Page 87 - Drumul_socialismului_1969_10

Oraşul EXPOZIŢII JUBILIARE

9

m sarbacoare —■ documentară, foto şi de evoluţiei septicentenare a lo­ şi glorioasă, permanenta evo­
Cele trei expoziţii omagiale
pagini de istorie zbuciumată
calităţii de la poalele cetăţii,
artă plastică — deschise la e­ să confirme, în documente luţie a vieţii politice, econo­
tajul Muzeului judeţean Deva materiale şi scrise, în imagini mice şi social-culturale în De­
eni, un modest dar vibrant o- reuşesc să surprindă amănun­ imortalizate pe peliculă sau va de-a lungul celor 700 de
mogiu adus oraşului lo a 700-a ţit principalele momente ale in creaţii plastice adevărate ani.
aniversare.
In continuareo festivităţilor,
la Liceul Decebot a avut loc Şapte secole în documente
ol dezvoltării Devei din perioa­ sesiunea ştiinţifică festivă „Se­
da daco-romonă pină în ac­ colele Devei”. Deschizind lu­
tualitate. Oaspeţii parcurg a­ crările sesiunii, tovarăşul loan Uimind firul istoriei, paşii oglindesc dezvoltarea Invâţâ- societăţii noastre este relevat
poi expoziţia de fotografii, Sirbu a odresat participanţilor, ne poartă prin sălile expozi­ minlului şi culturii, consem- In documente prin lupta pen­
fructificare o concursului „Cea cercetătorilor core au pregătit ţiei. Documentele se inşiruic nind ioccpulurilc invâţâinin- tru democratizarea aparatului
moi bună fotogrofie a oraşu­ pentru acest eveniment un bo­ ca mărturii şi argumente ale lului instituţionalizat în De­ de stat In 25 noiembrie 1944,
lui", şi trec opoi în revistă gat volum de comunicări, un motto-ului înscris pe un pa­ va, precum şi existenţa So­ la Deva. a avut loc o întru­
principolele lucrări ale tînăru- cald salut din porteo Comite­ nou la intrarea in sala de la cietăţii române de lectură nire convocată de Frontul
lui cenoclu ol plasticienilor de­ tului judeţean de partid. înso­ parter — un cilat desprins din (1050), a Societăţii de istoric Naţional Democrat, prilej cu
veni. ţit de urarea de a dezvolta pe cuvîntul tovarăşului Nicolac şi arhitectură a comitatului rare a fost ales primul pre­
Hunedoara, consemnată şi in­
fect democrat al judeţului
Ccauşcscu, rostii cu prilejul
După vizitarea expoziţiilor, moi deporte, cu rezultate şi vizitei efectuate in judeţul tr-un ziar al vremii, „Obser-
cei prezenţi parcurg centrul o mai rodnice, tradiţia cercetării nostru in toamna anului 1900 : vatorîul”, corespondenţe ale Ultima sală a expoziţiei
roşului, admirind larga pano­ ştiinţifice în oraşul Deva Au „Toi cc s-a i.ntâptuit în aceşti acestei societăţi cu Academia este consacrată Devei ultimi­
ramă creată prin inâltoreo urmat şedinţele In plen şi pe ani in oraşul Deva. ca de alt­ Română, semnale de Gcorge lor 25 de ani. In panouri su­
gestive sînt redale cele mai
cvorlolului „23 August” şi foc secţii oie sesiunii. fel in întreaga ţară, este rodul Bfinţiu şi Titu Maiorescu importante, mai noi şi înflo­
un popas la Galeriile Fondu­ Festivităţile jubiliare s-au în­ politicii consecvente marxist- l.n spaţiu larg în expoziţie ritoare file din capitolul is­
lui Plastic, pentru a vizita ex­ cheiat aseară cu şezătoarea leniniste a partidului nostru este rezervat anului Unirii torici scptisccularc a munici­
poziţia de artă plastică a pio­ culturală „Deva, centru cultu­ de industrializare socialistă a Transilvaniei cu România — piului de astăzi, cele ce se
nierilor şi elevilor. $înt admi­ ral ol judeţului", urmotă de un ţârii, singura cale a dezvol­ 1910. in care un important a­ scriu in prezent, cind Deva
