Page 95 - Drumul_socialismului_1969_10

PAO. 2 B DftURUt SOCTAUSMULOt - RfERCURf 99 OCTOMBRIE I titi

D E B I L I T A T E A Gură de roi

U N E I Î N T R E P R I N D E R I acţionată

pneumatic
zentăm directorului fap te ca- nalltatea colectivului în tre­ şl întreprinderi sim ilare din
re-i contrazic afirm aţia ,Nol prinderii de prefabricate din ţară p en tru a se califica şi
am făcut totul 1", şl care de­ beton, este aceea a modului perfecţiona. Acţiunile conti­
m onstrează că la I P.B. Blr- în care lucrează oamenii. A ­ nuă şi e firesc pentru că ex ­ In cadrul E.M. Vulcan b
cea, între ceeA ce doreşte to ­ cum, după intrarea In p ro­ ploatarea şl în treţin erea uti­ fost introdus cu succes un
!n flagrantă neconcordanţă cu varăşul Szabo şi celelalte ca­ ducţie a unităţii, chestiunea lajelor şi instalaţiilor se face nou sistem pneum atic de
regulii? elem entare de activi- dre de conducere şi ceea ce arzătoare este atingerea p a ra ­ încă defectuos, cu multe în­ închidere şi deschidere a
tole. conducere şi eficienţă e- se face de fapt, p entru îm p li­ m etrilor proiectaţi. Dintr-o treruperi şi stagnări. O rgani­ gurilor dc rostogol. Cu noul
conomicâ. că nu se acţionea­ nirea acestor dorinţe, este convorbire pe care am avut-o zatoric s-au făcut m ulte lu­ dispozitiv sc asigură o
ză suficient dc convingător In încă o distanţă apreciabilă cu tovarăşul ing. T raian A ­ cruri bune A cum greutatea funcţionare eficace a rosto­
spiritul şi în direcţia în fă p ­ Să concretizăm : vram ; secretarul organizaţiei muncii de partid trebuie sâ golurilor. tnâriiulu-sc în a-
tuirii sarcinilor trasate de — Este oare vinovat altci­ de bază a întreprinderii, a cadă pe de o parte pe ridica­ cclaşi fimp gradul de secu­
partid in domeniul ridicării n- neva că secţiile de producţie flâm că aici s-au întreprins rea calificării, Însuşirii p er­ ritate a muncii. Economiile |
fieicnţc'i economice a investi- arată .obosite" de parcă ar fl m ăsuri concrete pentru p re ­ fecte de către fiecare m u n ci­ i înregistrate dc (a începutul J
V iilor. puse în funcţiune de 30 de gătirea colectivului în vederea tor a tehnologiei de lucru, iar anului şi pînâ în prezent. {
— f u m vedeţi situaţia eco ani, nu de 3 luni ? Se face vi­ asaltului spic param etrii pro­ pc de altă parte (şi încă mai prin ex tind erea lui la m a- •
num iră a întreprinderii pe novat constructorul de starea iectaţi Peste 400 de m u n c i­ mult), pe ridicarea conştiinţei Jorilatea locurilor de m un- \
care o conduceţi ? A dresăm de proastă întreţin ere a u ti­ tori, maiştri, tehnicieni au oam enilor ’ pentru răsp u n d e­ că din subteran sc cifrează ;
Întrebarea inginerului Carol lajelor şl a Instalaţiilor. de fost trimişi la diferite cursuri rea ce o nu la 110 000 lei.
Szabo. directorul acestei u n i­ exploatarea lor lipsită de a ­
tenţie şi grija 7 Sau că disci­
tăţi economice. plina de producţie — aici sa „Maşina“ de tocat bani
— Faţă de condiţii, faţă de
re ar trebui şi am dori sâ fa ­ deţine recordul pe judeţ la ne-
cem, situaţia e nem ulţum i- folosirea tim pului de lucru r
toarc im pus ca o necesitate fireas­ şi timp trebuie casată
num ai R0,7 la sulă — nu *-a
— Sînteţi conducătorul unei
li tieprin dcri şi in virtutea a- că ? faţă de propunerile cetăţenilor
ri'Sîei funcţii aveţi obligaţia — Aici, da. avem ceva n e ­
nu de a consem na stări de cazuri — se Justifică directo­ de urgenţă
lucruri necorespunzâtoare, de­ rul. Dar să ştiţi, cu toate as­
ficienţe şi neajunsuri, ci de a tea. liniile lucrează deja la Aşa cum ie eubllnLazâ In tr-unui sau altul din ex em p le­ pe aceeaşi stradă şi pe altele problem e de interes personal
Ic schimba. Cum aţi acţionat param etrii proiectaţi. P en tru a înlătura efectul vinde producţie de num ai docum entele Congresului al le citate referitor la trad u ce­ precum şi in satele Batiz, ci şi cu cele dc interes obştesc.
