte  cazuri  pentru  confec  ste  cîteva  zile,  conducerile  ti-
           diile  efectuate.             deosebi  contribuţia  adusă   de   prin  care  activitatea  politlco-   organele  de  conducere  actuale,   Este  cerinţa  fundamentală,   In   spiritul  indicaţiilor   plenarei   ţionarea  armăturilor,  diverse   nitâţîlor  vor  trebui  să  se  ori
             De  asemenea,   adunările   şi   organizaţiile  respective  la  creş  educativă  poate  contribui  şi  mal   adunările  şl  conferinţele  au  da  virtutea  căreia  orice  efort  din   C.C.  al  PC.R.,  la  toate  locu  profile  de  şină  neutillzabllâ.   enteze  concret  pentru  fiecare
           conferinţele  sindicale  din  între  terea  conştiinţei  profesionale  a   efectiv  la  dezvoltarea  conştiin  toria  să  propună  spre  a  fl  reu-   partea  tuturor  factorilor  care   rile  de  muncă  pentru  redu  care.  folosite,  pot  constitui  o   gen  de  lucrare  în  scopul  ob
           prinderile  şi  şantierele  do  con  salariaţilor,   a   operativităţii   ţei  socialiste  a  oamenilor  mun  leşî  sau  aleşi  pe  cei  mai  buni   au  răspunderi  în  această  ac  cerea  continuă  a  consumuri  importantă  sursă  de  economii.   ţinerii  unor  consumuri  spe
           strucţii  trebuie  să  abordeze  cu   răspunderii  şi  competenţei  lor   cii,  la  cultivarea  în  rtndul  a  muncitori,  ingineri,   tehnicieni,   ţiune,  devine  nu  numai  nece  lor  specifice  de  materii,  ma  A  existat,  o  preocupare   în   cifice  pe  tona  de  substanţă
           prioritate  sarcinile  specifice  ce   în  îndeplinirea   sarcinilor   de   cestora  a  trăsăturilor  Înaintate,   maiştri,  profesori,  medici,  func  sar,  ci  şi  oblîgotoriu  teriale  şl  energie.  In  scopul   acest  sens  la  minele   Ţebea   minerală  cît  mal  mici.  Posi
           revin  lucrătorilor  din  acest  sec  serviciu.            proprii  omului  societăţii  soclo-   ţionari  ş.a.  bărbaţi  şi  femei,  oa                                             şi  Tcliuc,  care  trebuie  con  bilităţi  există  şi  se  impun  a
           tor  ;  gospodărirea  judicioasă  a   Adunările  şl  conferinţele  au   listc,  la  îmbogăţirea  cunoştinţe  meni  cu  o  temeinică  pregătire   GHEORGHE  MlrlAlLA   obţinerii  unor  rezultate  po  tinuată  şi  extinsă.  fi  puse  in  valoare.  Numai  aşa
           materialelor,  scurtarea  terme  datoria  să  analizeze   temeinic   lor  lor  politice,  economice  şl  de   politică  şl  profesională,  comba  secretar  al  Consiliului  judeţean  zitive  la  toate  unităţile  minie  exploatările  miniere  din  ju
                                                                                                                                                                                                   Pe  linia  reducerii  continue
           nelor  de  execuţie  a  obiective  preocuparea  sindicatelor  pentru  cultură  generală,   la  creşterea  tivi,  exigenţi  şi  cu  Iniţiativă,  Hunedoara  al  U.G.S.R.  re,  considerăm  util  să  atra-  a  consumurilor  specifice   de   deţul  nostru  pot  da  un  răs
                                                                                                                                                                                                 cherestea,  se  cere  mal   mult   puns  clar  şi  precis  la  sarci
                                                                                                                                                                                                 ca  plnă  acum  bandajarea  pe  nile  pe  care  îe  pune  în  faţa
                                                                                                                                             investiţii  care  vor  spori                        reţilor  galeriilor  cu  plici  pre  noastră  conducerea  superioa
                                                                                                                                                                                                                               ră  de  partid  şi  de  stat  tn  do
                                                                                                                                                                                                            deşeuri  de  lemn
                                                                                                                                                                                                 fabricate.