rate lucrările tinerilor plastici- spectacol, la sofa Arta. tării intregiii economii, a creş­ port au avut şi românii din este un vast şantier al con­
terii bunăstării poporului ro­ Deva şi împrejurimi, fapt n- strucţiei socialismului. Pa­
mân. a asigurării independen­ testat şi de Crcdcnţionalul gini care conscmneazâ con­
tei şi suveranităţii patriei”. din Deva de la 25 noiembrie trastul izbitor intre Deva
Intre primele vitrine. eu- 1918 1259 şi Deva 1969. cele rare
Deva intre cele două răz­
prinzînd vestigii din epoca boaie mondiale este oglindită ne permit viziunea asupra
Şezăimzre vechime mult mai mare a a- dc numeroase documente ce nate date şi imagini despic
pietrei şlefuite (care atestă o
Devei viitoare. Sînt consem­
aspectul oraşului dc astăzi,
atestă începuturile'1*şi dezvol­
şezârii dccît cea atestată do­
cumentar) şi sala finală, con­ tarea mişcării muncitoreşti pe marile întreprinderi cc au
sacrată Devei înfloritoare a acest teritoriu, pînâ la consti­ luat fiinţă, dezvoltarea minei
tuirea Comitetului
regional
finului 1909. se deschide lar­ dc acţiune din Ardeal şi Ba­ Deva. construcţia Centralei
culturală scrisă de secole incoace dc că­ nat şi după aceea. treprinderii de prefabricate
termoelectrice Mintia, a în­
gă generoasă, cartea cetăţii,
Ultimele săli cuprind sem­
din beton, dezvoltarea agri­
tre cei re au continuat, dc la
Dercbal şi Traian. să fie nea­ nificative mărturii privind în­ culturii socialiste şi altele.
mul nostru românesc. Sint făptuirea Frontului Plugari­ Este prezentă Deva social-cul-
cuprinse in paginile îngălbe­ lor. organizaţie ce a avut turalâ a zilelor noastre —
nite ale acestei ..cărţi", toate slrînsc legături cu partidul municipiul cu peste 10 000 de
Sutei© de spectatori care bu şl Nicolae Wardeger A- faptele de luptă, de muncă, de comunist şi care a desfăşurat elevi, cu cinci licee, cu uni­
eu participat aaearâ Ja şeză­ flâm, astfel, că în paginile viaţă, de continuitate care au o laborioasă activitate demo- tăţi spitaliceşti moderne, în­
toarea culturală „Deva, cen­ presei devene au publicat Deva, dc-a lungul celor 700 istorie a Partidului Comunist, Dacă pentru aceste perioa­ creat Deva dc azi. cea jubili­ cralicâ in Deva şi împreju­ cadrate corespunzător cu me­
tru cultural al judeţului”, din scrierile lor Liviu Re- de ani de existenţă documen­ a mişcării revoluţionare şi de au fost folosite mai mult ară. municipiu in plin fivint rimi O seric dc documente se dici şi cadre medii tehnice
izvoare arheologice, comuni­
au avut prilejul de a străba­ breanu, Ion Agirbiccanu. Ce­ tară. a constituit si tema se­ democratice din România**. A- cările cc urmează se Îmbogă­ economic şi social-cullural. în referă la activitatea dr. Pe­ sanitare, cu instituţii dc cul­
te eiteva itinerare în trecu­ zar Pctrcscu, Victor Kftimiu, siunii ştiinţifice jubiliare, cestc comunicări sint cunos­ ţesc cu o gamă largă de cita­ plină desfăşurare a construc­ tru Groza legată dc existenţa tură. cu moderne unităţi co­
tul cultural al Devei, de a Ion Pillot, alături de talen­ desfăşurată ieri Ja Liceul ..De- cute cititorilor noştri, ele fi­ te din lucrări ale epocii. Ion ţiei socialiste. şi lupta democratică a ţărăni­ merciale, cu zone verzi. cu
cunoaşte dinamismul vieţii taţi scriitori locali jşi de nu­ rebal". La lucrările sesiunii ind publicate în ziarele noas­ Frînturilc materiale din mii in cadrul acestei organi­ multă, multă lumină — ora­
