Page 91 - Drumul_socialismului_1969_10

----- - ——---- U. U W a^CSBwE .TE DRUMUL SOCIALISMULUI - MARJI 20 OCTOMBRIE 1909

Adunări de dări de seamă in organizaţiile de partid

'Adunarea In care comitetul s-a cerut de multe luni spriji­
0 sarcină principală — de partid de la turnătoria de nul comitetului de direcţie al
uzinei pentru soluţionarea unor
lingotîere a U.V. Câlan
şi-a
prezentat darea de seamă a a­ probleme care depăşesc condu­
cerea secţiei, pinâ acum s-au
nalizat un cero larg de proble­
f i t ridicarea tuturor echi­ me dar, cum era şi firesc, pe primit mai mult promisiuni.
Secţia are neapărată nevoie de
primul loo s-au situat cele ale
seamă
cel puţin două oale de turnare
producţiei. In darea de
pelor la nivelul şi în discuţii s-a arătat câ des­ şi şi de un graifâr. Acum, după
susţinute
un an întreg de promisiuni, li
făşurarea unei
perm anente munci politice şi se spune : dacă vă trebuie să
seamnă consfinţirea. peste Istoricele hotărîri ale Congre­ forturile cauzei nobile de fău­ organizatorice, creşterea autori­ vă confecţionaţi singuri. Tot
c u rg erea timpului, a prezen­ sului al X-lea al P.C.R. au rire a societăţii socialiste, tăţii şl a puterii de influenţare cam aşa se pune problema şi
a r H T m y rriim w r B s ţei statornice şi neclintite a dat un nou şi puternic impuls multilateral dezvoltate pe pâ- angajamentelor a fiecărei organizaţii de bază cu oalele de turnare.
populaţiei româneşti pe aces­ întregii activităţi desfăşurate mlntul României. la locul său de muncă, In fie­ Cum poate fi apreciat un ase­
te meleaguri, a minunatelor de către toţi oamenii muncii ,..Se citeşte Decretul Consi­ menea „aju to r"?
participat lucrături din apa­ înfăptuiri pe care înaintaşii Pentru locuitorii municipiului liului de Stat prin care şe care schimb, exercitarea drep­ De mai bine de un an se lot
ratul de partid şi de stat ju ­ noştri le-au înscris cu litere Deva, evenimentul pe care-1 conferă municipiului Deva o r­ au făcut posibil ca tim p u l tului de control şi intervenţia „definitivează" aplicarea proce­
deţean şi municipal, ai orga­ de aur în istoria cetăţii şi a sărbătorim constituie un nou dinul „Steaua Republicii So­ (URMARC DIN PAC. I) calendaristic planificat să operativă In soluţionarea pro­ deului de formare cu amestecuri
nizaţiilor dc masă, conducă­ oraşului, a strădaniilor de prilej de mobilizare şi mai cialiste România" clasa I. fie depăşit in fiecare trim es­ blemelor curente de care sc
tori de întreprinderi şl insti­ muncă şi luptă ale locuitori­ activă pentru transpunerea înalta distincţie acordată or­ bune — rem arca m aistrul tru, iar orele necesare d iv er­ leagă realizarea sarcinilor de fluide autolntâritonre, o tehno­
tuţii, oameni ai muncii frun­ lor acestui ţinut pentru afir­ In viaţă a sarcinilor ce ne re­ ganizaţiei de partid, consiliu­ principal D um itru B rujan — selor categorii de reparaţii producţie, a dat un nou şi pu- logie modernă cu mari avantaje
taşi în producţie şi In acţiu­ marea năzuinţelor şi idealuri­ vin în toate domeniile, pentru lui popular, locuitorilor muni­ răsp u n d e dezideratului stabi­ sensibil micşorate. P roblem a ternio avint întregii activităţi economice, dar care nu se mai
nile gospodăreşti, ziarişti. lor spre o viaţă liberă, dem ­ continua prosperitate a ora­ cipiului, este înmînatâ solemn lit dc Congresul al X-lca al asim ilării unor noi m ărci de de partid şi economice, a deter­ termină. Trebuie încheiate de
Despre semnificaţia aniver­ nă In care omul, cu tot ce şului, pentru înflorirea vieţii de către tovarăşul acad. Şte­ partidului de a utiliza cit oţeluri aliate, aplicarea m e­ minat obţinerea unor rezultate urgenţă lucrările la uscâturul
sării a 700 de ani de la prima are mai valoros şi nobil tn 6ale materiale şi spirituale. fan Peterfi. mai judicios agregatele, d e a todei selecţionării şarjelo r şi bune in toate domeniile de ac­ fluidizor şi la staţia de prepa­
atestare documentară a ora­ fiinţa sa, să triumfe, să În­ Are loc apoi decernarea dc fructifica din plin tim pul de alte aspecte legate de func­ tivitate. rat cu amestecâtor continuu.