           m i t                                    HIABIIIMA  « B it                                                                                                                            şi  altele  care  pot  suplini  cu   lor  materiale  şi  creşterii  efi
                                                                                                                              u
                                                                                                                                                                                                                               meniul  reducerii  consumuri
                                                                                                                                                capacitatea  secţiei                             succes  acest  valoros  material.  cienţei  economice.
                           IKK              Si  H i  i m i t                                       IU TA                                  Prin  Investiţiile  ce  se  finalizează  fn  prezent  la  sec  La  E.M.  Lonea
                                                                                                                                        ţia  de  materiale  de  construcţii  Vata  a  întreprinderii
                                                                                                                                        de  industrie  locală  Brad.  capacitatea  fabricii  de  cără
                                                                                                                                         midă  va  spori  de  cîteva  ori.  E  vorba  despre  trei  tu
             A  devenit  demult  un  ade  producţiei  au  experimentat  In   Datorită  slabei  calităţi  a  re  la  dotaţlile  din  partea  statu  nde  de  uscore  artificială  şi  de  o  centrolă  de  aer  cald.  Condiţii  de  lucru  mai
           văr  elementar  şi  o  necesitate   procesul  tehnologic  de  fabri  paraţiilor  la  utilaje,  a  întreţi  lui  şl  încadrarea  cheltuielilor   Finalizarea  acestor  investiţii  vo  permite  folosirea
           de  prim  ordin  pentru  fiecare   caţie,  Înlocuirea  sulfatului  de   nerii  lor   necorcspunzâtoarc,   în  veniturile  realizate  presu  Ia  capacitatea  proiectată  a  liniei  de  presare  ureînd
           întreprindere  că   acoperirea   zinc  cu  oxid  de  zinc,  (n  urma   nu  numai  că  se  depăşesc  chel  pune  o  muncă  susţinută  din   producţia  de  cărămidă  Ia  5.5  milioane  bucăţi  onual.
           tuturor  cheltuielilor  din  ve  căreia  se  vor  reduce  cheltu  tuielile  cu  utilajele,  dar   se   partea  întregului  colectiv  de                                            bune pentru exploatarea
           niturile  realizate  şl  obţinerea   ielile  cu  peste  100 000  lei  a  scot  din  producţie  importante   muncă  şi  în  special  a  mem
           unui  volum  cit  mal  mare  de   nual.  De  asemenea,  s-au  făcut   capacităţi,   afectind  astfel  şi   brilor  comitetului  de  direcţie
           beneficii  trebuie  să  constituie   unele  raţionalizări  în  organi  volumul  producţiei.  Intr-un  a  de  la  „Vîseoza“.  In   primul
           o  preocupare  fundamentală  a   zarea  producţiei  care  au  con  semenea  concurs  d©  împreju  rînd  se  impune  lichidarea  de                                                 unor noi cimpuri miniere