sale spirituale în anii socia­ meroşi autori stranii Deşi a au susţinut comunicări cerce­ tre dc joi. 23 octombrie. şi Frâţilâ şi Ion Jivan ne pre­ toate epocile istorice consti­ zaţii şul modern pc care-l sărbăto­
zintă oraşul Deva in preajma
lismului manifestat, de-a lungul vre­ tători dc la Muzeul judeţean simbâtâ. 2r> octombrie In răscoalei conduse de Horia. tuie incontestabile mărturii Noul mers revoluţionar al rim astăzi
continuare, lucrările sesiunii
Oraş eu bogate tradiţii, mii, o seamă de sinuozităţi, si Filiala Hunedoara a Arhi­ Cloşca şi Crişan. Mircca Va­ ale vîrstci dc milenii a aşe­
Deva s-a afirmat din tim­ presa deveanâ s-a menţinut velor sfatului, de la instituţii lea şi Roland Schilling reali­ zării devene, trecută prin fo­ Deva în imagini
puri străvechi ca un puter­ ca o tribună de afirmare a culturale din alte localităţi ale zează o interpretare contem­ cul marilor transformări eco­
ţârii, eadre didactice pasiona­
nic centru cultural, în care unor înalte aspiraţii cultu­ te dc cunoaşterea trecutului porană a Conscripţiei urba- nomice şi sociale care au pre­
numeroşi intelectuali pa­ rale. istoric al oraşului sărbătorit. Sesiunea stiinti- rlale a oraşului Deva din a­ cedat şi au prefaţat o epocă Tînârul cenaclu devean al roiului", ca filj) de legendă, a
trioţi s-au dedicat înfăptui­ Profesorul Ion Ignaton.ca » * nul 17115, iar Liv iu Botczan şi nouă. pe care noi, contempo­ Uniunii artiştilor plastici pre­ lui Victor Mihâilcscu, „Amin­
rii nobilelor idealuri de pro­ re şi-a desfăşurat activita­ Sesiunea ştiinţifică, amplă Constantin Enea nc oferă re­ ranii ei, o trâim. vcncrînd zintă vizitatorilor, prin crea­ tiri" de Tiron Budiu, „Amin­
păşire spirituală a maselor, tea didactică şi cea dc ani­ retrospectivă in trecutul isto­ fică dedicată zultatele unui studiu privind trecutul şi scrulînd încreză­ ţiile membrilor săi, cu mij­ tiri" dc loan Bozeşan şi în­
de emancipare culturală a mator cultural in oraşul De­ ric al Devei, a relevat că. ală­ • • • antrenarea ţărănimii de pc tori viitorul Vestigii din epo­ loacele elevate ale imaginii cheind cu basorelief vil „Ceta­
acestora. va înccpind din anul 1919, turi de cele şapte secole de aniversarii a domeniul Deva in economia ca pietrei şlefuite, ceramica, artistice, in sculpturi, ulei, a- tea nouă" al lui Kovars Er-
Profesorul emerit Gheor- a evocat peisajul vieţii mu­ existenţă documentară, virste marfâ-bani la începutul seco­ firmele, uneltele şi podoabele cuarclâ, grafică, aspecte din nost, „Şantier" de Petre Su-
oraşului este mult mai marc.
ghe A Chiţei, directorul Li­ zicale devene intre rele do­ începuturile sale fiind atesta­ lului al XlX-lca. din era bronzului, descoperi­ istoria veche şi nouă a Devei eiu. „Peisaj citadin" dc 1. Pir-
ceului pedagogic, a evocat uă războaie mondiale şi a fă­ te cu pregnanţă incâ din epo­ 700 de ani de In cadrul secţiei de istorie te Ja poalele dealului cetăţii, jubiliare. De inspiraţie adec­ van, piroxilinn lui Viorel Va-
începuturile invâţâmîntului cut referiri bogate Ia diver­ au mai fost susţinute comu­ ceramica din aşezarea dacică vată, o scrie de lucrări ale silc, „Lumini în noul cartier"
în oraşul nostru, condiţiile sificarea şi creşterea calită­ ca daco-romanâ şi chiar CU nicările : Răsunetul răscoalei dc pe teritoriul Cozici de as­ artiştilor plastici deveni de­ şi „Muncilor", dc losif Engel.