în acest sens ? Iată o afirm aţie nefondntâ. gravelor neajunsuri m anifes­ 640 000 lei lntr-un trim estru, X-lea al partidului nostru, a- rea In viaţă, cu participarea vStrcisingcorgiu. Strei. în s u ­ Cu toate rezultau Ic lume.
■— Noi am făcut totul şi In luna aceasta planul zilnic tate In activitatea acestei în ­ desigur că nu poate crea a lt­ tn b u ţn le mari ce rev in o rg a­ lor şi a alegătorilor din c ir ­ prafaţă de aproxim ativ 4000 mai avem înrâ uncie n e a ju n ­
vrem să ne Îm bunătăţim este de 160 mc, d ar se reali­ treprinderi, ar fi necesar un ceva decit lipsă dc disponibil nelor de stat »mpun perfecţi­ cum scripţie, a propunerilor m p Au inceput lucrările dc suri. Nu in toate situaţiile în­
munca. SJntrm Insă îm piedi­ zează sub 100 mc. Aceasta m arc volum de m uncă Un în cont, imobilizări, îm p ru ­ onarea stilulufşi m etodelor de venite din partea cetăţenilor construire a căm inului cu l­ tregul ap arat al cons-luiIni
caţi de către Ş antierul 13011 face ca pină acum sâ se acu ­ calculator electronic ar trebui m uturi penalizatoare şi alte m uncă, in lâtrarea fen o m e­ P rin tr-o m uncă susţinută tural din Câhinu Mic şi O h a ­ popular se m anifestă aetiv m
Am pus liniile tehnologice in muleze deja un m inus de p ro ­ folosit m ultă vrem e pentru r neajunsuri. nelor de foinallsm şl biro­ desfăşurată de către consiliul ba şi s-a term in at îm p re jm u ­ îndeplinirea funcţiei încaifl-i-
funcţiune fără poduri rulante, ducţie de 1 123 mc faţă de se putea scoate la iveală p ier­ P rin u rm are fără calcula­ cratism din ftlvitatea ncesto- popular a fost posibil ca pes­ irea şcolilor din satele Strei ţatc, in studierea teim 'ini'â a
fără depozite şi alte dotări plan. Adică şi luna octom brie derile înregistrate, influenţa toare, fără explicaţii în plus, ra. creşteree operativităţii şl te 100 de propuneri pentru Sâcel şi N âdâstia de Sus S-au cazurilor şi problem elor r«m-
necesare desfăşurării norm ale se va încheia tot cu restanţe. Jor asupra tu tu ro r sectoarelor factorii răspunzători dispun răsp u nd erii paratului de stat care au existat condiţii de so­ întreţinu t şi reparat peste 17 crcte ale cetăţenilor, in folo­
a producţiei. Toate lucrării» — Cînd se va redresa în tre ­ de activitate. încearcă sâ ră s­ de suficiente probe care a- in rezolvare cererilor, sesiză­ luţionare pînâ In prezent sâ sirea tu tu ro r mijloacelor p'-i-
trebuiau term inate cel tlrziu prinderea, tovarăşe director 7 pundă economistul A lexandru testâ pierderile ce se înregis­ rilor şl prtfunerllor cetăţeni­ km d rum uri in satele Sincrai, tru rezolvarea acestora. As*
la 30 septembrie. C o n stru cto ­ — In noiem brie vom pro­ Toma, şeful serviciului plan trează la această în trep rin d e­ lor. slujire prom ptă şi con- cum sc subliniază in docum en­
rul insă mai are şi acum foar­ duce la un nivel de 220—240 şi organizarea muncii. re, pentru a-i determ ina sâ ştiicioasâ intereselor oam e­ tele Congresului al X-|ca res­
te m ult de lucru. Pină acum m etri cubi pe zi. Am propus — In trim estrul III şi pri­ Intervină cu m ăsuri urgente nilor murii- pectarea neabătută a legilor
au fost autorizate sâ fu n cţio ­ forului tutelar — C entrala in­ mele două decade din luna şl eficace, care sâ pună capăt In timpi cam paniei electo­ Consiliile populare ia lucru
neze num ai trei poduri r u la n ­ dustrială a prefabricatelor din octom brie aţi înregistrat res­ n eajunsurilor cc risipesc fon­ rale, cît şcu alte prilejuri, ce­ atit de către organele do slal
te. alte şase se află In m o n ­ beton Bucureşti — sâ ne re ­ tan ţe de-a dreptul a larm an te durile şi toacă tim pul afectat tăţenii di oraşul C âlan şi din şi obşteşti cît si de fu r a re ce­