Aniversarea a 700 de ani se
şului Deva a făcut o expune­ vingă nedreptăţile şi opreliş­ încadrează organic In proce­ ordine şi medalii ale Repu­ muncă. A jutorul pe care-1 ţio n area corectă a şticurîlor, Comitetul de partid s-a preo­ De asemenea, fabricarea lingo-
re tovarăşul loan Ardelean, tile, să se afirme In to^tă ple­ blicii Socialiste România. putem acorda echipei lui punerea la punct a operaţiei cupat şi a reuşit să creeze un tierelor din fontă cu grafit no-
prim-secrctar al Comitetului nitudinea. sul larg de preţuire n trecu­ ..Ambianţa solemnă a se­ Nojogan treb uie să fie fo ar­ de suflat bolta cu pto arelo r climat propice pentru ca atitln dular duce la o creştere a du­
municipal de partid, primarul Cinstirea sărbătorească a o­ tului glorios al istoriei patriei siunii capătă noi dimensiuni. te concret, deoarece ea arc ctc. sint latu ri unde aportul organizaţiile de bază, In adunâ- rabilităţii cu 200 la sulă, la mari
oraşului, care a spus r Sărbă­ raşului nostru are loc In anul şi poporului nostru, a tradi­ Tovarăşul acad. Ştefan Pe­ de realizat din an g a ja m e n ­ şi iniţiativa lor treb u ie să
torim astăzi împlinirea a 700 istoricului Congres al X-lca ţiilor de muncă şi luptă, că­ terfi dă citire vibrantului tul an ual încă 200 tone de se m anifeste cu m ai m ultă
rle ani de la prima atestare al Partidului Comunist Ro­ rora Partidul Comunist Ro­ mesaj adresat comitetului metal. O bservaţia îşi m en ţi­ operativitate.
documentară a oraşului Deva, mân ce a consfinţit împlinirea mân le acordă o înaltă cin­ municipal de partid, consiliu­ ne valabilitatea şi p entru Alţi vorbitori p rin tre c a ­
moment de o deosebită în­ unui sfert de veac de la eli­ stire. Aşa cum sublinia tova­ lui popular, locuitorilor Devei cu plo arele 3 şi 5 und e d ep ă­ re tovarăşii Ioan Toma, Ilie
răşul Nicolae Ccauşescu, tre­
semnătate pentru locuitorii berarea patriei dc sub jugul cerea în revistă a marilor de către tovarăşul NICOLAE şirile puteau fi, de asem e­ Milian, Liviu Bozga s-au re ­
săi, ai întregului judeţ. Ju b i­ fascist, 25 de ani de strălu­ tradiţii de luptă revoluţiona­ CEAUŞESCU. nea. mai mari. ferit la necesitatea corelării Oamenii pro­
leul celor şapte secole de e- cite succese In edificarea so­ ră. a momentelor remarcabile A ctivităţile din hala de judicioase a m uncii pe dife­
municipiilor şi
In numele
pregătire, platform ă şi tu r­
xistenţâ a municipiului în­ cietăţii socialiste în România. de avînt patriotic şi genero­ oraşelor ai căror delegaţi sînt nare, in condiţiile in care ritele trepte organizatorice,
zitate umană din istoria pa­ prezenţi la sesiune, al celor planul sortim ental, calitatea găsirea unor m o d alităţi m ai
triei ne Îmbărbătează şi mai peste 200 000 de locuitori ai oţelului m archează noi ex i­ elastice de p red are a lin- pun, comitetul
mult In lupta pe care o du­ municipiului Timişoara, tova­ genţe, cer o corelare p erfec­ gourilor către lam inorul de
Distincţii acordate cu prilejul cem pentru propăşirea Româ­ răşul Coriolan Pop, prim-se- tă a eforturilor, o precizie dc pectării norm elor tehnologi­
000 mm, la necesitatea res­
niei socialiste, mobilizează e­
cretar al Comitetului munici­
ceasornic Ja fiecare Joc
de
nergiile şi înflăcărează între­ pal de partid Timişoara, pri­ muncă. Cele 50 de cazuri de ce. In mod unanim s-a a ­