mult inainte de aceasta ..Har­
grele in care îşi desfăşurau ţii interpretative in activi­ ta arheologică a municipiu­ la atestarea lui Tudor Vladimiresru in sa­ tăzi. cea din vremurile roma­ monstrează o reuşită oglindi­ vizitatorul trece prin fata o-
activitatea învăţătorii şi pro­ tatea muzicală desfăşurată lui Deva”, prezentată in ple­ tele din jurul Devei (Mihai no monumentul funerar ro­ re a marilor transformări r «h i lor săi imaginile zbuciu­
fesorii. numeroasele dificul­ in sfertul dc veac socialist nul sesiunii de către dr. do­ documentară Cerghedcan şi Maria Andn­ man. din cartierul Gojdu. va­ conomicc. sociale şi culturale mate ale trecutului şi cele în­
tăţi ce se ridicau în calea in municipiul devean cent Octavinn Floca. a con­ ţoiu) ; Starea social-cconomi- tra de foc din perioada pre- petrecute pc teritoriul muni­ floritoare ale prezentului Ur-
tinerilor săraci, dornici să Prof Constantin Clemen­ stituit o mărturie evidentă a câ a populaţiei din Deva, la feudală — descoperită la ca­ cipiului de astăzi Pornind dc mind acestui scop expoziţia
beneficieze dc izvorul învă­ te, preşedintele Comitetului a oraşului începutul secolului al XX-lca pătul străzii M. Eminescu, in­ reuşeşte să ne~rom'ingâ şi să
ţăturii Cu toate aceste Judeţean pentru cultură şi acestei realităţi Datele comu­ (Ion Pâtru Albu) ; Deva intre tr-o gospodărie romană ce la „Apărătorii Cclăţii” de nc creeze senzaţia încrederii
greutăţi, elevii şi dascălii artă, a definit tabloul am­ nicate cu acest prilej, dintre v anii 1910—1944 (Nicolne War- dovedeşte comuniunea daco- Mircca Bîtcă. „Cetatea Deva'* in perspectiva dezvoltării miş­
rare o bună parte au fost ine­
lor din trecut au luptat în plu, elocvent, al vieţii cultu- dite. au demonstrat vechimea deger şi Ion Frâţilâ) : Oraşul romanâ după retragerea tru­ a lui Joncl Drăgan. „Zîna U- cării artistice in Deva.
permanenţă, cu armele mun­ ral-artistice din Deva zile­ milenară a aşezării Devei, ro­ Deva — gazdă a desfăşurării pelor nureliene — toate ates­
cii şi învăţăturii temeinice, lor noastre Sute de artişti lul deosebit de insemnat — ştiinţifice s-au desfăşurat in unor importante acţiuni de­ tă o existenţă milenară a aşe­ ★
pentru afirmarea idealurilor amatori din întreprinderile politic, strategie si economic cele două secţii, dc istorie şi mocratice şi antifasciste (Cili zării. coborind cu mult mai
Adcvâralâ copie a realităţii,
poporului şi instituţiile oraşului, ală­ — pe care l-a deţinut In epo­ de naturale-geografie I foniţâ) ; Din activitatea or­ adine în trecut deeit ne măr­ la care sc adaugă măiestria parc”. „Şantier" (f Lchoc2ky).