taj şi rem edieri. Din această structureze planul onual cu faţă de plan Pe du m neavo as­ producţiei. satele a>rţinâtonre au făcut tăţean in parte reprezintă o
cauză avem spaţiile dc pro­ circa 3—6 m ilioane lei. tră nu vă .alarm ează" de loc şi fac umeroase propuneri fie trad u se în viată. Din cele Sâcel. Grid, şl s-au executat condiţie fund am en tală a ia
ducţie şi depozitele blocate. — Adică la nivelul realiză­ acest lucru ? care se r^ r â la cele m al Im­ 196 propuneri înregistrate, 32 un n u m ăr de 8 poduri şi po­ târirii stalului, a cim entării
Intr-adev ăr, în secţiile' pro­ rilor slabe de acum ? — Cu excepţia lunii sep­ p o rtan tei diverse sectoare de «Jnt de com petenţa organelor deţe S-a îm b u nătăţit reţeaua legăturilor sale eu masele, o
ductive, m unţii de prefab rica­ C iudată optică şi slabe spe­ tem brie. noi ne-am realizat actlvitai Cele mai m u lte din superioare, iar 13 nu se pot de deservire a populaţiei cu latură esenţială n înaintării
te fac ca procesul m uncii sâ ran ţe de redresare atlla vre­ planul fizic şi valoric în fie­ ele se jterâ la Îm b u n ătăţirea rezolva, ce) puţin lntr-un vii­ bunuri do larg consum . înfiin- ţârii pe drum ul ( nnMrueiţci
stagneze Nu este greu de ob­ me cit directorul în trep rin d e­ care lună. fi^ara aprovizinârii, efectuarea u ­ tor apropiat. Au răm as 31 p ro ­ ţindu-sc 4 chioşcuri pentru socialismului, a întăririi nrin*
servat eâ cea mai m are parte rii îş! Iroseşte energia pentru — Da. dar In condiţiile în puneri neîndeplinite care In cooperaţia m eşteşugărească. cluirii noastre sociale. a a p ă ră ­
din cele spuse de tovarăşul a negocia cu forul tutelar noi care forul tu telar v-a redus nor K'ârl edilitar-gospodâ- perioada u rm ăto are îşi vor O.C.L. produse industriale si rii cuceririlor revoluţionar» ''
Szabo slnt reale. păsuiri şl concesii pentru nc- planul dc două ori. La prim a îndoială reşti, ^nsportul în com un. găsi rezolvarea în raport cu T.A.P.L. întregului popor
I.âsînd constructorului ce respectarca legii planului de lan sare do plan, sarcinile sta ­ Imbun-âţirea asistenţei m e­ condiţiile care sc vor crea. In continuare se lucrează Rezolvarea propunerilor fă
esle al constructorului, p re ­ stat ! 7 bilite au avut ca punct de d ic a le ^ . Cu alte cuvinte mai bine de intens la executarea lucrărilor ru te dc u legă Ion râmi ne in
Corvetul executiv al con ­
plecare cerinţele economici, ® Antagonismul dintra siliul» popular orăşenesc a- 30 la sută din totalul p ropu­ de drum uri, la m odernizarea con tin uare o sarcină impuri., i
• •
Uitind propriile răspun­ care nu pot fi suplinite cu beneficiar şi constructor cordP atenţie deosebită p ri­ nare favorabilă pină in p re­ Şi repararea străzilor, atit prin tâ pentru Comitetul oxecir.lv
nerilor şi-au găsit o soluţio­
fonduri bugetare cit şi prin
al Consiliului popular al u n
in
înregistrate
neajunsurile
în trep rin d erea In care m u n ­ trebuie sâ se transforme m i r i i soluţionării cererilor zent. participarea efectivă a cetăţe­ stihii Câlan. a conducerilor tu
grabnic intr-o conlucraro
ciţi. laborioasa pentru termi­ oamdlor muncii. încă de la Ilustrate sub raportul re a ­ nilor Uiror com partim entelor in mire
deri, şeful iŞantierului nul Iniţial sîrvtem datori cu narea tuturor luerârilor şl alegi a fost form at un co- lizărilor fizice, propunerile re ­ s-;m rezolvat 7 propuneri. S-au s-au făcut propuneri In a e ra ­
social-cultural
sectorul
In
— Intr-adevăr, faţă de p la­
lect care s-a ocupat cu cen-
zolvate pină la finele lunii
tă direcţie îndatoriri im por­
tra a re a propunerilor, tar In
septem brie a c. s-au concreti­
4 670 mc de prefabricate din funcţionarea normalâ a cornu are cu recepţlonarea zat în am enajarea unei su p ra ­ făcut propuneri pentru con- tante revin si deputaţilor, rare.
utilajelor şi instalaţiilor.