preciat câ există condiţii ca
gul popor in marea operă pa­ marul municipiului, a trans­ abateri de la procesul te h ­ să fie îndeplinite şi d epăşi­ de direcţie face
septi centenarului Devei triotică de zidire a socialis­ mis felicitări şi urări de noi ţelarii, cei ce au tan g en ţă cu prevederile planului anual
nologic arată că nu toţi o-
mului şi comunismului pe pâ-
locuitorilor munici­
succese
mîntul sacru a) României. piului Deva. p lăm ădirea m etalului, stâpî- te. creîndu-se astfel p rem i­
In continuare, vorbitorul a Cu aplauze furtunoase, pre­ ncsc perfect instrucţiunile sele m ateriale ca în noul an
P en tru m erite deosebite „M ERITUL C U LTURA L", evocat cele mai semnificative lungite. seandînd numele de lucru. E fectuarea unor de m uncă, cind cerinţele be­
în m uncă, cu prilejul Îm pli­ clasa a IlI-a — G heorghc A. momente din trecutul istoric partidului, al secretarului său încărcături necorespunzâtoa- neficiarilor din ţa ră şi de doar promisiuni
nirii a 700 de ani de ex is­ L upan : ordinul „TUDOK al oraşului. împlinirile p re­ general, sesiunea a adoptat o re, perforările de prag. ex is­ peste hotare vor fi m ai mari.
ten ţă atestată docum entar a V LADIM IRESCU" clasa a zentului socialist, s-a oprit a- telegramă adresată Comitetu­ ten ţa şarjelo r supraîncălzite schim bul B să participe cu
m unicipiului Deva, prin De­ IV-a — Ioan I. A rdelean. 6upra perspectivelor sale de lui Central al P.C.R., tovară­ dem onstreazâ câ în d o m en i­ 0 producţie su p lim en tară de
cretul nr. 699 al Consiliului O ctavian E. Icnâşcscu, Ioan viitor şi a modului cum oa­ şului NICOLAE CEAUŞESCU. ul creşterii pregătirii tehni- 1 000 tone metal. în d ep lin i­
de S ta t s-au conferit u rm ă ­ I. Patilinecz; ordinul „STEA ­ menii muncii din cadrul m u ­ în care sînt exprimate gîndu- co-pi ofesionale, al m uncii e ­ rea acestor deziderate in cu m ­
torilor tovarăşi ordine ale UA R EPU B LIC II SO C IA L IS­ nicipiului s-au integrat în e­ rile, năzuinţele, hotârirea oa­ ducative. activităţii de în ­ bă din p artea com itetului r 11 e organizaţiilor de masă cit economii de metal, iar in fi­
R epublicii Socialiste R om â­ TE ROM ÂNIA" clasa a V-a forturile întregului popor menilor muncii de pe aceste d ru m a re şi control persistă dc direcţie al C.S H. m ăsuri şi în cele ale salariaţilor, oa­ nal lo micşorarea consumului
nia t „ORDINUL MUNCII" — G heorghc Gh. Lupşa, Ion pentru transpunerea în viaţă străvechi meleaguri. n eaju n su ri ce dim inuează concrete pc linia aprovizio­ menii — membri şi nemembri dc utilaj de turnare pe tona de
clasa a III-a : Ladislau I. A- A. M ihăluş, Nicolae N. Pc- a programului adoptat de In continuarea sesiunii ju­ potenţialul creativ al colec­ nării tehnico-m ateriale. T ri­ de partid — să-şi poată spune oţel, la reducerea preţului de
braham , V alentina I. Achim. penar, A ndrei A. Soos. Congresul al X-lea al P.C.R biliare a avut loc un specta­ tivului. Avem incâ oam eni m estru de trim estru, s-au în­ deschis părerile, sâ-şi aducă cost. Aplicarea acestui proce­
Ioan A. Anghel, lo an T. De asem enea, prin acelaşi Asigurăm conducerea de col festiv. Pe scena sălii — arătau Ion Dordea. m ais­ registrat ore de staţionări contribuţia lor personală şi o­ deu are mari avantaje economi­