           tuturor  comitetelor  de  direc  tribuit  si  ele  la   reducerea   rări,  eficienţa  economică  plă  urgenţă  a  tuturor  deficienţe
           ţie,  a  tuturor  cadrelor  de  spe  cheltuielilor  şi  creşterea  pro  teşte  încă  mult  tribut  defec  lor  care  conduc  la  cheltuieli
           cialişti  din  economie.  Dezvol  ductivităţii  muncii.  La  sfîrşi-   ţiunilor  de  organizare  a  pro  exagerate,  care  generează  ne-                                            Sectorului  de  investiţii  de   400,  I/Onea  II  ;  galeria  dc  le
           tarea  în  ritm  susţinut  a  eco  tui  lunii  noiembrie,  de  pildă,   ducţiei  şi  a  muncii.  rentabllitatea  fabricii  Spriji                                                  la  Exploatarea  minieră   Lo-   gătură  între  puţul  de  mate
           nomiei  naţionale,   mersul  ei   economiile  suplimentare   la   Deşi  unitatea  se  încadrează   nit  mai  substanţial  dc  către                                                  nea  îl  revine  sarcina  de  a  asi  riale  Jteţ  şl  puţurile  gemene
           vertiginos  înainte,  crearea  u  preţul  de  cost  erau  în  valoare   In  cifrele  de  plan  privind  ca  conducerea  Centralei   indus                                         gura  condiţiile  optime  în  ve  Lonea  II,  orizontul  400.  inclu
           nei  baze  telinico-materlale  pu  de  484 000  lei.       litatea  producţiei,  faptul  că  in   triale  de  fibre  chimice  Sâvi-                                                  derea  deschiderii  noilor  peri  siv  complexul  puţului  de  ma
           ternice,  moderne  şi  eficiente   Ideal  era  ca  aceste  economii   structura  sortimentelor  calita  neşti-Piatra  Neamţ,  de  Minis                                            metre  miniere,   precum   şi   teriale  Complexul   acesta  a
           reclamă  stăruitor  amplificarea   de  cheltuieli  să  se  regăsească   tea  B  şi  C  este  prezentă   în   terul  Industriei  Chimire,  co                                        pentru  crearea  climatului  fa  fost  pus  în  funcţie   parţial
           volumului  venitului  naţional,   Intr-o  proporţie  cit  mai  mare   proporţie  de  2R.9  la  sută  din   lectivul  de  la  „Vîseoza“  poate                                        vorabil  atacării  altor  fronturi   pentru  transportul  materialu
           a  acumulărilor.              in  economiile  la  dotaţia  de   totalul  producţiei,  nc  arată  că   descoperi  noi  rezerve  care  să                                              de  lucru.                     lui  lemnos,  urmînd  ca  in  pri
             In  hotâririle   plenarei  C.C,   stat  Faptul  că  ele  nu  se  re  membrii  comitetului  de'  direc  ducă  la  reducerea  preţului  de                                           Misiunea  principală  ce  i-a   ma  parte  a  trimestrului  I  1970
           al  P.C.ll  din  10—13  decem  găsesc  numai  In  proporţie  de   ţie,  cadrele  tehnice  din  fabri  cost.  la  creşterea  eficienţei  e                                         revenit  colectivului  nostru  de   să  fie  pus  in   funcţiune  şi
           brie  s-a  insistat  cu  tărie  asu  aproximativ  60  la  sută   lasă   că  au  încă  un  cimp  destul  de   conomice.  Este  necesar  să  se                                       muncă  în  anul  acesta  a  fost   pentru  transportul  producţiei.