beton. îmi dau seam a de d e­
siruircn (ie căm ine culturale
dă altora lecţii despre ce In economie dacă toate în ­ disciplina şi răspundere - uiărlrea aplicării lor în con­ verzi pe 5trâzile 30 Decembrie, social-cultural cuprinzînd un folosind toate mijloacele *i
® Spiritul de
ordine,
altora şl, bineînţeles, cu
feţe dc peste 3 hectare spaţii
reglajul ce s-ar putea p ro d u ­
metodele, trebuie sâ antrene­
la sate, construirea unui grup
treprind erile din ţară ar lu ­ unica sursa de „încălzire” ferita te cu reglem entările în F urnalistului. 7 N oiem brie şi club, o casă de cultură, o crc- ze m asa largă do cetăţeni !a
realizarea num eroaselor ob i­
a atmosferei de muncă în
v>are.
probitate cra ca noi, d ar eu consider că secţiile productive. Iu de mult. Comitetul exe- Gării din oraşul vechi, p r e ­ raşul nou Câlan Unele din ele ective dc intrros obştesc în ­
Şâ şi grădiniţă de copii în o­
le
faţă de condiţiile pe care
cum şi în oraşul nou : 5 tere­
deplinirea la nivelul cerinţe­
avem . rezultatele m uncii £ Bunele intenţii şi do* e-iv al Consiliului popular al nuri de joacă pentru copii şî in anii viitori pot fi rezolvate lor şi posibilităţilor actu h , >A
noastre sint fireşti. rinţele sînt lipsite de va* aşului Câlan a prezentat în baze sportive simple In oraş şi prin contribuţia voluntară m andatului incrcdin'ul
Aşadar, beneficiarul aduce răspunsul De fapt, nici nu — Fireşti, din punctul d u m ­ lonre dacă nu se depun siune un rap o rt cu privire în satele aparţinătoare. în creş­ bănească a cetăţenilor. legâtori va contribui fără in
constructorului gnave acuzaţii poote da un râspvms afirm a neavoastră dc vedere. D ar strădanii pentru materiali­ rezolvarea p ropunerilor fâ- tere^ capacităţii dc tran sp o rt Rezultate bune am obţinut doialâ. la îm bunătăţirea in
pentru situaţia precară a în ­ tiv. Cel puţin în ceea cc p ri­ privind lucrurile dincolo do zarea lor. Jte de alegători în cam pan ia în com un prin infiinţnrea de şi in direcţia creşterii spiri­ general a activităţii tu tu :.a'
treprinderii. P entru a lăm uri veşte starea precară a depozi­ zidurile întreprinderii 7 în tre ­ O Raţiunea producţiei lectoralâ din prim ăvară. De­ noi linii de autobuze, ceea cc tului dc răspundere in rezol­ sectoarelor, la ridicarea nive­
lucrurile ne adresăm şefului telor şi a celor 14 poduri ru ­ prinderea este dată în fu n c­ de prefabricate este con­ putaţii prezenţi la sesiune au a contribuit la îm bunătăţirea varea sarcinilor. Au sporit o- lului gospodăresc al oraşului
banlicrului 303 Bîrcea, ingine­ lante, dacă s-ar face o listă a ţiune dc aproape patru luni. sumul industrial, nu supra* unoscut cu acest prilej m o ­ transportului pe rutele Câlan pcrativitatca şi receptivitatea Şi a condiţiilor »lc viaţă ;i!c
rul Pavel Ciobanu : vinovaţilor, şeful şantierului Deficienţele m anifestate în a- stocarea în depozite şi dul cum a organizat comitetul — Sim eria, Câlan — Sincrai. funcţionarilor în rezolvarea locuitorilor săi.
— Tovarăşul director Szabo trebuie sâ ocupe locul întîi. eoastâ perioadă nu s-au hale ! lată o cerinţă eco­ executiv rezolvarea şi soluţi­ Câlan — Streisîngeorgiu. Gîn- d ; feritelor problem e ale c e tă ţe ­
vă face răsp un zător p entru în- Spunem aceasta pentru că este schimbat. Nu aţi putut in flu ­ nomica elementară ce onarea propunerilor şi suges­ ţaga etc S-au ex ecu tat lucrări nilor Acest lucru a făcut sâ GHEORGHE OPRINSSCU
trebuie onorată fără dis­
enţa cu nimic im pulsionarea
tîrzierca lucrărilor şl proasta revoltător ca o treabă atît de producţiei ? cuţie. tiilor cetăţenilor. De asemenea, de reparare a canalizării pe se întărească încrederea oa­ secretar al Comitetului ornş’ u-'rrc
'■xectiiie a obiectivului. Ce ne modestă din punct de vedere — Nu. insă în ultim ele luni deputaţii au avut posibilitatea strada 30 Decembrie. s-au m enilor în salariatul dc stat. de partid Câlan, piinc
puteţi răspunde ? tehnic cum este m ontarea u ­ am produs mai m ult de a se revedea ei înşişi in ­ construit şi reparat trotuare el se adresează nu num ai cu oraşului
— Este com plet neadevârat. nui pod rulant, sâ fio făcută
de-andoaselea. cu greşeli ele­ — Totuşi, faţă dc plan res­
Toate obiectivele care le-am
m entare Unde era atunci şeful tanţele sint foarte mari.