D ud. N icolae Gh. G herm an, decret, unui n u m ăr dc 40 to ­ partid şi de stat, Comitetul „Arta", formaţii artistice de tru. G heorghe Voicu, m aca­ dup ă fier vechi, fontă, stag­ riginală la rezolvarea proble- ce. dar luciurile se tărăgănează
G heorghe C. G heorghc. Mi- varăşi li s-au conferit „Me­ judeţean de partid şi Consi­ amatori din judeţ \\ ansam­ ragiu — care treb uie aju taţi nări d a to ra te lipsei unor u­ lor cu care este confruntat în­ de la o lună la alta Este nece­
hail S. Hoinic. P etru S. la- dalia Muncii", m edalia „Tu- liul popular judeţean — a bluri artistice ale elevilor şi mai m ult ca să-şi însuşească tilaje tehnologice. Din p ăca­ tregul colectiv. Schimburile de sa ri construirea unui cuptor cu
cob, Ioan L. Lado, Dionisic dor VIndim irescu" clasa a spus în încheiere vorbitorul pionierilor din municipiul tainele meseriei, să-şi e x e r­ te tim pul pierdut din aceste opinii au favorizat cristalizarea inducţie pentru pregătirea pre-
S. P inţccan, Ion D. Roşea, Il-a, m edalia „M eritul Cul­ Deva au adus un cald oma­ seze profesiunea în p erfec­ m otive în loc să scadă a în ­ şi adoptarea unor măsuri, judi­ aliajelor, cit şi a cuptoarelor
M arin I. S t a n c u ; ordinul tural" clasa a Il-a. — că oamenii muncii de pe giu, prin cintec, joc şi poezie, tă cunoştinţă de cauză. P r o ­ registrat creşteri deştul de cioase, stabilirea celor mai po­ de recoacere Comitetul dc
cuprinsul municipiului îşi vor pun erea de a se deschide sim ţitoare. Dacă in trim es­
oraşului aflat la vîrsta multi­ trul I staţionările d u p ă fier trivite soluţii pentru rezolvarea partid, conducerea secţiei mani­
consacra şi în viitor toate e- seculară. cursuri de specializare, de a vechi au fost de 28.4 ore. ele unei anumite probleme, au cre­ festă preocupare în aceste pro­
sc m enţine un contact viu. au crescut in trim estrul trei at condiţii pentru valorificarea bleme. a solicitat şi solit
p e rm a n e n t
diverse
în tre
Telegramă în tărirea răsp u nd erii m ate­ la 140 orc. neajunsurilor, perienţei colective. sprijinul comitetului de direcţie,
pe scară largă a gîndirii şi ex­
sectoare,
p u ncte de lucru,
al centralei dar nu s-a bucurat
E lim in area
cauzelor
Pentru depistarea
riale sint pîrghii ce treb uie ajutorul ce treb uie aco rd at care generează rebuturi şi pro­ de nici un fel de sprijin, Comi­
tetul de direcţie în adunările
folosite cu m ai m ultă o p era­ colectivului de oţelari este o ducţie de calitatea a doua, de generale cu salariaţii, in şedin­
portant in alianţa clasei m u n ­ tivitate şi curaj. investiţie ce se cere a fi fă ­ exemplu, s-au făcut cercetări şi ţele sale, spune : „Vom face şi
citoare cu ţărăn im ea m unci­ „Cine ştie, cîştigâ“ O prezenţă m ai activă se cută de urgenţă, eficacitatea studii in care a fost antrenat vom drege". Dur acum se pune
toare. participarea forţelor aşteaptă din p artea sp ecia­ ci m anifeslîndu-se din plin un larg colectiv de muncitori, întrebarea ; cind veţi face şi
progresiste, alături de popor. liştilor. Ei au rezolvat cu in perioada urm ătoare, cînd ingineri şi tehnicieni, s-a orga­ veţi drege, tovarăşi din comi­
Ia insurecţia victorioasă din sim t de răsp u n d ere proble­ sarcinile ce-i revin colecti­ nizat un fructuos schimb de tetul de direcţie? Cu piomisi-