           pra  necesităţii  creşterii  efi  să  se  întrevadă  că  există  pe   larg  pentru  a  acţiona  in  di  facă  o  analiză  amănunţită  a                                            executarea  lucrărilor  legate  de   Realizările  obţinute  sînt  ro
           cienţei  economice,  a  folosirii   undeva  „portiţe"  prin  care  a-   recţia  creşterii  eficienţei  eco  fiecărui  loc  de  muncă,  a  fie                                       concentrarea celor trei guri  de   dul  strădaniei  întregului  co
           cu  randament  maxim  a  între  eestea  se  .preling“.      nomice.   Prin   îmbunătăţirea   cărui  post  de  cheltuieli  şi  eă                                                     mine  la  o  singură  incintă,  Lo  lectiv  de  muncă  al  sectorului
           gului  potenţial  uman  şi  ma  Şeful  serviciului  contabilita  calităţii  creşte  preţul  de  vîn-   se  determine  căile  care  com                                             nea  II.  Printr-o  mai   bună   investiţii.  Prin  dăruirea   de
           terial  din  industrie.  In  cen  te  de  la  .Vîseoza",  Vietor  Râ-   zare,  iar  dotaţia  se  reduce  A  portă   cheltuieli   minime  şi                                        organizare  a  muncii  au  fost   care  au  dat   dovadă.   prin
           trul  preocupărilor  tuturor  uni  guşitu,  ne  mărturisea  că  a-   cest  lucru  ae  cunoaşte  prea   randamente  productive  maxi                                                obţinute  importante  realizări   preocuparea  fa|â  de  realiza
           tăţilor  economice,  ale  tutu  ceastâ  discrepanţă  apare   ca   bine  dar  de  ce  oare  nu  se  ac  me.  In  această acţiune trebuie                                             peste  planul  anual,  reprezen-   rea  sarcinilor  înainte  de  ter
           ror  organizaţiilor  de  partid,   urmare  a  faptului  că  reduce  ţionează  mai  stăruitor  în  sen  antrenate  toate  serviciile  func                                         tînd  220  ml  lucrări   miniere,   men  s-au  remarcat  brigăzile
           trebuie  să  stea  aplicarea   de   rile  de  cheltuieli  s-au   făcut   sul  ridicării  nivelului  calitativ   ţionale.                                                              iar  la  valoarea  lucrărilor  un   conduse  de  Dumitru  Coslinoş,
           măsuri  care  să  conducă  la  re  pe  seama  reparaţiilor  de  uti  al  produselor ?     Ritmurile  vertiginoase   de                                                              plus  de  peste  1 000 000  Jel.  Ghcrasim  Futo.  Vasile  Simion,
           ducerea  consumurilor  specifi  laje  şi  nu  la  activitatea  de   ■Fondurile  puse  la  dispozi  creştere  economică  care  se  în                                                Au  fost  predate  producţiei   Dan  Tânâsescu.  clectro  lăcă
           ce  de  materiale,  ridicarea  gra  bază.  Chiar  aşa  stînd  lucru  ţia  fabricii  nu  sînt  folosite  cu   registrează  la  ora  actuală  sint                                   şl  puse  in  funcţiune  obiecti  tuşii  Anghcl  Ştefânescu.  Tro
           dului  de  folosire  a  utilajelor   rile.  diferenţa  dintre   econo  chibzuinţă.  Se  apelează  la  îm  incompatibile  cu  existenţa  u                                          ve  ca  :  galeria  de  legătură  în  ian  Boglea,  Vasile  Ulîci.  Se
           şi  capacităţilor  de  producţie,   miile  la  preţul  de  cost  şl  do  prumuturi  restante  pentru  ca  nor  întreprinderi  care  mai  lu                                       tre  puţul  orb  nr.  1  şi  puţu  ver  Manole,  loan  Mîţu,  arti
           creşterea  productivităţii  mun  taţii  nu  poate  fi  Justificată  In   re  se  plătesc  dobînzi  penali  crează  cu  pierderi.  Iată  de  ce                                     rile  gemene  Lonea  II.  orizon  ficierii  loan  Mihaluk,   Aurel
           cii,  folosirea  cu   eficacitate   totalitate.             zatoare,  se  Încarcă  preţul  de   disputa  care  se  dă  pentru  ren                                                  tul  400,  inclusiv   complexul   Tipţcr,  loan  Simion,  maiştrii
           maximă  a  fondurilor  băneşti   Cu  toate  că  rentabilizarea   cost  cu  penalizări  plătite  pen  tabilizarea  „Vîscozri"  din  Lu~                                               puţului  orb  nr.  1,  lucrări  ce   mineri  Eugen  Tif,   Mararie
           etc.  Aceste  sarcini  majore  tre  întreprinderii  a  devenit  o  ne  tru  nerespectarca  obligaţiuni  peni  trebuie   încheiată  cît                                            permit  trecerea  producţiei  de   Costinaş,  Aurel  Costinaş.  loan
           buie  să  primească  o  semnifi  cesitate  acută,  sub  diferite  for  lor  contractuale  şl  locaţii   de   mai  urgent  posibil,  prin  aşe                                     la  mina  Lonea  I,  la  Incinta   Sevastru,  ca  şi  inginerii  Mi
           caţie  deosebită  mai  ales  in  în  me  se  mai  risipesc  încă  în  vagoane  etc.      zarea  activităţii  economice  a                                                                                         ron  RebeHea,  şeful  sectorului,
           treprinderile  care  mai  lucrea  semnate  valori.  Numai  în  a-                         acestei  unită!i  pe  baza  trai                                                         nouă  Lonea  II;  complexul  de   şi  Aurelian  Crişan.