„Reverie"
„Construcţii noi",
Astăzi, eînd Deva este un turi dc unităţile culturale ca dacilor liberi, a stâpînii ii Lucrările secţiei dc istoric, ganizaţiei Frontul Plugarilor turiseşte fotocopia actului ce altistului fotograf, expoziţia (loan Dvibeşicanu). ..Panora­
puternic centru şcolar, cu profesioniste, de cercurile şi romane, a epocilor care au conţinînd o seamă dc comuni­ la Deva (Tlie Avram) ; Aspec­ cuprinde anul 1269, prima da­ de fotografii „Deva 700“ nc mic". „Artizanat energetic** şi
peste 10 000 elevi, cind parti­ cenaclurile de literatură şi urmat In decursul multelor cări menite să ilustreze dez­ te din istoria dezvoltării în- tă a menţionării sorise a prezintă în imagini veridice „Arhitectură" (V Onoiu), „L-
dul şi statul nostru manifes­ artă. constituie astăzi fer­ secole de existenţă. Deva şi voltarea în timp a Devei, din vâţâmîntului pe teritoriul Devei. cele mai semnificative ima­ ehilibru" (Aniea Nemeş). „Pa­
tă o grijă deosebită pentru mentul spiritual al localită­ locuitorii săi au păstrat, ca epoca dacică pînâ în actuali­ municipiului Deva (Ovidiu O serie de alte documente, gini ale evoluţiei aşezării de radă arhitectonică" (Nemeş
dezvoltarea şi perfecţiona­ ţii multiseculare Dezvoltată trăsături definitorii. perma­ tate, au prilejuit auditoriului Vlad). harta domeniului Cetăţii De­ Ia poalele Cetăţii Fotografii Emerich). „Nocturnă" (C Ba­
rea invâţâmîntului, pentru in amplitudine, susţinută dc nenţa neclintită pe acest te­ cunoaşterea celor mai impor­ Secţia naturale — geogra­ va in secolul al XV-lea, cel ca „Bărbăţie" de Virgil O- legii). „Sărbătoare" şi „Gene
corpul profesoral, este o în­ o puternică bază materială, ritoriu, munca şi lupta fără tante momente din dezvolta­ fie a prilejuit, de asemenea, de la 15CI cu privire la privi­ noiu. „Măreţie" de loan Le- raţii" (Cornejiu Aldea) şi al­
datorire de prim ordin, a viaţa culturală a Devei con­ răgaz pentru împlinirea idea­ rea oraşului dc-a lungul a susţinerea unor comunicări legiile economice acordate horzky, „Contrast” de Csaba tele constituie oglinzi vii ale
luliirora. profesori şi elevi, lurilor de libertate socială şi două milenii de existenţă ne­ deosebit dc interesante despre tîrgului Deva. stampa lui Gio- Balegii deschid perspectiva noului înscris pregnant pc
dc a ridica procesul instruc­ temporane face un autentic naţională întreruptă Prof Mircca Va­ flora, fauna şi trecutul geo­ vanni Morando Visconli. inTâ- Devei aureolate dc pecetea harta multiseculară a Devei.
tiv educativ la nivelul cerin­ salt spre maturizare, spre a- l-n amplu tablou al dezvol­ lea şi Liviu Mâighitan au pre­ logic al teritoriului de astăzi ţişînd cetatea ş» aşezarea de trecutului străvechi Imagini
anul 1699.
Ja poalele ei în
ţelor societăţii contempora­ bordarca unor mijloace dc tării economiei municipiului zentat date despre aşezarea al muhicipiului. susţinute de planurile fortificaţiilor efec­ noi, cum sint : „Primăvara In N. STANCIU
dacică de la Cozia şi urmele
ne expresie adecvate noului Deva. in anii luminoşi ai so­ prezenţei romanilor la Deva, Valeria Mai incaş. Dumitru tuate ia 1751 întregesc uimi­
O grăitoare imagine asu­ profil spiritual al locuitori­ cialismului, a fost prezentat dr. Victor Şuiaga a evocat pa­ Popeseu. Iustin ian PelrcScu, tor chipul şi evoluţia bâtri-
Agnişa Nuţu, Ştefan Schrei-
pra presei hunedorene din lor oraşului. în cadrul sesiunii de către gini din dezvoltarea edilitară her Cornelia Ghcorghiţâ. Ro- nului oraş.