partidului şi statului nostru, 1944, la toate prefacerile în­ Duminica, ora 10,20. Sala seria întrebărilor, avîndu-1 ca m ele legate de asim ilarea vului pe planul calităţii, al opinii, s-au expus păreri şi s-au uni vagi, cu eschivări de Iu
politică ce întruchipează cele noitoare din era deschisă de „Patria" din Deva este plina „partener" pe inginerul con­ celor 9 noi mărci de oţeluri, sortim entelor, sporeşte sim ­ propus diverse soluţii. Stabilin- îndeplinirea sarcinilor nu se
mai arzătoare idealuri şi nă- insurecţie. pinâ Io refuz. Redactorul Pa­ structor hidrotehnist Nicolae prin aplicarea uno r inovaţii ţitor poate îmbunătăţi calitatea 1 in-
zuinti dc progres şi bunăstare La sărb ăto rirea acestui Ju­ ulo Alexescu. de Io Radiodifu­ Ardetean-Munteonu de la du-se câ rebuturile se datoresc gotierelor, nu se poate lu-
pentru toţi cetăţenii patriei bileu, oamenii m uncii din ziunea română, intră în emisie : D.5.A.P.C Deva. Prin răspun­ in principal relaşurilor inclu­ ce saltul înainte in pro­
noastre. m unicipiu sînt integraţi — cu „Tronsmitem în direct, din suri clare şî prompte este e* ziunilor şi aderenţelor, s-au movarea noului, salt dorit cu u-
In aceste zile, m unicipiul toate forţele, talentul şi ca­ Deva. concursul „Cine ştie, vocotâ istoria acestei aşezări putut lua şi măsuri practice. tita ardoare de comunişti* oc
Deva a îm brăcat haina să rb ă ­ pacitatea de m uncă — intr-o cîştigo Tema de astăzi : multiseculare, de |o primo o- Drept urmare, rebutul a fost întregul colectiv a! turnătoriei
redus. Pe nouă luni el repre­
toririi celor 7 secole de exis­ efervescentă ocfivitatc pentru Deva 700'. testare documentară şi pînă zintă numai 0.89 la sută. Prim e­ de lingotiere.
tenţă do cum entară, din sinul în făptuirea obiectivelor şi snr- La mosa juriului ou luot loc în zilele noastre, Cele 12 în­ le rezultate au fost obţinute, Comitelui de partid şi orga­
cărora ultim ul p ă tra r dc veac cinilor planului cincinal, p en ­ prof. dr docent Octovion Flo- trebări sînt parcurse cu des­ râmîne să se acţioneze tn con­ nizaţiile de bază conştiente de
se rem arcă prin înfăptuiri şi tru a-şi aduce în continuare co şi prof. Clemente Constan­ răspunderea ce o poartă peni ni
prefaceri profunde pc tărim întregul aport la înfăptuirea tin, preşedintele Comitetului tulă uşurinţă de către con­ tinuare pinâ la lichidarea defi­ asigurarea bunului mers al în­
curent, care a intrat, in finol,
nitivă a rebuturilor.
politic, economic şi sociat-cul- program ului m ăreţ elaborat •judeţean pentru cultură şi în posesia premiului moxim. tregii activităţi de producţie,
lural. In anii lum inoşi ai so­ dc Congresul at X-lea al ortă. ) tn lunile care au trecut din sc străduiesc să facă din fieca­
cialism ului, cetăţenii Devei, P.C.R. în perspectiva anilor Concursului i se foce o in­ Un alt concurs, pe tema acest an, colectivul turnătoriei re membru de partid un mili­
elături dc întregul popor, u r­ 1971— 1980 teresantă şi frumoosă prezen- „Mori festivaluri şl concursuri de lingotîere a dat peste plan tant activ pentru înfăptuire;'
n i n d neab ătu t politica m ar- Conştienţi dc m arile în d a­ tore de către dr. docent Oc- de muzică uşoară", este cîş- 1 039 tone utilaj de turnare. Pla­ politicii partidului, ra lUv? '
xist-ieninistă a P.C.R.. au toriri ce ne revin în noua eta­ tigot de electronistul lovocs nul de producţie l-a realizat In comunist să fie un exemplu o.