           ză  cu  pierderi,  nerentabile,  în  eest  an,  ca  urmare  a  depăşirii   Rentabilizarea  activităţii  în  nică  a  eficienţei.                                                   decantare  a  apelor  subterane
           treprinderi  care  in  loc  să  con  consumurilor  specifice  la  ma  treprinderii  „Vîseoza"  se  im                                                                             şl  staţia  principală  de  evacua  Ing,  PETRU  BALANESCU
           tribuie  la  creşterea  acumulă  teriale,  s-au  cheltuit  peste  pre  pune  cu  acuitate  Renunţarea   A.  MICLEA                                                                 re  a  apelor  de  la  orizontul
           rilor,  le  diminuează.       vederi  221 000  lei,  iar la între                                                                                                                                                           E.M.  Lonea
             In  Judeţul  nostru,   printre   ţinerea  şi  funcţionarea  utila
           puţinele   unităţi   economice   jelor,  cheltuielile  au  fost  de
           care  nu  reuşesc  să  şi  acopere   păşite  cu  152 000  lei   Dacă
           cheltuielile  din  veniturile  pro  şi  ia  aceste  capitole  cheltuie  Profilul  spiritual,  ideologic   In  predarea  ştiinţelor  sociale                                                                       teoretice,  să  formăm  acea  at
           prii  se  numără  şi  Fabrica  de   lile  se  încadrau  în   normele   şi  moral  a!  tlnârulul  este  de                                                                                                          mosferă  de  emulaţie   liberă,
           fibre  artificiale  „Vîseoza“  Lu-   admise,  economiile  la  preţul   terminat  de  filozofia  pe  care                                                                                                           de  relaţie  afectivă  intre  profe
           peni,  care  apelează  in  fiecare   de  cost  erau  mult  mal  mari,   el  şi-o  însuşeşte,  de  concepţia                                                                                                        sori  şl  elevi,   considerînd  a
           an  la  .vistieria" statului,  la un   iar  dotaţia  substanţial  dimi  sa  despre  lume.  In  toate  ra                                                                                                         ceasta  o  condiţie  a  eficienţei
           ajutor  de  pe^te  un  milion  de   nuată                    porturile  de  viaţă  el  acţionea                                                                                                                   lecţiei.  Fără  a  neglija  carac
           lei.  Acest  lucru  înseamnă  că                             ză  In   virtutea  convingerilor   Rezonanţele  teoretice  si  fie  completate                                                                        terul  ştiinţific  al  lecţiilor,  am
           la  fiecare  1 UUU  dc  Ici  produc  Rezerve  însemnate   pentru   lui,  care-i  hotărăsc  atitudinea                                                                                                             ţinut  să  prezentăm  probleme
           ţie  marfă  se  cheltuiesc  în  plus,   creşterea  eficienţei  economice,   şi  receptivitatea  faţă  de  feno                                                                                                    le  In  aşa  fel  Incit  gîndirea
           cîte  25  lei.  Valoarea  produc  a  rentabilizării  Fabricii  de  fi  menele  sociale  De  aceea,  cu                                                                                                          vie,  curiozitatea  şl  nevoia  de
           ţiei  realizate  este  sub  nivelul   bre  artificiale  „Vîseoza“  se  a  noaşterea  filozofiei   marxist-                                                                                                        clarificare  să  nu  fie  sufocate