economistul Zevcdei Ştef. di­
Oraşul este cuprins într-un
trecut, a preocupărilor ei La sărbătoarea celor şapte rectorul Direcţiei judeţene de a Devei în cele 7 secole, loan mulus Fotcscu. Constantin l.u- tot mai larg circuit economic,
Andnţoiu a evocat dezvolta­
pentru reflectarea şi stimu­ secole. Deva sc afirmă în statistică, iar prof Flisabela rea oraşului in perioada cu­ paş. lector universitar Vaier fapt atestat de un calendar
larea vieţii culturale a ora­ peisajul huncdorcan ca un loniţâ. lector la Muzeul dc prinsă între secolele IV şi Trufaş şi prof. Bujor Vulcu. editat la Sibiu în 1828. in ca­
In ansamblul ci. sesiunea
şului, nu adus-o in cadrul puternic şi prestigios centru istorie a Partidului Comunist, XII. pînâ la anul in care a­ de comunicări ştiinţifice, ..Se­ ic Dev a este menţionată prin­
revoluţionare si
a mişcării
şezătorii prof. Aurclian Sîr- cultural democratice din România, a pare primul document scris colele Devei”, este un presti­ tre staţiile de poştalion pc
ruta Braşov — Vicna
tusţinut comunicarea ..Istoria în care este amintită cetatea gios omagiu adus oraşului )a Alte documente evidenţiază
Devei oglindită in Muzeul de Devei. sărbătoarea sa multiseculară. dezvoltarea economică a ora­
şului în cadrul organizaţiilor
pc meşteşuguri — breslele
meseriaşilor cizmari, tâbăcari,
Pc un fond sonor (le tulni­ Avram Ştreangă, sau cele dulgheri. limplari, plutaşi,
ce, spectacolul folcloric care rfntate de Melania Tocaci, brutari ele.
Un spaţiu larg, bine docu­
o urmat fezătoriî culturale a Luna-i jos, pe pajişte-), mentat. este rezervat zbuciu­
debutat prin rrcitările-evo- Salbă de ciute Gheorghe Hindoreanu („Astă- matei istorii a oraşului in o-
t ară m-nm (/indii"), Livia Mo­
cări ale prezentatorilor I. Bu-, liei („Măi bădiţă, ardelean"), Sargetia rînduirile feudală şi prccapi-
lipan, 7.. Cimpoeşu ţi E. Ri- loan Codâu („Mîndruţo, cit talislâ Documente originale
şavi. „Buciumul, lui Horia vet trăi"), au fost strălucit despre izbucnirea, desfăşura­
rea, înfrîngcrea şi
urmările
coboară de pe creste ! Răz­ punctate de recitările celor răscoalei de la 17ft4 a lui Ho-
bate pe clmpic, sc-avintă pes­ trei prezentatori, de momen­ V I rin, Cloşca şi Crişan, Ultima­
te Mureş, l E vestea bucuri­ şi jocuri tul vesel interpretat dc Ino- tumul lui Horia. in original.
ei, a sărbătorii este ; A ce­ cenţiu Cătană şi subliniate In Conscripţia oraşului Deva. de
!a 1705, ruprinzind raporturi­
lor şapte veacuri mlănfuite-n ansamblul de cintece omagial Col dc-al VJ-lea număr le intre feudali şi iobagi tre­
iureş". Versurile curg lin, original „Deva 700“. al revistei „Sargetia*, zesc vii sentimente în inimile Grup de vizitatori in expoziţia de fotografii „Deva 700 in
melodios, glorificind o isto­ întregul spectacol, melodi­ şit să încununeze şezătoarea Programul folcloric a con­ publicaţia periodică a vizitatorilor. imagini".
ric multiseculară, cintală in stituit un reuşit preludiu al Muzeului judeţean din Alte documente, alte fapte
ile populare interpretate dc ce a avut loc cu o salbă din
arai. in doină şi joc, (lezt ă- orchestra Clubului sindica­ cele mai frumoase perle ale spectacolului festiv ce va Deva, a apărut ieri într-o
luind minunate virtuţi spi­ telor din Deva şl dc soliştii folclorului local şi din împre­ avea loc astăzi, fn încheierea ediţie festivă, consacrată Vîrsteîe oraşului
rituale ale poporului, ale o a t ocali ai aceleiaşi Instituţii, jurimi. sesiunii jubiliare a Consiliu­ sărbătoririi celor şapte
Melodii ca „Cine n-are dor
manilor de pc aceste melea­ dansatorii de la Casa de cul­ jie vale“ şi „Pe Valea Mure­ lui popular al municipiului 6ecole de existenţă docu­ Expoziţie de desene o pio­ privită din parc, degajă acea din closa a VI-o D a Şcolii gc-
guri. tură din Hunedoara au reu­ şului" fn interpretarea lui Deva. mentară a oraşului. nierilor şi {colorilor din judeţul atmosferă outumnolâ apăsă­ nerole nr. 3 din Lupeni. Actul
Reunind cele mai no» Hunedoara, al cărei 'vernisaj toare ce simbolizează trece­
lucrări ale cercetătorilor a avut loc ieri la Goleriile rea anilor. Dor parcă odevâra- „Unirii", deosebit de sugestiv
redot prin horo incinsâ spon­
deveni şi din alte locali­ Fondului plastic, se înscrie in tul aspect ol vechii cetăţi e tan. e prezent in desenul u
tăţi ale patriei, volumul rindul acţiunilor comemorative redat in desenul „Cetatea De­ aceiaşi nume ol elevei Rodicu
iniţiate cu prilejul aniversării
constituie o amplă Inves­ o 700 de ani de existenţă do­ vei noopteo" al lui Adnon Ti- Boldon din closo a Vl-o C o
beriu din clasa a Vi a D a
tigaţie în trecutul oraşu­ cumentară atestată a oraşului Şcolii generole nr. 1 Deva. O Şcolii generale din Oroşlie.