pus în funcţiune pot sâ p ro du­ — Vom realiza la nivelul
de şantier ? P reda cum va be­
că )a nivelul planului. Nu
neficiarului lecţii despre re s­ planului
fcîntcm coi vinovaţi că utilaje — Cînd ?
le şi instalaţiile nu se întreţin ponsabilitate, com petenţă şi — Alunei cind constructo­ MORALA IREPROŞABILĂ
singure. Oricine merge în În­ probitate profesională ? rul ne va asigur,» toate co n ­ m
treprindere îşi dă seam a de Dar întirzieren neperm isâ a diţiile necesare procesului dc
dezordinea şi proasta organi­ lucrărilor ? P entru punerea producţie, cînd vom uvea for­
zare care există acolo Aşa nu form ală în funcţiune, pentru ţă de m uncă calificată la ni­
se face producţie ! viciile de execuţie cu care l-;i velul im pus dc tehnicitatea ţii înlr-o funcţie de răspunde­ funcţii de conducere. Unui n-
.p ă c ă lit' pe beneficiar, pentru lor organelor de partid şl de ticatc manifestările rlc indisci­
— D um neavoastră, tovarăşe fluxului tehnologic. re numai acel om care întru­ devârnt conducător ii sint pro­ siat, precum şi al aparatului
Angajam entul dc a preda pină plină. indolenţa, tendinţele stră­
Ciobanu, conduceţi şantierul şi — Aţi trim is oam eni p en ­ neşte toate aceste cerinţe, in prii însuşirea organică a liniei de partid, aceasta fiind o con­ ine de principiile partidului
răspundeţi de lucrări, de te r­ la 30 septem brie toate lu crări­ tru calificare şi specializare, (are sc înmănunchează o soli­ politice a partidului, a spiritu­ diţie esenţială a creşterii com­ de legalitatea socialistă Desi­
m enele de execuţie şi calitatea le aferente fabricii, d ar caro in pentru care s-au cheltuit bani dă pregătire dc specialitate, un lui novator ce caracterizează petenţei în exercitarea contro­ gur. în activitatea organelor ->i
lor. La 30 iunie aţi sem nat un final sâ se prelungească ch i­ grei şi acum vă plingeţi de continuu atit pregătirea nivel ridicat de cunoştinţe po­ activitatea acestuia, o atitudine lului asupra îndeplinirii hotă- organizaţiilor noastre de partid
d o cu m en t'în care beneficiarul nuitor, şeful şantierului si cei­ forţă de muncă sionalâ cit şi calităţile *al- litice şi ideologice, acuratele morală ireproşabilă In toate îm­ rin lor şi în acordarea ţinui a­ In ceea cc priveşte educarea
v-a acordat un term en sup li­ lalţi şefi de pe şantier au fost — Aceşti absolvenţi sînt poMtlce. In decursul «ni ţn morală desâvirşitâ, remarcabi­ prejurările. Oricît de bine pre­ jutor calificat organizaţiilor moral-pohticâ a cadrelor cu
m en tar pentru term inarea l u ­ rem u n eraţi cu generozitate. foarte slab pregătiţi din punct municipiul Petroşani, c a 01-'1" le aptitudini organizatorice. gătit ar fi un activist de partid, de partid şi conducerilor între­ munci de răspundere sc mai
crărilor restante, l^a 30 sep ­ Numai prem iile acordate de dc vedere profesional ; nu s-a re a grijii organelor Ceea ce trebuie să caracteri­ de stat, din economie sub raport prinderilor. manifestă incâ neajunsuri. Lip­
tem brie ar fi trebuit 9â fi în ­ m inister se apropie de aderne- făcut o selecţionare co respu n ­ nizaţiilor de partid, in -1 viri- zeze în pi imul rind un om pus profesional, el nu-şi va putea Preocupat de continua per­ sa de răspundere In muncă a
nitoaroa sum ă de 100 000 Ici. în funcţie de conducere este
cheiat integral toate lucrările. zătoare atunci cînd au fost le cadrelor s-au produ?sem” îndeplini obligaţiile fără a avea fecţionare politică şi profesio­ unor conducători de unităţi
Or, după cum se vede, şl d u ­ Interesant, dar mai ales util trimişi la şcoală. nate schimbări calitati * concepţia înaintata asupra ac­ un larg orizont politic-ideolo- nală a cadrelor, comitetul mu­
de ştiut este dacă acum. cînd si­ tivităţii în domeniul în care Industriale, de investiţii şi de
pă cum lucraţi, vă apucă p r i­ — Dintre aceştia au plecat mare număr de activi.» Şi-au gic. fără a fi înarmat cu con­ nicipal de partid a sîulornicit deservire dăunează încă pc «­