           cheltuielilor  de  producţie  Si  flă  şi  în  ceea  cc  priveşte  pro  leninlste  este  o  necesitate  me  cu  adînci  implicaţii  morale                                                                      de  formule  şi  citate.  In  felul
           tuaţia  este,  evident,  nceoros-   ductivitatea  muncii.   Desigur,   nită  să  împlinească,  să  defi                                                                                                           acesta  considerăm  că  am  reu
            punzâtoare.  Mai  grav   insă   dacă  se  apreciază  îndeplinirea   nească  un  profil  Intelectual.                                                                                                              şit  mal  bine  ca  In  alţi  ani  să
           este  faptul  că  aceasta stare do   .••cestui  indicator  după  gradul   însuşirea,  înţelegerea  de  că  năzuiesc ?  şi  altele.  Răspunsu                                                                     mărim  eficienţa  educativă  in
            lucruri  se  perpetuează  de  prea   cie  realizare  de  la  sfîrşitul  lu  tre  elevi  a  filozofiei,  ca  .ştiin  rile  la  aceste  întrebări,  elevul   mare  actualitate  în  predarea   derente  de  la  care  a  pleent   şcolii  noastre,  am  avut  şi  a  predarea  ştiinţelor  sociale   la
                                                                                                                                    ştiinţelor  sociale  este  şi  rămî-
            multă  vreme,  mai  precis,  de   nii  noiembrie  —  101  la  sută   ţă  care  studiază  legile  gene  le  primeşte  de  la  concepţia   ne  formarea  la  elevi  a  unor   colectivul  de  cadre  didactice   vem  în  vedere  faptul  că  cu  Liceul  „Decebal“.
            aproape  un  cincinal.  Cu  alte   —  s-ar  părea  că  s  au  depus   rale  ale  naturii,  societăţii  şl   ştiinţifică  marxistă,  de  pe  po  concepţii  realiste  despre  so  <'are  predau  ştiinţele  sociale,   noştinţele  pe  care  le  transmi  Departe  Insă  de  a  fi  pe  de
            cuvinte,  firele  de  mătase  arti  eforturi  pentru  creşterea  ran  gîndirii,  este  strins  legată  de   ziţia  materialismului  dialectic   cietatea  noastră  contempora  de  la  Liceul  ..Decebal"  Deva,   tem  elevilor  să  fie  mai  mult   plin  satisfăcuţi  de  rezultatele
            ficială  sint  un  produs  util  so  damentului  pe  salariat.  Dacă   cunoaşterea   altor   discipline   şi  istoric.  Absolventul  de  IU   nă,  a  convingerilor   politice   în  activitatea  de  educare  a  e-   decit  expresia  însuşirii  meca  primului  trimestru,  ne  gîndim
            cietăţii,  insă  eforturile  mate  sc  analizează.  în  schimb,  cum   ştiinţifice,  a  ştiinţelor  parti  ceu  trebuie  să  ştie  în  ee  con  care  sâ-i  îndemne  pe  tineri   lovilor.  Inţelegînd   neajunsu  nice  a  eîtorva  formule  im  in  continuare  la  alte  moda
            riale  şi  financiare  depuse  la   a  fost  îndeplinit  acest  indica  culare,  considerate  fundamen  stă  esenţa  personalităţii   u  la  o  activitate  conştientă  pen  rile  inerente  vîrstei,   trecînd   puse  de  la  înălţimea  catedrei,   lităţi  pedagogice  care  să  ne
            „Vîseoza"  sînt  mult  prea  mari   tor  se  pot  trage  o  serie  de   tale,  prin  care  aceasta  îşi  con  mane,  ce  este  demnitatea  u  tru  construirea  socialismului.  peste  dificultăţile  pc  care  le   să  fie  rezultatul  unei  infor  ajute  la  predarea  cu  randa
            in  raport  cu  sarcinile  şl  po  concluzii,  nu  tocmai  lăudabile   firmă  postulatele,  legile.  mană.  ce  înseamnă  omul  mul                 implică  procesul  complex  de  mări  multilaterale   şi  solide   ment  maxim  a  ştiinţelor  so
            sibilităţile  oferite  de  progresul   pentru  conducerea   fabricii.   Trecerea  la  liceul  de  12  ani   tilateral  dezvoltat  El  trebuie                                       argumentări  din  partea  pro  ciale  în  liceul  la  care  lucrăm.