inăllat num eroase edificii in­ pă dc făurire a societăţii so­ tovian Floco, după core, prof. Marc, core a avut-o ca par­ proporţie de 102,61 la sută. La conştiinciozitate şi devotament
dustriale. de invâţăm înt, ştiin­ cialiste m ultilateral dezvolta­ Ion Mustaţă, ol binecunoscutul teneră pe proiectanta Corino valoarea producţiei globale s-a In îndeplinirea îndatoririlor
concursurilor
examinator
ţă şi cultură, care. îm preună te, asigurăm C om itetul C en­ înregistrat o depăşire a sarcini­ profesionale şi obşteşti, in res­
cu vestigiile trecutului istoric, tral al P artidu lu i C om unist Radiodifuziunii române, începe Voicu. lor de 12,97 la sută. iar la pro­ pectarea normelor şi legilor so­
dau acestei localităţi o în făţi­ Rom ân, pc d um neavoastră, ducţia marfă de 14.23 la cietăţii noastre socialisto. Numai
şare nouă, caracteristică u r ­ iubite tovarăşe N i c o l a e sută. Cu toate aceste rezul­ procedînd asticl. fiecare orga­
banisticii m oderne, ce dom ină Ceauşescu. conducător em i­ tate bune, trebuie spus câ mai nizaţie de partid poate să sc
întregul peisaj contem poran n en t al partidului şi statului, sint Încă multe dc făcut pentru manifeste ca adevărată lorţâ di­
al României. fiu credincios al poporului, „Cîntecele cetăţii46 întărirea disciplinei şi răspun­ namică a colectivului In care
Locuitorii acestui m unicipiu luptător devotat şi neobosit derii In muncă, pentru îmbu­ îşi desfăşoară activitatea.
— rom âni, m aghiari, germ ani p entru trium ful ideilor ato tb i­ nătăţirea calităţii producţiei. Adunarea pentru dare de sea­
şi de alte naţio nalităţi — sint ruito are ale m arxism -leninis- Duminică seara, in codrul Broşov, core au citit din crea­ Faptul câ pe nouă luni produc­ mă. dovedind maturitatea şi
încercaţi dc sentim entul m în- mului, că toţi cetăţenii aces­ festivităţilor jubiliare consocro- ţiile lor. ţia de calitatea a doua repre­ responsabilitatea comuniştilor
driei patriotice pentru faptul tor străvechi şi frum oase m e­ te sărbătoririi celor şopte se­ Versurile poeţilor hunedo- zintă 20,52 la sută nu satisface faţă de sarcini, a stabilit mă­
că m uncesc şi trăiesc aici, în leaguri îşi vor consacra efor­ cole de existenţă documenta­ reni ou evocat trecutul glo­ şi trebuie să dea de gîndit co­ suri şi acţiuni care să conducă
m ijlocul unui ţinut cu tradiţii turile înfăptuirii politicii in­ ră a Devei, solo „Arta" o rios de luptă al strămoşilor, muniştilor şi in primul rînd tu­ Ia îndeplinirea planului pe a­
de luptă rev oluţionară pentru terne şi externe a partidului, găzduit festivalul de poezie virtuţile înalte ale înaintaşi­ turor factorilor de răspundere. cest an. la crearea condiţiilor
libertate şi drep tate socială, sarcinilor izvorîtc din g ra n ­ „Cînteceie cetăţii". Prof. lor, ziditori de neam şi ţară, Din cauză câ o cincime din în­ necesare realizării cu succes din
pentru o viată prosperă, civi­ diosul program elaborat dc Gheorghe Armoşescu, direc- au adus un vibrant omagiu treaga producţie a secţiei a fost prima zi a sarcinilor de plan
lizată. pilele istoriei consem ­ recentul congres. conştienţi iorul Cosei judeţene a crea­ poetic înfăptuirilor socialista de calitatea a doua s-a înregis­ pe 1970. la Înlăturarea neajun­
nează cu litero dc au r paşii că în acest fel îşi vor spori ţiei populore, o prezentat pu­ din municipiul Deva, din ju­ trat o pierdere de 2 855 000 lei surilor care frineazâ bunul mers
şi faptele lui lancu de H une­ contribuţia la ridicarea p er­ blicului deveon pe poeţii Radu deţ şi din întreago ţară. la valoarea producţiei globale. al producţiei, măsuri şi acţiuni
doara, lui M ihai Viteazul. Ho- m an en tă a vieţii m ateriale şi Ciobanw, Iv. Mortinovici, Ne- In continuare o avut loc In cuvîntul lor tovarăşii loan menite să ridice pe noi trepte
ria, Cloşca şi Crişan. gînduri- spirituale a tu tu ro r oam enilor culoi Chiricâ, Radu Selejon, premiero filmului documentar Jude, maistru la întreţinere, întreaga muncă a organizaţiei
le m arelui rev oluţionar Nico- muncii, la înflorirea continuă Troian Filimon. Victor Niţă, „Devo 700", un elocvent por­ Mireea Vâlean, lăcătuş, Nicolae de partid, a întregii activităţi
lac B^lccscu, puternicele fră- a naţiunii noastre socialiste. Gheorghe Constantin Naidin, tret cinemotogrofic al munici­ Sumuţiu, maistru la turnare, O- economice din această secţie de
m întări politico-socialc din Ia afirm area ci tnt mai d epli­ membri ai cenaclurilor din De- piului nostru. La realizarea fil­ vidiu Slobodaş. electrician, Con­ ba2 â a Uzinei „Victoria* Câlan.