m ăvara De ce nu v-aţi re s­ tuaţia de la T.P R. Bîrcea h foarte mulţi din în trep rind e­ îmbogăţit pregătirea ^bţică, lucrează, spiritul creator, ini­ cepţia matcrialist-dialccticâ, cu In activitatea sa metoda in­ locuri bunului mers al activi­
pectat propriile obligaţii 7 dezbrăcat haina festivă, dind re Dc cc ? profesională şi cultur. ţiativa şi perseverenţa în m un­ cunoaşterea profundă şi multi­ struirii practice a aparatului tăţii şi denotă că nu toate or­
— Am întîrziat, dar nu din la iveală realităţi dure. va a­ — In trim estrul II! au p le­ însuşit cunoştinţe terllce *n că. Aceasta impune organelor şl laterală a politicii partidului. său. a tuturor conducătorilor ganele şi organizaţiile de partid
cauza noastră Beneficiarul cl vea sau nu efectul de b u m e­ cat num ai 56 domeniile de activita*^ care organizaţiilor de partid o gri­ Numai avîndu-se în vedere unităţilor economice, instituţii­ manifestă intransigenţa necesa­
proiectan tu l... rang asupra celor răsp u n zi — Dar in tim pul probelor lucrează, au absolvit^1 rrie~ jă deosebită pentru a îndruma calităţile oamenilor !n întreaga lor social-culturale, a organi­ ră pentru dezvoltarea trăsătu­
cadrele de conducere sâ ţină
— Aţi predai liniile te h n o ­ fori de neajunsurile m anifes­ tehnologice cîţi au plecat 7 dii şi au dobîndit tdlhcarc mereu pasul cu dezvoltarea şti­ lor complexitate, fără sâ se fa­ zaţiilor de masă şi obşteşti în rilor proprii cadrelor de partid.
logice, depozitele, podurile r u ­ tate. Forurile com petente tr e ­ •— Mai mulţi, nu ştiu exact, superioară, calităţi ispensa- inţei şi tehnicii, sâ facă efor­ că nici un fel de concesie, este lumina indicaţiilor Comitetului Organele de partid din muni­
lante fără probe tehnologice. buie să-şi spună neîntîrziat şl că la serviciul nostru nu s-a bile oricărui cadru cîstl'- cu posibilă promovarea consecven­ judeţean de partid. Cu acest cipiul nostru nu se pot Incâ
răspicat cuvântul. turi pentru a dispune de o bo­ tă a unor cadre cărora sâ li se
Se defectează mereu. Podurile ţin u t evidenţa lor M ajorita­ funcţii dc răspund' gată şl multilaterală informare potrivească dictonul popular, prilej cadrele de partid sint mulţumi cu faptul că în diferite
le-aţi m ontat greşit, funcţio ­ P e n tru că. este inadmisibil tea au plecat insă pentru că Selecţionarea şi >movarea despre noile tendinţe şi feno­ pătruns de atîta înţelepciune înarmate cu cele mal recente posturi de răspundere au fost
nează prost In fata acestei si­ ca o întreprin dere nouă. p e n ­ nu le place disciplina. unor cadre cu ade<l valoroa­ mene, sâ Ie explice tuturor că „omul sfinţeşte locul" hotârlri ale organelor superioa­ promovate cadre necorespunză­
tuaţii aveţi îndrăzneala sâ tru care s-au cheltuit multe Deci. aportul cadrelor dc la se în toate domenr*0 activi­ insuficienta preocupare pentru In această ordine de idei, are re de partid şi de stat, cu sar­ toare. Va trebui sâ depunem e­
spuneţi cu m îndria firească m ilioane de Ici sâ fie m en ţin u ­ serviciul organizarea muncii tate sint posibile la* atunci completarea cunoştinţelor de o mare însemnătate nu numai cinile cele mai stringente pe forturi spre a-i ajuta să-şi per­
oricărui constructor : „Eu am tă intr-o stare do debilitate o- la redresarea întreprinderii cind pc primul pl*1 preocu­ specialitate are urmări dintre promovarea celor mai corespun­ care le ridică spre soluţionare fecţioneze metodele de activita­
construit această întreprinde- conomicâ. cauzată de lipsa de s-n rezum at la executarea lu ­ părilor stau cnlit? profefţio- cele mai nefavorabile, condam­ zători oameni, ci stimularea au- viaţa economică şi social-poli- te, sâ-şi însuşească arta de a
d rre I* ? respect şi răspundere faţă de crărilor de birou, fără a în tre ­ nule, politice şi ca u© nă la râmîncre în urmă. topcrfccţionârii lor sub toate ticâ a municipiului. Pentru ca­ conduce. In aceeaşi măsură or­
drele de conducere din econo­