            economic.  Se  pot  ele  diminua?   Astfel,  in  timp  ce   pierderile   oferă  condiţii  favorabile  în  să  cunoască  filozofia  lucruri                                        fesorului,  iar  din  partea  ele  Sîntem  conştienţi   de  faptul
            Iată  Întrebarea  la  care,  atît   din  timpul  productiv  —  sub   suşirii  filozofiei  de  către  o-   lor  şl  Ideilor  şi  s-o  raporteze   COLOCVII  DIDACTICE                vului   rezultatul   dezbaterii   că  marea  atenţie  pe  care  Con
            conducerea   fabricii  cît  şi  a   forma  învoirilor  şi  absenţelor   levj,  în  primul  rlnd  pentru  că   mai  mult  la  om,  avind  in  ve                                    lăuntrice,  al  opţiunii  Izvori-   gresul  al  X-lea   o  acordă
            Ministerului  Industriei  Chimi  nemolivate"—  se  ridică   la   predarea  acestei  discipline  gă  dere  râ  adevărurile  filozofice                                             te  din  convingere.   Personal   muncii  ideologice   din   ţara
            ce,  caută  de  aproape  cinci  ani   2 399  ore-om.  pentru  produc  seşte  elevul  cu  o   temeinică   nu  sînt  abstracte,  pure.  in  combaterea  concepţiilor  retro  educaţie.  privim  cu  multă  sn   sînt  convins  că  numai  o  a  noastră  se  referă  şi  la  acti
            să  dea  un  răspuns  favorabil.  ţia  de  411.1  milioane  Ici, impli  cultură  generală,  necesară  în  dependente  de  acesta.  grade.  mistice  despre  evoluţia   lisfacţie   rezultatele   acestui   semenea  modalitate  de  forma  vitatea  cadrelor  didactice  din
              Deşi  pierderile  nu  slnt  mari,   cit   productivitatea   muncii,   ţelegerii  categoriilor  şi  noţiu             societăţii.                   prim  trimestru  al  anului  şco  re  a  concepţiei  marxiste  de  liceu.  Desprindem  din  aceas
                                                                                                        Se  ştie  că  studierea  de  că
            rezervele  de  rentabilizare  nu   s-au  prestat  In  plus   II  635   nilor  filozofice,  iar  pe  de  altă   tre  elevi  a  ştiinţelor  sociale   Cerinţele   primordiale   ale   lar.  1969-70   Putem  observa   spre  natură  şi  societate,  de  tă  sarcină  generală  îndatori
            s-au  identificat  şi  materiali  ore-om.  Aceasta  demonstrează   parte,  spiritul  de  curiozitate,   in  liceu  nu  are  numai  rezo  practicii,  sarcina  de  a  fi  în   r&  marea  majoritate  a  elevi  spre  om  şi  cunoaşterea  lumii   rea  noastră  dc  a  ne  concen
            zat  In  totalitate.  Este  adevă  că  productivitatea  muncii  s-a   maturitatea  de  gîndire   sint   nanţe  teoretice.   intelectuale,   pas  cu  problemele  vieţii deter  lor  noştri  sînt  receptivi  la  i-   îi  deschid   copilului  noi  ori  tra  întreaga   activitate  spre
            rat,  conducerea  întreprinderii,   depăşit  nu  ca  urmare  a  creş  specifice  acestei  vîrsle.   Este   ei  şi  adinei  implicaţii  morale.   mină  o  participare  activă  a   dcilc  noi.  mai  ales  atunci  cînd   zonturi  dc  gîndire.  îi  canali  studierea  realităţilor  contem