In expoziţie întilnim şi scene
lui Deva, din cele mai Devo. Tinerele talente ou ţi­ singură culoore gri domină ta­ actuale din munca din între­
vechi timpuri pînâ în nut să fie şi ele părtaşe, prin bloul, dar intr-o gamă variată prinderi şi de pe ogoare, din
prezent. lucrările pe core le-au creat - de nuanţe. Imaginea de stam­ viaţa şi octivitoteo de zi cu zi
odevârate crimpeie de senti­ pă o vremii, infoţişind stilizat o locuitorilor municipiului. Cele
Cele 19 comunicări, dls- mente de dragoste şi cinstire porcul cu statuia lui Decebal,
punfnd de o documenta­ a evenimentului — lo emoţiile pe fundalul căruia se profilea­ peste 150 de tablouri consti­
Vizitatori in expoziţia dc tuie omagiul odus dc tinerii
ţie bogată şî un bogat celor mori, ole tuturor locuito­ ză cetotea, e prezentă in mînuitori oi penelului şi peni­
artă plastică a pionierilor rilor oraşului de lo poalele desenul în tuş intitulat „Parcul”,
material ilustrativ, ne fao ţei la sărbătoarea oraşului sep^'
şi şcolarilor deschisă la cunoscute aspecte inedite cetăţii. cum al elevei Lovinia Moca din ticentenar,
Desenele înfăţişează,
claso a VIII-o E a Şcolii gene­
O
Galeriile Fondului plastic. despre Deva din perioa­ ero şi firesc, scene de istorie rale nr. 1 Devo. Pe lingă mo­ Ca un preambul la deschi­
da daco-romanâ. prefeu- legate de oraş şi cetate, de tivul cetăţii, sînt prezente derea occstei expoziţii, vineri
dnlă. din evul mediu pînâ domnitori viteji ce s-ou ridi­ scene în core copiii, impresio­ o avut loc concursul de desene
In prezent cat cu arma in mină opărind naţi de frumuseţea şi patrio­ „Virstele oraşului", Io core ou
pomîntul strămoşesc, de actul tismul versurilor marelui Emi- participat peste 35 pionieri şi
Volumul se Încheie cu noţional al „Unirii*’. nescu, redau figura domnitoru­ elevi din cele 3 municipii ole
un studiu privind dez­ Eterna cetate la poalele că­ lui Mirceo cel Bălrîn în „Seri- judeţului. Desfăşurat in plin
voltarea economici oraşu­ reia se întinde oraşul sărbă­ soorea a III -a", oparţinînd pio­ centrul oraşului, sub privirile
lui Deva in anii con­ torit a devenit un adevărat nierei Roxono Trăşculescu din sutelor de trecători, concursul
motiv în creoţio lor „Cetotea
strucţiei socialiste. clasa o Vl-a o Şcolii generale s-o bucurat de o largă opre-
DeveT, aparţinind Lidioneî nr. 4 din Hunedoara sau „Bo- ciere.
Bonţa din clasa a VI o A o tălio dintre Mirceo şi Baiazld”,
Şcolii generale nr. 3 din Devo. lucrore semnotă de Dorel Milcu, M. BODEA