Şeful şantierului ocoleşte sarcini. prinde m ăsuri eficiente. criteriu unitar, ‘'iz‘hil. Aşa Este necesar sâ se manifeste o aspectele. Adesea organele şi ganele de partid vor trebui sâ
— Situaţia financiară a în ­ cum sublinia to5u l Nicolae preocupare deosebită pentru organizaţiile de partid relevă mie s-a iniţiat în cadrul cabi­ stimuleze iniţiativa personală a
Sîîrşitul... în prelungire treprinderii este sub orice cri­ Ccauşescu, In rrntl1^ ^~ pregătirea profesională a cadre­ ca un fapt pozitiv că o funcţie nare a organizării producţiei şi acestora, sâ le dezvolte ambiţia,
netului municipal de perfecţio­
ţă latura csenti.esle ca cei
eforturile spre a ae autoperfec-
tică Cum apreciaţi acest as­
lor. In acelaşi timp însă, nu
pect ? Lstc întrebarea la care promovaţi în n‘ cie condu­ trebuie neglijate în nici un caz, de răspundere trebuie sâ fie a muncii o formă adecvată de ţiona continuu, atit din punct
ocupată de oameni cu studii dc
am solicitat răspuns to v arăşu ­ cere sâ aibă u13** n' veI de aşa cum se mai intimptâ une­ specialitate. Dar numai atît a­ îmbogăţire a cunoştinţelor «- de vedere profesional, cît şi
nefirească lui Iulian Irimcscu. şeful ser­ cunoştinţe prol03*0, tehnice, ori. calităţile politico, compor­ pare ca insuficient. Promova­ eestora In strînsâ concordanţă multe cadre care, fiind trase la
moral politic. Mai avem
prea
cu complexitatea sarcinilor ac­
ştiinţifice, o 1 . Pregătire
viciului contabilitate.
— Rezultatele economico- ideologică şi deosebite tarea In societate şi familie a rea de către partid a spiritului tuale ce stau în faţa unităţilor răspundere pentru lipsa lor de
nou, ştiinţific, în Industrie şi
acelora care se află sau care
industriale, de construcţii, In­
Fabrica se află la sflişitul lipsuri, fi dat m ultă bătaie de financiare sînt oglinda fidelă pentru muncf conducere. urmează sâ fie promovaţi în agricultură, În toate domeniile vestiţii etc. Prin toate formele preocupare faţă de studiu, fa­
prim ului trim estru de func­ ra p exact atunci cînd lu c ră ­ a activităţii productive A Poate face f ^ bune rond)- construcţiei socialiste implică de pregătire şi instruire, noi ţă de lărgirea orizontului lor
ţionare Acum sc trag c o n d u rile trebuiau sâ avanseze în pentru comunişti, şi cu atît mai Insistăm asupra aspectului că de cultură generală, se lamen­
rii la care trebuia sâ sc a ju n ­ ritm normal. Apoi au fost si­ mult pentru cei aflaţi in func­ orice post ar ocupa, un condu­ tează cu multă dezinvoltură :
gă flc acum un an. tuaţii cînd constructorul a ţii de conducere, pentru toate cător. indiferent dc domeniul „Cind 9 ă mai citesc, cînd *â
obţin u t cn m ultă greutate nn mă mai duc la un teatru? Sarcini­
P rim a concluzie care se cadrele, necesitatea de a depu­ în care lucrează, trebuie sâ fie le de producţie nu ne îngăduie
utilaj nefolosit de la benefi­
desprinde, dincolo de e fo r tu ­ ciar. Dar sâ zicem că astfel ne eforturi neobosite In vede­ la înălţimea cerinţelor etice ale aşa ceva". Cu această explica­
rile comuniştilor aflaţi in în­ de asperităţi există în relaţii­ rea autopcrfecţinnnrii. a depă­ societăţii noastre socialiste, să ţie mulţi conducători sc soco­
cleştarea cu presingul tim p u ­ le şi dintre alţi constructori şi şirii stadiului de pregătire n- se bucure dc autoritate şi pres­ tesc absolviţi de datoria pri­
lui este aceea că a lipsit co beneficiari Intervine cineva tins la un moment dat. Puterea tigiu în ochii maselor. Numai mordială ce le-o incumbă func­
ordonarea muncii relor două dinafară si se găseşte solu­ de a privi mersul înainte, dc atunci cînd la un conducător ţia ce o ocupă, aceea de a se
organizaţii de partid. E drept, ţia Aici Insă sînt şi aspecte a - şi fixa obiective tot mai înal­ se îmbină pregătirea profesio­ instrui, de a menţine pasul cu
aici au venit deseori şi au n- ra re nu credem sâ mai fie în- te în interesul societăţii, de a nală. priceperea de a organiza noul. de a se autodepâşi. Tre­
jutat (f iu rlouâ organizaţii dc acţiona pentru înlăturarea prac­ oamenii în munca concretă pen­