anii 1918-1921, înfiinţarea in nă în rindul statelor şi po­ mului menţionăm participarea stantin Danciu, lurnător-form a-
1933, pe aceste plaiuri, a F ro n ­ poarelor cu o economic dez­ vo, Hunedoara şi Petroşani unui autor hunedorean — Petre Mecanicul auto loan Criştiu este unul din fruntaşii în munco tor, şi alţii au subliniat că, deşi
tului Plugarilor, organizaţie voltată. cu un grad înalt de ole Asociaţiei scriitorilor din Ţirou, semnatarul scenoriului la autobozo D.R.T.A. Brad. N. BADIU
ce avea să joace un rol im ­ civilizaţie şi bunăstare.
Carnavalul
. isaSEEESm Restanţele s-au diminuat.
tineretului C o n tracararea acestui com ­
plex dc efecte negative, prin
m ăsuri energice s-a im pus cu
acuitate. Din arsenalul m ijlo a­ Recuperarea ior integrală cere
Sim bolic, onorabila w iiila a oraşu­ celor de redresare, conducerea
lui de la poelole C etăţii a (ost cin ­ Centralei a ales calea cea mai
stită de tinâro generoţie în codrul
unei re ufite m onilestâri publice de Jesnc — efortul su plim en tar
am ploare - carnavalul, - care o in- de dum inică — care, după cum
eheiol ultim a xi a fe stivită ţilo r ju b i­ s-a verificat în practică, nu în continuare măsuri deosebite
liare. Sim bolic, pentru că ce alteova
deci! odevorolo întinerire ii este spe­ este de n atură să ofere produc­
cific m unicipiului de ţopte on cen­ ţiei un plus viguros, constant
tenar f ci doar îm b un ătăţiri nesem ni­
Tinereţea re jp iro (n toote u n ită ţile şi comitetul de direcţie au prezenţa sa alături de colec­ veşte minele Lupeni, Petrila,
economice, pe şantiere, in cim pie, in ficative. dc moment. Ca să nu hotârît să continue munca, tiv. dînsul a preferat să se des­
Scoli, in in stitu ţii, peste tot acolo mai am intim restul n eaju n su ­ pentru a am plifica plusurile Dilja. A ninoasa si Paroşeni.
unde se scrie prin fapte, ii de xi, is­ rilor ce le provoacă acest pro­ tindă la festivităţile „Deva Persistă eu insistenţă un m are
toria contemporană a oraşului, o ţâ rii. de producţie. Ca urm are, s-au 700". sem n de în treb are în legătu­
Tinereţe in evocarea istorică e mo­ cedeu — suprasolicitarea per­ ex tras 3 334 tone cărbune. Cit pliveşte exploatările Lo-
m entului daco-roman din evoluţia po­ sonalului productiv, a m aşini­ Un plus norm al s-a înre­ ră cu activitatea exploatărilor
porului nostru, in ta le le şi arm u­ lor, utilajelor şi instalaţiilor, nea. Vulcan si Uricani cu ce­ Lunca. Vulcan şi Uricani. unde
rile vecSilor apă ră to ri ol ce tă ţii, in gistrat şi la Petrila. unde con­ le mai m ari restanţe, trn d»> dum inică mobilizarea forţelor
locheta-m achetâ. sub toate măştile um flarea costurilor de produc­ ducerea exploatării a fost in aştep tat o mobilizare serioasa
pitoreşti, in purtătorii fă c liilo r din im ­ ţie şi aşa destul de ridicate. fruntea acţiunii de recuperare şi rezultatele au fost dep ar­
presionanta retragere cu torţe, pe O ricum însă, In situaţia d a ­ r\ restanţelor. S-a lucrat in a* a întregului potenţial. In ce te dc aşteptări.
scena am plasată in m ijlocul pieţei, tă, o rientarea conducerii Cen­ bataje cu un efectiv dc 4(1;') mod s-a desfăşurat acţiunea A propierea realizărilor la un
in dansul şi cintecul ce au cuprins tralei spre efortul suplim entar, mineri, care au ex tras 2 020 de dum inică la exploatările pas de nivelul sarcinilor nu
moderno esplanadă a timbrului centru apare ca unica soluţie salva­ tone cărbune, ceea ce înseam ­ am intite 7 Cit dc rodnic a fost trebuie însă privită cu opti­
al oroşului. acest efort şi ce , perspective mism exagerat, ci mai degrabă
toare pentru asanarea proce­ nă lichidarea m inusului pc
Tot ce o fost dum inică seoro in oferă pentru zilele râm ase din cu un plus de seriozitate şi
sului de producţie pe luna în luna in curs şi chiar asigura­ luna in curs ?