            cadrele  de  specialişti  au  luat   terii  randamentului  pc  unita  perioada  marilor  întrebări  pe   Concepţiile  filozofice   şi  so-   ştiinţelor  sociale  din  liceu  Ia   noi,  profesorii,  le  aducem  un   zează  drumul  cunoaşterii,  in-   porane,  spre  înţelegerea   fe
                                          tea  de  timp,  ci  ca  urmare  a   care  şi  le  pune  adolescentul:                     popularizarea  în  lindul  elevi  plus  de  informaţie  şi  Ic  îm  lârindu-i  curajul   adevărului
            o  serie  de  măsuri  care  în  fi                                                       cial-politice  cultivate  la  elevi                                                                                     nomenelor  noi  care  apar,  pen
                                          folosirii  unui  fond  de   timp   Ce  este  omul  şi  ec  loc  ocupă                     lor  a  politicii  partidului  nos   brăcăm  înlr-o   coloratură  u-   şi  luminindu  i  cu  răspunsuri   tru  a  le  explica  cu  competen
            nal  au  condus  la  economii  de   pe.ste  ce!  planificat  De  nil fol,   «M  în  lume ?,   Încotro  sc  în  trebuie  să  devină  un  factor   tru,  la  demonstrarea  caracte  manistâ  în  stare  sâ-i  captive   competente  şi  motivate  între  tă  şi  răspundere  elevilor   şl
            cheltuieli,  însă  nu  În  măsura   trebuie  precizat  râ  la  .Vîsco-   dreaptă  omenirea  ?.  Dc  undo   de  optimizare  a  tuturor  acţi  rului  principial,  consecvent  al   zc  nu  numai  raţiona),  dar  şi   bările  proprii  vîrstei.  sîntem  hotărîţi   să  depunem
                                                                                                      unilor  tinârului.  sâ-t  conducă
            în  care  să  se  poată  renunţa  la   za“  Lupeni  se   înregistrează   venim,  r e  sîntem  şl  undo  a  in  raporturile  lui  cu  mediul   concepţiei   marxisl-lcninisle.   afectiv,  şi  prin  aceasta  sâ  Ic   In  predarea  ştiinţelor  so  toate  eforturile  pentru  a  răs
                                          cel  mai  scăzut  indice  de  fo  jungem  ?  sau  alte  întrebări                                                      trezim  aderenta   suflnLcnscâ.   ciale.  şi  mai  ales  in  predarea
            dotaţla  de  stat.  Aşa,  de  exem                                                       social,  sâ-i  orienteze   senti  In  toate  problemele   interne                                                      punde  acestei  cerinţe.
                                          losire  a  timpului  de   muncă   stringente  pentru  un  linâr:  O                                                     forniindu-le  convingeri.   Pc   filozofici  la  clasele  a  XII-a,
            plu,  specialiştii  din  cadrul  ser  din  judeţ  —  numai  92.4   la   pot  să  fiu  ?,   Ce  trebuie  să   mentele  morale.  şi  internaţionale    linia  formării   convingerilor   am  căutat  (\i.  prin  dialogul   Prof.  PETRU  ARDEU
            viciului  tehnic  «i  organizarea  sută.                    fac 7,  Ce-mi  eate  îngăduit  să  Problema  principală  fi   de  Acestea  sînt  cîteva  consl-  realiste  despre  lume  ta  elevii  amplu  şi  vkft-al  dezbaterilor  Liceul  „Decebal"  Deva