tîlnite undeva. Iată : acum se buie sâ recunoaştem că avem
bnzâ diferiţi activişti ai Co­ execută cea dc a doua deschi­ ticilor învechite, mentalităţii tru înfăptuirea politicii partidu­ Incâ numeroase cazuri de acest
m itetului m unicipal dc partid dere a depozitului de pro du ­ anchilozate se află într-o strîn- lui cu principialitatea, cinstea şl fel, ceea ce ne impune sâ ac­
Deva. inclusiv un secretar al se finite. C onstructorul pri­ să legătură cu împrospătare;» < orectitudinea, unitatea dintre ţionăm cu şl mai multă răbda­
*âu _ tovarăşul David Goe. m eşte grinzile .şi stilpii do necontenită şi îmbogăţirea cu­ euvint şi faptă. intransigenţa re şi perseverenţă pentru a im­
Au dat indicaţii şi îndrum ări. la... beneficiar, aflat la cîţiva noştinţelor şi, tocmai de aceea, faţă de lipsurile de orice na­ prima tuturor cadrelor cu munci
S a făcut extrem de puţin paşi. Acesta insă îi livrează această problemă trebuie sâ tură, el se poate achita cum se de răspundere o înaltă respon­
însă tocmai in direcţia cea (iată un Everest de inepţie), stea mereu în atenţia organe­ cuvine dc misiunea încredinţa­ sabilitate faţă Hc perfecţionarea
mai indicată — a coordonării cu întîrziere şi de proastă ca­ lor şi organizaţiilor de partid tă propriei lor personalităţi.
Cele două organizaţii n-au litate. De aceea, lucrarea ro care au datoria de a determi­ In urma măsurilor luate de Concepînd munca cu cadrele
întreprins decit sporadic .şi trebuia term inată acum o lu na şi sprijini măsurile practi­ comitetul municipal de partid, ca o problemă cheie a întregii
anem ic acţiuni comune. P e n ­ nâ. mai durează de acum în ce, iniţiativele valoroase meni­ cu sprijinul Comitetului jude­ lor activităţi, strâduîndu-se sâ
tru edificare asupra valorii a- rolo mai bine de o lună. Un te sâ contribuie la înfăptuirea ţean, în ultimul timp a crescut cunoască profund şi multilate­
restora am intim că ele s-au unui astfel do deziderat ma­ substanţial combativitatea şi in­
de mai puneţi că întîrziercn ral oamenii promovaţi In dife­
lim itat la pregătirea zilelor jor. .Sc impune ca o cerinţă de transigenţa organizaţiilor de
cu care se livrează aceste ele rite funcţii de conducere, con-
dc 1 Mai, 23 A ugust etc., — mente, ca şi calitatea lor sla marc însemnătate sporirea gri­ partid, a tuturor comuniştilor trolîndu-i şi ajutîndu-i în mod
după propria expresie a to­ hă. se datoresc proastei ex jii organelor şi organizaţiilor laţâ de abaterile de la princi­ sistematic, cultivJndu-lc trăsă­
varăşului Ioan Ispas, secreta­ ploatâri a utilajelor şi instn noastre de partid pentru per­ pialitatea comunistă, dc Ia nor­ turile etice şi spirituale înain­
rul organizaţiei de bază de la fecţionarea pregătirii do specia­ mele oti<c ale societăţii noi. tate. organele şi organizaţiile
Şantierul 303. laţiilor din noua întreprinde­ litate a fiecărui activist, asigu­ In şedinţele Comitetului muni- (le partid din Valea Jiului v0r
rând astfel in aparatul ' nostru
U rm area ? O seam ă de n ea­ re. Ce părere aveţi despre a ­ dc partid oameni cu temeinice <ipal dc partid Petroşani, ale obţine fără îndoială noi succe­
junsuri. Mai întîi. ele nu au cest cerc vicios, tovarăşi de la Un pod rulant, montat stri nr,r0St e*PloalQt a P^s „pe butuci" după numai o lună cunoştinţe intr-un domeniu s.iu comitetelor orăşeneşti au (ost se în înfăptuirea programului
d eterm in at beneficiarul şi m unicipiu ? de la dorea in funcţiune, blocînd J,u* PfelQbf|cate. altul. In acela .şi timp. rAc ne­ luate mai des in dc/hulcre, în luminos dc desâvîrşirc a con­
constructorul sâ studieze a- A doua concluzie ce se d e­ cesar sâ sc organizeze mai bi­ ultimii ani, c»/urile dc abateri strucţiei socialiste in patria
m ân u n ţit proiectul de execu­ ne studiul ideologic al membri­ ale unor cadre c»i munri de noastră elaborat de Congresul
ţie Acesta, cu m ulte erori şl gajă, dar care ţine de perso- r.V ir ndr-rr. an fn-u .:-ii r r j_ al X-1ca al partidului.