Piaţa V ictoriei, sub ra ia le becurilor curs. Ceea ce a şi determ inat rea unui plus de 150 tone. răspundere atît de conducerea
colorate in cele trei culori, mai fru­ conducerea Centralei să dis­ Prom isiuni de redresare am Din datele com unicate de <■< ntralei cît şi a exploatărilor.
moase pentru noi to ţi, venera trecu­ pună ca dum inică 26 octom ­ prim ii şi de la celelalte e x ­ exploatări rezultă câ s-au e x ­ Dacă se are in vedere faptul
tul prin m ăreţia piesentului, fapt brie să se lucreze efectiv la ploatări. De Ia Dilja, inginerul tras 16 435 tone cărbune. Ast­ câ rareori In această lună s-a
simbolic surprins chiar |i de fă c liile fel, cu 5 zile înaintea încheie­
tooate minele Producţia care şef Emeric Kovacs ne-a co­ produs peste sarcinile zilnice,
legate ,,în sena" cu becurile dc neon rii lunii octombrie. situaţia
va fi scoasă astăzi, ne-a spus m unicat : „De modul cum este absolut necesar să se acţi­
de-a lungul bulevordulul, chiar şî do m inelor faţă de plan se pre­
tovarăşul Ioan Kormoczki. in­ vom acţiona astăzi, va depinde oneze neintîrziat ca în cele
interpretarea vestitei „C io c irlii* cu in ­ zintă după cum urm ează :
giner şef la Centrală, va asi­ soarta planului pe întreaga Lonea zile râm ase pinâ la finele
strumente electronice, chior |i de ,,ln - — 1825 lone lui octom brie toate exp lo ată­
gura recuperarea restanţei. lună. De aceea ne-am moblizat Petrila -ţ. 149 „
virtita *, alături de „S hokc* şi călăre­
Aceasta num ai cu condiţia ca toate forţele pentru a recupera Dilja — rile să se ridice peste preve­
ţu l pe măgar nlâturî de rochetişti. «85 „ deri. M âsur..e stabilite In a ­
la fiecare exploatare să sc de­ integral minusul rlc 1 337 to­ Aninoasa — 282 „
Seoro tîrxlu, otmoslera păstra in cest sens trebuie să fie m a te ­
Carnavalul din Piaţa Victoriei pună eforturi serioase, ca în ne 11. Vulcan _ 2121 ..
surdine arm onii eeeurilo unei că ld u ­ rializate la fiecare loc de m r n -
zilele norm ale de lucru". La Aninoasa. am căutat să Paroşeni _ 212 ..
roase m onifestâri om agiale — un imn câ. la fiecare zonă şi mină.
A flindu-ne dum inică in Va­ aflăm părerea conducerii ex­ Lupeni
de slavă eroşutui septicentenor. ~r 5764 „
lea Jiului, am înregistrat in ploatării. Directorul mim*i Uricani — 19G4 „ R ecuperarea integrală a re ­
m ulte locuri înviorarea activi­ fiind în concediu, trebuia să Total — 1058 „ stanţelor la cărbune este acum
tăţii de producţie, dorinţa c- fie prezent la lucru tovarăşul A şadar. principala consecin-
videntă a cadrelor dc con d u ­ inginer şef C onstantin Morarii. tâ a efortului suplim entar este datoria de căpetenie a tuturor
cere. a brigăzilor dc a lichi­ L-am aşteptat in zadar. Dom crearea condiţiilor ca planul colectivelor din Valea -.ului.
da restanţele. Dr.şi la Lupeni. nia sa n-a venit la mină In- pe octom brie să fie ţndeplinit Trebuie făcut totul ca în final
nu era necesar efortul supli­ 1i*-o zi hotâriloare pentru pro­ integral. Acest lucru este lesne sc raporteze îndeplinirea
m entar, organizaţia de partid ducţia minei care im punea de real h a t mai ;n -r pri­ prevederilor înscrise in plan.